805 matches
-
apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de scriitori nord-americani, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar de istorie și politică europeană (1945-1995), Derek Urwin • Dicționar de naratologie, Gerald A. Prince • Dicționar de postmodernism, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar englez-român al Bibliei autorizate. Geneza (facerea) sau întâia carte a lui Moise, Mihai Stroe • Dicționar englez-român de termeni economici și juridici, Areta Voroniuc • Dicționar englez-român de termeni folosiți în afaceri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatura și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
copilăria" (1970-1973: III, 52), aserțiune exemplificată prin Aliuță sau Cânele Balan, prima o poveste violentă, iar a doua una terifiantă (sau, cel puțin, resimțită ca atare de erou). 52 Nu voi face abuz, în această lucrare, de jargonul impus de naratologia structuralistă, întrucât sunt conștient de faptul că, pentru a-mi pierde potențialii lectori, nu există metodă mai rapidă și mai de succes decât ancrajul în cazuistica post-saussuriană. 53 Pentru o încă utilă biografie a lui Ghica, cf. Dan Bogdan, 1987
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în partea destinată operei lui Marin Preda, prelungiri din Marin Preda. Timpul dialogului (1983), cartea care l-a consacrat în câmpul criticii literare. Demersul se află la intersecția dintre tematismul noii critici franceze (J-P Richard; G. Poulet; J. Starobinski) cu naratologia contemporană (G. Genette; G. Prince; T. Todorov). Noutatea criticii sale e dată însă de rafinamentul comentariilor lui, dar și de savoarea discursului critic. Vasile Popovici nu e primul care luminează subterana psihologică a textului slavician. El o face însă îndoindu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici îi revine marele merit de a fi cel care "introduce primul la noi cel de-al treilea personaj, echivalentul romanesc al corului, și totodată cu el, personajul trialogic"47. Reușind să schițeze un sistem de antropologie literară și de naratologie, Vasile Popovici descoperă prin intermediul acestuia că "pe acest temei, Slavici nu poate fi, cu nici un chip, învinuit ca moralizator. Dimpotrivă [...] Slavici nu își condamnă personajele pentru că au încălcat un precept moral. Nu le condamnă, nu le aprobă. Preceptul moral nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fiind un model omogen de discurs. (Ricœur, 1980: 3) Povestirea este unitatea textuală căreia i s-a acordat cea mai mare atenție în tradiția retorică de la Poetica lui Aristotel la Eseu asupra povestirii de Bérardier de Bataut (1776) și în naratologia modernă 11 de la Morfologia basmului lui Propp (1928) la Timpul și povestirea lui Paul Ricœur (1983-1985). Există astăzi numeroase prezentări și sinteze ale tuturor acestor lucrări și ale celor care au fost orientate, în ultimii ani, înspre psihologia cognitivă (Fayol
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
interlocutor [...] sunt monologice doar prin formă, însă prin structura lor semantică și stilistică, ele sunt, în esență, dialogice" (Bahtin tradus în Todorov 1981: 22). Cum se integrează principiul dialogic în structura povestirii? Este unul din punctele majore la care o naratologie lingvistică se străduiește să răspundă. Teza lingvistică de bază a principiului dialogic este următoarea: "Orice discurs este orientat către un răspuns și nu poate fi scutit de influența profundă a discursului-replică prestabilit" (Bahtin Voloșinov 1977: 103). Regăsim o altă formulare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unui locutor cât și cea a unui auditor. Orice expresie lingvistică deci este întotdeauna orientată spre celălalt, spre auditor, chiar dacă acesta este fizic absent" (1981: 292). Consecințele acestei atenții speciale acordate destinatarului povestirii (co-enunțiator de fapt) sunt considerabile pentru domeniul naratologiei. Regăsim la Bathin esența ideii care va sta la baza teoriilor lui W. Labov și J. Waletzky (1967, 1972), în ceea ce privește propozițiile evaluative: "Astfel, orice enunț (discurs, conferință etc.) este conceput în funcție de un auditor, adică de posibilitățile sale de înțelegere și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imediat, bineînțeles, deoarece nu se cuvine să întrerupem un orator sau un conferențiar cu observațiile noastre personale, ci, în funcție de acordul său, de refuz sau, altfel spus de percepția evaluativă a auditorului, pe scurt, în funcție de auditorul celor enunțate" (Todorov, 1981: 292). Naratologia modernă a avut nevoie de mult timp pentru a ține seama de astfel de ipoteze care dinamitează, într-un fel, unitatea monologică a povestirii. Din această perspectivă, W. Labov pune accentul pe un fapt pragmatic extrem de interesant: Există nenumărate maniere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestirii un ansamblu de propoziții descriptive și evaluative lasă în suspensie cursul evenimentelor și contrastează cu discursul lapidar din Les Justes sau neputința naratorului din Ni les ailes ni le bec. Odată cu abordarea pragmatică și textuală, schimbarea majoră din domeniul naratologiei are loc într-o dublă direcție: pe de o parte, în direcția limbajului comun și nu doar a celui prezent în narațiunea literară și, pe de altă parte, în direcția non-omogenității povestirii, a ceea ce aș numi orientarea sa argumentativă. Naratologia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
