971 matches
-
al multor alte personaje din creația romanescă a lui Rebreanu, aceste simțăminte și manifestări emotive se exprimă prin senzația organică mai întâi.Rebreanu preia și amplifică această notație organică, formula literaturii “tari”, obiective, cu un mare succes,reținând potrivit viziunii naturaliste,în primul rând,aspectul animalic al omului.Cel dintâi care remarcă această calitate estetică determinantă pentru inegalabila operă a lui Rebreanu este renumitul estetician Tudor Vianu, în opera sa fundamentală Arta prozatorilor români. “Sudoarea, setea, frigul, zecile de fiori cari
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
personală și introspectivă, povestirea vieții, interviul, observația, texte istorice, materiale vizuale sau care acoperă interacțiunea subiect-obiect, astfel încât să se descrie momente obișnuite și deosebite din viața indivizilor, precum și semnificațiile lor pentru aceștia. În concepția autorilor anterior citați, abordarea interpretativă și naturalistă, pe de o parte, și utilizarea unor surse de informare și narațiuni multiple, pe de altă parte, constituie notele distinctive ale cercetării calitative. După Howard S. Becker (1993) cercetarea calitativă diferă de cea cantitativă prin cinci caracteristici: - Raportarea la pozitivism
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
creatoare. Ideea de umanism, în sensul în care o vom utiliza, reprezintă o viziune asupra universului și a naturii ființelor umane, dar și o problemă existențială a manifestărilor spirituale ale omului. Prin urmare putem spune că umanismul impune o atitudine naturalistă, adică interpretează natura ca o totalitate a ființei și ca un sistem de materie și energie ce exista în mod independent. Însă, în ceea ce privește arta, putem adăuga că umanismul impune o serie de legi universale prin care omul posedă puterea sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sticlă ce obișnuiește să desemneze obiectele de cult sau vitraliile. Creația expresivă duce la diferite forme ale artei picturale, ca schița, desenul, compoziția sau obiecte finale abstracte, ce au ca scop manifestarea expresivă și conceptuală a artistului. Pictura poate fi naturalistă sau reprezentațională și este dominată de motive și idei ce țin de viața religioasă, mitologie sau viața socială. Astfel, relația dintre obiectul real și pictură "nu poate fi experimentată în mod simplu și imediat, întrucât relația dintre reprezentare și materialitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lui V., „plină de aluzii la cultură, este, totuși, în primul rând poezie a observației directe, imediate, în care metaforismul «împăunează» abia o emisiune verbală de un prozaism voit, tocmai pentru a sublinia erupția poeticului prin structurile cotidianului banal și naturalist, asemenea unei surprinzătoare prezențe (poate inevitabile) a ierbii prin crăpăturile unui asfalt” (Ștefan Aug. Doinaș). Poetul se înscrie în ecoul unui postmodernism în care el însuși devine plăsmuire a propriului verb, căutând mereu să-și definească condiția de creator prin
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Wilde, George Bernard Shaw, Henri Barbusse, D. Merejkovski ș.a., iar Autori și păreri cuprinde eseuri despre Romain Rolland, André Gide, Jules Romains, A. P. Cehov, Luigi Pirandello, John Galsworthy ș.a, completate de studiul Drama socială contemporană, cu referiri la teatrul naturalist al lui Gerhart Hauptmann ori la cel expresionist al lui Ernst Toller, Fritz von Unruh ș.a. Deși unele texte reprezintă încercări de punere în contact a publicului românesc cu opera unor personalități contemporane ale literaturii universale, autorul tinde constant către
WEISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
altă observație apare atunci când o persoană este extrem de talentată într-un domeniu dar este oarecum medie în toate celelalte. Cele inițial șapte tipuri de inteligență sunt : lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, intrapersonală și interpersonală, cărora le-a mai adăugat inteligența naturalistă. Aceste tipuri de inteligență, împreună cu abilitățile si ocupațiile cel mai des întâlnite ale persoanelor respective au fost grupate în următorul tabel: Tipul de inteligență Abilități Ocupații Lingvistică legate de limbă cititul scrisul scriitori oratori profesori logico-matematică matematice logice analitice oameni
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ierarhizări), toate atitudinile și comportamentele celorlalți, În calitatea lor de forme particulare de viață care Întruchipează anumite valori și norme justificate prin Însuși faptul că există. Ceea ce Înseamnă a cădea În ceea ce numim, pe urmele lui George Edward Moore, sofism naturalist: ajungem, prin inferență, de la „asta există” la „trebuie să faci asta” (Taguieff, 2000, pp. 429-431). Or, corectat prin exigența de universalitate, imperativul diferențialist este, ca să spunem așa, el Însuși relativizat, având drept conținut obligația de a respecta la ceilalți numai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
