911 matches
-
and evil [Binele și r]ul]. Atât timp cât argumentele lui Hume și ale lui Moore sunt valide, ele sunt compatibile cu naturalismul. Deoarece încerc]rile formale de a demonta naturalismul au eșuat, el r]mane o opțiune viabil]. iv. Variante ale naturalismului Închei cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel mai bine ar fi s] pariem pe naturalismul sintetizant, date
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale lui Moore sunt valide, ele sunt compatibile cu naturalismul. Deoarece încerc]rile formale de a demonta naturalismul au eșuat, el r]mane o opțiune viabil]. iv. Variante ale naturalismului Închei cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel mai bine ar fi s] pariem pe naturalismul sintetizant, date fiind obiecțiile noastre la teoria lui Moore. „Binele” (și același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Variante ale naturalismului Închei cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel mai bine ar fi s] pariem pe naturalismul sintetizant, date fiind obiecțiile noastre la teoria lui Moore. „Binele” (și același lucru e valabil și pentru celelalte cuvinte morale) nu are același înțeles cu orice „X” naturalist. Totuși, exist] (sau ar putea exista) un predicat naturalist „X” care desemneaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand ne eliber]m de orice pasiuni și preferințe și încerc]m s] descoperim ceea ce este bine.) Odat] ce avem o astfel de analiz], naturalismul este deja demonstrat. Nu trebuie s] conținu]m cu stabilirea unei identit]ți sintetice între caracterul bun, analizat astfel, și alte propriet]ți naturale. Dac] a fi bun înseamn] a fi aprobat de un spectator ideal, nu trebuie s] afl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu trebuie s] afl]m ce anume ar aprobă spectatorul dac] ar ști c] avem adev]ruri morale neîntemeiate pe fapte morale (chiar dac] ceea ce aprob] spectatorul va avea o semnificație practic] considerabil]). Morală este redus] la o psihologie idealizat]. Naturalismul este astfel demonstrat. Teoria se confrunt] cu dou] probleme. Iat] dou] dintre ele: a) Nu este sigur c] toți observatorii umani ar avea aceleași reacții, oricât de imparțiali și bine informați ar fi. Deci, exist] posibilitatea că nici o acțiune (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii unei datorie - ele sunt adev]rate pe baza unor convenții și instituții umane și practici sociale comune. Avem deci adev]ruri morale atât generale, cât și particulare f]r] fapte morale particulare. Morală este redus] la o sociologie sofisticat]. Naturalismul este demonstrat. Problemă pe care o întâlnim aici este relativitatea (dup] cum se pare c] își d] seama și Anscombe). Societ]ți diferite au instituții morale diferite care susțin coduri morale diferite. Ad]ug]m adev]rul moral codurilor unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine și r]u. Atunci, în absența instituțiilor culturale care determin] o etic] supracultural], adev]rul moral nu exist]. Un fundament natural al adev]rului moral era tocmai obiectul demersului. C) Vom discuta, în cele din urm], o form] de naturalism neoaristotelian, inițiat] de P.T. Geach și dezvoltat] într-o manier] mai puțin sistematic] de c]tre M. Midgley și alții. Conform acestei teorii, în loc s] ne gândim la ce lucruri sunt bune și la ce înseamn] aceast] proprietate (o proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor de viat] pe care oamenii și le doresc, și deci, asupra acțiunii umane. Se pare c] morală poate fi redus] la o biologie rafinat]. Naturalismul este, astfel, solid argumentat. Impresia mea este c], dup] 30 de ani de eforturi, acest program nu a progresat foarte mult. Scrierile lui Geach, Midgley și ale celorlalți sunt „sugestive”, dar nu mai mult decât atât. În primul rând, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult. Scrierile lui Geach, Midgley și ale celorlalți sunt „sugestive”, dar nu mai mult decât atât. În primul rând, nu este deloc evident c] poate fi formulat] o teorie naturalist] a „omului bun” f]r] a c]dea în capcana naturalismului sociologic discutat mai sus. În al doilea rând, m] îndoiesc c] noțiunea aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiu, dar sunt deficiențe în ceea ce privește detaliile. Așa cum am v]zut, nu exist] nici un argument suprem care s] condamne demersul naturalist. El nu poate fi respins nici pe baze formale. Totuși, variantele existente las] mult de dorit. Aceasta nu înseamn] c] naturalismul trebuie respins în întregime, de vreme ce ar putea fi formulate și alte variante. Naturalismul conținu] s] fie o preocupare pentru declarațiile apocaliptice ale lui Moore și ale noncognitiviștilor, care au respins naturalismul (aproape prin definitie) ca fiind bazat pe erori logice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argument suprem care s] condamne demersul naturalist. El nu poate fi respins nici pe baze formale. Totuși, variantele existente las] mult de dorit. Aceasta nu înseamn] c] naturalismul trebuie respins în întregime, de vreme ce ar putea fi formulate și alte variante. Naturalismul conținu] s] fie o preocupare pentru declarațiile apocaliptice ale lui Moore și ale noncognitiviștilor, care au respins naturalismul (aproape prin definitie) ca fiind bazat pe erori logice. Numai timpul - și argumente suplimentare - vor decide dac] naturalismul are sau nu dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existente las] mult de dorit. Aceasta nu înseamn] c] naturalismul trebuie respins în întregime, de vreme ce ar putea fi formulate și alte variante. Naturalismul conținu] s] fie o preocupare pentru declarațiile apocaliptice ale lui Moore și ale noncognitiviștilor, care au respins naturalismul (aproape prin definitie) ca fiind bazat pe erori logice. Numai timpul - și argumente suplimentare - vor decide dac] naturalismul are sau nu dreptate. Referințe Adams, R.M.: 'Divine command metaethics aș necessary a posteriori', Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formulate și alte variante. Naturalismul conținu] s] fie o preocupare pentru declarațiile apocaliptice ale lui Moore și ale noncognitiviștilor, care au respins naturalismul (aproape prin definitie) ca fiind bazat pe erori logice. Numai timpul - și argumente suplimentare - vor decide dac] naturalismul are sau nu dreptate. Referințe Adams, R.M.: 'Divine command metaethics aș necessary a posteriori', Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford: Oxford University Press, 1981). Anscombe, G.E.M.: 'On brute facts', 'Modern moral philosophy' și 'On the source of the