naratologiei are loc într-o dublă direcție: pe de o parte, în direcția limbajului comun și nu doar a celui prezent în narațiunea literară și, pe de altă parte, în direcția non-omogenității povestirii, a ceea ce aș numi orientarea sa argumentativă. Naratologia pe care o inaugurează Labov și Waletzky continuată de lucrările americanilor Sacks și Jefferson și, în Germania, Uta Quantoff constă în descrierea textelor dominate de o atitudine de limbaj bazată pe incitarea la acțiune a partenerului (partenerilor) interacțiunii. În acest
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
trimitere la o enunțare de distanță (istorică). Propoziția Pn5' la perfectul simplu subliniază, prin anaforicul ASTA, reluarea primei secvențe, la momentul întreruperii. Această descriere intratextuală a monologului lui Kaliayev confirmă foarte bine natura narativă a acestuia, însă nu este suficientă. Naratologia post-structuralistă ne-a permis să înțelegem și să teoretizăm necesitatea interpretării povestirii în cadrul interactiv în care apare. Replica (2) a lui Foka ("Și?") arată că Kaliayev, naratorul-recitator, a evaluat greșit capacitățile interlocutorului său. Termenii contractului inițial nu sunt decât parțial
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai interesant decât cele care au fost până acum citate. 4. Înscrierea dialogului în povestire Multă vreme, modalitatea de inserare a dialogului a pus probleme scriitorilor, atât de ordin tehnic, cât și estetic. Unul dintre aceștia, deși recunoscut specialist în naratologie și semiotică, afirma cu privire la acest lucru, în a sa Apostilă la Numele trandafirului: Conversațiile au fost pentru mine o foarte mare problemă pe care totuși am reușit să o rezolv prin scris. Există o tematică, prea puțin tratată în teoriile
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
semiotică, afirma cu privire la acest lucru, în a sa Apostilă la Numele trandafirului: Conversațiile au fost pentru mine o foarte mare problemă pe care totuși am reușit să o rezolv prin scris. Există o tematică, prea puțin tratată în teoriile de naratologie, cea a turn ancillaries, un artificiu prin care naratorul dă cuvîntul altor personaje. [...] E o problemă de stil, o problemă ideologică, o problemă poetică, asemeni alegerii unei rime, unei asonanțe sau introducerii unei paragrame. E vorba de încercarea de găsire
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Revizuiesc aici schema de la pagina 36 din Eléments de linguistique textuelle. (fr.: tiroir) Termenul denumește un concept cu sensul de "care generează episoade paralele, fără legătură între ele". (n. trad.) 11 Pentru o expunere mai detaliată a cercetărilor moderne în naratologie, fac trimitere la Textul narativ, publicat în aceeași colecție. Aristotel, Poetica, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1965, traducere de D. M. Pippidi,VII, 15-20, p. 75. (n.tr.) Ibid.,VII, 10-15, p. 75 (n.tr.) Ibid., pp. 64, 30-35
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și această judecată nici nu ar trebuie să ne mire, pentru că „fiecare este ispitit de propria sa poftă (care), zămislind, naște păcat, iar păcatul odată săvârșit, odrăslește moarte...” (Iacob 1.14-15) Filolog, în primul rând, Tatiana Niculescu Bran stăpânește arta naratologiei, printr-o deschidere (în incipitul romanului) a unui imperfect involuntar („ostenea”), înăOțător, c un crescendo generos („Sculatul de câteva ori pe noapte, nipți la rând, îl ostenea din caleafară. Canicula se întindea cleioasă peste clădirile și șoselele capitalei...”). Medievalul cantant
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Olanda, predă critică și teorie literară la Universitatea din Amsterdam. Cu preocupări culturale care se extind de la Antichitatea biblică și cea grecoromană la Iluminism, la literatura sau arta modernă și postmodernă, la feminism și neocolonialism, ea sa ilustrat îndeosebi în naratologie, pe care a deschis-o spre studiile culturale. Mieke Bal, Narratology. Introduction to the theory of narrative (Second edition) (c) 1985 University of Toronto Press (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română www. euroinst.ro INSTITUTUL
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OP. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BAL, MIEKE Naratologia. Introducere în teoria narațiunii / Mieke Bal; trad.: Sorin Pârvu; pref.: Monica Bottez. ediția a II-a Iași: Institutul European, 2008 Bibliogr. Index ISBN 978-973-611-539-4 I. Pârvu, Sorin (trad.) II. Bottez, Monica (pref.) 82.01 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
2008 Bibliogr. Index ISBN 978-973-611-539-4 I. Pârvu, Sorin (trad.) II. Bottez, Monica (pref.) 82.01 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIEKE BAL Naratologia Introducere în teoria narațiunii ediția a II-a Traducere de Sorin PÂRVU Cuvînt înainte de Monica BOTTEZ INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Tabla de materii CUVÎNT ÎNAINTE / 9 PREFAȚĂ LA EDIȚIA I / 19 PREFAȚĂ LA EDIȚIA A II-A / 21 Introducere / 23 Remarci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele / 179 1 Comentarii preliminare / 179 2 Evenimentele / 186 Selecția / 186 Primul criteriu: schimbarea / 186 Al doilea criteriu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele / 179 1 Comentarii preliminare / 179 2 Evenimentele / 186 Selecția / 186 Primul criteriu: schimbarea / 186 Al doilea criteriu: alegerea / 187 Al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]