intereselor sale, sau are motivații mai profunde, legate de identitatea sa? În sfârșit, și acesta este un punct esențial, solidaritatea pe care se bazează societățile noastre trebuie gândită pe baza „unui raport contractual Între indivizi autonomi, sau În funcție de un principiu naturalist al preferinței manifestate Între persoane de origine identică” (ibidem, p. 20)? Cu alte cuvinte, universalismul trebuie oare să primeze asupra particularismului? Vastitatea și varietatea temelor evocate ne arată dificultatea de a defini clar obiectul cercetării. Astfel Încât credem că nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să se replieze În sânul comunității sale de origine pentru a găsi aici sursele recunoașterii care dă sens și valoare existenței sale” (ibidem, p. 23). Normal, spune cu justețe Abou, dar nu și lipsit de pericole. Preocupați să respingă ipotezele naturaliste (care Încercau să explice diversitatea culturală prin rolul mediului sau al „rasei”), culturaliștii au inversat pur și simplu raportul cauzal, atribuind culturii o asemenea influență Încât să o facă În stare să modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus, au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referințe factuale și țin de „arbitrarul cultural”). Oricare ar fi proporția lor de adevăr (nu putem nega nici variabilitatea normelor, și nici exigența unei anumite proporționalități Între retribuții și contribuții), aceste construcții stârnesc obiecții, pentru că se bazează pe o viziune naturalistă sau sunt prea puțin compatibile cu paradigma weberiană a Înțelegerii. Teoria lui Rawls, mai ales, a făcut obiectul a două tipuri de critici: primele, venite din partea lui Robert Nozick și a curentului libertarian, denunță lipsa de legitimitate a „principiului diferenței
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele naturaliste care căutau să explice diversitatea comportamentelor umane prin rolul eredității sau al rasei. Invers, prin debiologizare și denaturalizare, sociologul acordă atenție, Înainte de toate, condițiilor socio-istorice În care trăiesc colectivitățile umane. El se opune oricărei forme de gândire esențialistă și, grijuliu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Linné, Buffon, Blumenbach etc.) Începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca un concept clasificator, cu sensul de varietate a unei specii sau subspecie. Mai precis, observăm că anumite aspecte ale rasismului ca fenomen modern au apărut independent de clasificările naturaliste ale „raselor umane” și Înaintea lor. Aceste forme prerasialiste, o dată ce sunt recunoscute ca atare, duc la extinderea teoriei modernitare (Împotriva modelului ultrarestrâns al lui Lévi-Strauss): pe de o parte, atribuindu-i ca obiect modurile de excludere bazate pe „sânge”, ereditate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În teoriile rasialiste și În rasismele ideologice din secolele al XIX-lea și XX, aceste reprezentări, temeri și scheme vor fi regândite În cadrul unui proiect pozitivist sau materialist de creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stereotipuri privind rasele „superioare” și „inferioare”. I se Întâmplă chiar și prudentului Buffon să noteze că „intervalul care separă maimuța de negru este greu de perceput” (Buffon, Despre degenerarea animalelor, citat de Topinard, 1885, p. 43). Înscrierea omului, prin intermediul clasificărilor naturaliste, În seria animalelor, deci În sistemul zoologic, a favorizat abandonarea tezei de origine biblică a unității fraterne a speciei umane și a impus, În lumea științei, doctrina poligenistă, conform căreia specia umană actuală derivă din mai multe rădăcini distincte, din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în 1984, de D. Maingueneau pentru a desemna o activitate rutinizată verbală sau non-verbală de elaborare a unui tip determinat de text. Într-un cîmp discursiv, riturile genetice permit să se distingă diverse poziționări, de exemplu, în discursul literar, poziționarea naturalistă implică rituri genetice dacă scriitorii fac anchete pe teren, acumulînd o documentare, în vreme ce procedurile scriitorilor romantici privilegiază alte rituri. Într-un registru total diferit, curentele științifice se pot distinge prin caracterul individual sau colectiv al redacției. Fiecare gen de discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sorbonne Nouvelle, Paris, 2003; Imageries, littérature et image au XIX-ème siècle, José Corti, Paris, 2001; (în colab. cu Lumbroso, O., Mitterand, H., Pagès, A., Pierre-Gnassounou, Ch.) Le signe et la consigne, essai sur la genèse de l'œuvre en régime naturaliste, Zola, Droz, Genève, 2009. Zellig Sabbettai HARRIS (1909-1992), lingvist american, discipol al lui L. Bloomfield; impune o nouă metodă de cercetare (structurală) a limbajului, analiza distribuțională. Numele său este invocat în orice istorie a anlizei discursului, grație articolului său fondator