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face ca un fapt sau o calitate moral] s] existe în lume, ne pierdem. Atât nedescriptivismul, în toate variantele sale, cât și teoriile descriptiviste în discuție sunt teorii semantice, si nu ontologice. Așa-numitele (în etic]) teze ontologice (de exemplu, „naturalismul ontologic”) pot fi revendic]ri morale substanțiale despre ceea ce este bine sau nu etc. (de exemplu, ceea ce maximalizeaz] fericirea este întotdeauna, sau poate chiar în mod necesar, bine). Întrebarea „ce semnific] aceste teze”, care constituie subiectul nostru actual, este una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
maximalizeaz] fericirea este întotdeauna, sau poate chiar în mod necesar, bine). Întrebarea „ce semnific] aceste teze”, care constituie subiectul nostru actual, este una diferit]. Despre inutilitatea disputelor ontologice în etic], vezi Hâre, 1985b; pentru o opinie diferit], vezi Capitolul 37, Naturalism. Putem evita aceste dificult]ți, dac] facem distincția în termenii unei teorii a înțelesului care este inc] foarte popular]: teoria condiției adev]rului. Aceasta nu este aceeași cu vechea „teorie a verific]rii” susținut] de unii pozitiviști logici, dar împ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi mai jos). Dup] ce am f]cut distincția între teoriile etice descriptiviste și cele nedescriptiviste în general, putem trece acum la subdivizarea acestora, pentru a așeza prescriptivismul la locul potrivit. Teoriile descriptiviste pot fi împ]rțite în mare în naturalism și intuiționism. Ambii termeni pot fi înșel]tori, dar vor fi folositori. Controversă dintre aceștia este dac] judec]țile morale sau condițiile de adev]r, care conform descriptivismului le dau acestora înțeles, sunt sau nu determinate prin definiții (sau, măi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea definiții sau explicații nu pot cuprinde sensurile cuvintelor morale. De reținut ar fi c] disputa dintre naturaliști și oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice vine din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre naturaliști și oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice vine din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre studenții americani - deși este o exagerare), nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista cercetare moral] rațional], concluzii maleabile la care trebuie s] consimțim pe bun] dreptate. Naturalismul cade în relativism în felul urm]tor. Dac] sensurile cuvintelor morale sunt explicate în termeni de condiții de adev]r, atunci ceea ce va determina în cele din urm] adev]rul sau falsitatea judec]ților morale vor fi acele condiții de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puține abateri) folosesc „se cuvine”, astfel încât ceea ce destabilizeaz] societatea trebuie s] fie ceva ce nu se cuvine f]cut, atunci nu se poate spune în mod logic ceea ce afirm] feminiștii. Din acest exemplu foarte simplu se poate vedea c] efectul naturalismului este acela de a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] doar într-un sens total diferit. Acestea nu echivaleaz] judec]țile morale cu afirmații ale faptului psihologic, deoarece nu le echivaleaz] cu nici un fel de afirmație real]. E adev]rât, sunt de acord cu subiectiviștii în respingerea atât a naturalismului obiectivistic, cât și a pretențiilor obiectiviste ale intuiționiștilor; dar numai atât au în comun. Subiectivismul, în sensul folosit aici, si prescriptivismul (sau emotivismul) sunt de o parte și de alta a principalei diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c] nesupunerea șotiilor dezmembreaz] societatea (naturalism), fie este oricum evident pentru cei care au primit o bun] educație moral] (intuiționism). Aceast] evident] este consolidat] dac], cum va fi cazul în societ]țile stabile, educația moral] a insuflat nu doar o anumit] utilizare a limbii, nici doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] darwinismul social realizeaz] o alunecare nepermis] de la modul în care se prezint] lucrurile la modul în care ele ar trebui s] se prezinte. Te lovești inevitabil de barieră creat] de este/ar trebui s] fie (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). În perioada preevoluționist], David Hume a atras atenția asupra eșecului acestui aspect că strategie general] (1783). Că replic] dat] lui Herbert Spencer, filosoful englez G.E. Moore a ar]țâț c] era necesar] introducerea unor premise suplimentare (cu privire la moral]), pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi de acord cu acest rezultat, acesta nu ar fi acceptabil pentru teiști care consider] afirmația „Dumnezeu este bun” ca fiind mai semnificativ] și conținând mai mult] informație decât afirmația potrivit c]reia cercurile sunt rotunde (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). În orice caz, aceast] versiune lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine” pune probleme în ceea ce privește faptul aparent c] mulți oameni au concepții despre ceea ce este bine din punct de vedere moral f]r] a avea concepțiile corespunz]toare despre voința lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]