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istoriei care se opune clar rezumatului, în care lucrurile se mișcă mai încet decît într-o scenă: situația în care textul este mai lung decît povestea, pe care Chatman o numește „segmentare”. Iarăși, în discutarea ritmului scenei, se strecoară presupuneri naturaliste și o comparație ascunsă cu ritmul interacțiunii reale. Pînă acum am subliniat că ritmul oricărei porțiuni de text (rapiditatea prezentării timpului și a evenimentelor care se petrec) depinde de ritmul din alte secțiuni ale acelui text, sau depinde de ritmul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
slujba). Poate că transformarea unui film într-o carte sau a unei cărți într-un film este descrisă mai fidel de échanger. m. Nuvela lui Raymond Carver Little Things, despre un cuplu care își dispută custodia copilului, începe cu decorul naturalist al unui apartament surprins de înserare. Apoi textul adaugă: "Dar se întuneca și în interior, de asemenea”. Cum poți transpune aceasta în film? (Cum ai putea filma acest "de asemenea”?) Povestirea se termină fără o concluzie clară despre cine va
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de input-ul senzorial, aflat în permanentă "revizie editorială" (numele dat feed-back-ul permanent al creierului sinaptic). Pentru Dennett, selecția naturală constă în selecția algoritmului dintr-o serie de posibilități de mai bună adaptare. Moore explică în formula naturalistic fallacy ("eroarea naturalistă"), greșeala de a reduce binele la "plăcut" sau "dorit", și reducerea naturalului la "bun" și a artificialului la "rău". În lucrarea sa Darwin's Dangerous Idea, Dennett respinge interpretarea lui Moore, care înlocuiește fapta cu valoarea ei. 77 Jean-Pierre Changeux
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cancerului În diferite organe. Din necunoaștere și de teama aflării adevărului, pacienții se prezintă la medic mult prea târziu, În stadii avansate ale bolii (chiar III și IV), ceea ce diminuează șansele de vindecare, atât prin tratament operator, medical cât și naturalist. Dacă sunt detectate și tratate precoce, cancerele digestive sunt, În mare măsură, curabile. Capitolul 34 CANCERUL HEPATIC Reprezintă a treia cauză de mortalitate prin cancere pe plan mondial. Frecvența bolii este de zece ori mai mare la populațiile din Asia
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
piscuri intangibile ale muzicii, literaturii, artelor și filosofiei. Ei bine, aproape toți aceștia, după opinia mea „paradoxală”, au ratat mai mult sau mai puțin. Rebreanu, de exemplu, primul mare creator de roman al literaturii noastre, emul Înzestrat al marii școli naturaliste a lui Zola, nu l-a „atins” pe maestrul său, creator de lumi, dar și de limbaj. Zola, el Însuși - din nou după „modesta” mea opinie! - „pierde” În fața lui Tolstoi sau Balzac, stăpâni absoluți ai Întregului „fenomen uman și social
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
subl. n.). În schimb, odată cu Bărnuțiu, ceea ce anterior era atribuit întâmplării biografice și puterii obișnuinței, este transformat în destinul de a te fi născut român, în continuarea unei tradiții a eroismului istoric. La Bărnuțiu, națiunea este înțeleasă într-un registru naturalist, ca datum al naturii: "natur'a a împartitu genulu omenescu in natiuni" (Bărnuțiu, 1870, p. 176), astfel că amorul patriei devine o necesitate psiho-emoțională determinată de natura însăși. Naționalismul mesianic al lui Bălcescu, în care națiunile erau creația providenței, este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a-l reconstrui filosofic (recunoaște) sau chiar pentru a-l utiliza după fel de fel de scopuri? Iată întrebări (re)puse de unii filosofi contemporani, urmând aporetica mai veche a filosofiei, dar acceptând ca de la sine înțeleasă, dintr-o poziție "naturalistă", "obiectivitatea obiectului" preluat și prelucrat, faptul că situarea acestuia în fața "conștiinței" ("subiective"), așadar în afara ei, în diferență "de natură" față de ea, nu este problematică. Multe dintre întrebările subordonate anumitor cercetări filosofice actuale se structurează în funcție de această problemă, care vizează faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Conceptul de intenționalitate nu trebuie să fie restrâns doar la modul uman de gândire. Intenționalitatea trebuie urmărită paralel cu căutarea semnelor ce pot conferi un anumit sens deoarece, așa cum afirmă George Kampis (1991), un sistem intențional (din punct de vedere naturalist) și ceea ce poate fi considerat ca semn ce conține sens pentru semioticieni sunt versiuni ale aceleași probleme”. În mediu se găsesc o multitudine de semne ce prezintă sens. Dacă este așa, atunci ce valoare are un semn? Are semnul în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]