1,048 matches
-
glas? Muză, grăiește Zi ce să cuvine sau fă-mă a-nțelege. Cum să arăt mai pă-nțeles În grai curgere bună, Cugete frumoase, cu poetice faceri”. (s.n.) Versurile constituie un mic program estetic dominat, cum se vede, de ideea neștiinței de a face, de dificultatea de a Începe: cum poci s-arăt?, zi ce să cuvine, cum să arăt mai pă-nțeles... Șirul interogaților sporește În alte strofe. Ce are? Cine? și În ce fel să ne-arate? zice la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de prea multă știință. Iancu n-are Îndoieli asupra limbajului. N-are Îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti firea: „Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu Înțeleg.” A dispărut, În consecință, din poeme ezitarea lui Ienăchiță și neștiința aceea jumătate adevărată, jumătate jucată din poeziile lui Alecu. Iancu vede și aude totul, Încrederea lui În simțurile care „văz deosebire/ de simțit și de simțit” este enormă, fiind Însoțită de un neascuns orgoliu: „Orice ton eu Înțeleg...”. N-a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca atare nu este, repet, o dificultate. Versul: „cînd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor” spune Îndeajuns despre psihologia creatorului. Alecsandri are și el sentimentul unui Întemeietor, Însă sentimentul nu mai bîjbîie Între neputințele limbajului și neștiința retoricii. Folclorul Îi oferă o mitologie, retorica este bine cunoscută. Alecsandri este mai bătrîn (artisticește) decît contemporanii lui. Cu el poezia română atinge un nivel de stabilitate. Spaimele Începătorului au dispărut. Alecsandri are Într-un grad considerabil psihologia scriitorului profesionist
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Caterina Sforza. Natural, mistificam, pentru că noi înșine nu citeam excesiv, și întrebările de mai sus le preparam viclean, cu ajutorul cărților găsite pe acasă sau la rude studenți. (Ioanide: "M-aș fi mirat să fie altfel!") Penibilă mi se părea nu neștiința profesorilor, foarte scuzabilă, dar lipsa lor de demnitate intelectuală, incapacitatea de a face față situației. Dacă ar fi răspuns: "Nu mai citesc nimic peste Victor Hugo", ni s-ar fi părut sublim, asta ar fi fost o filozofie a ignoranței
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de comerț în sine, consumîndu-se în prezent cu pasiune. Când lui Saferian i se întîmpla să se înșele în negustorie, plătind prea scump obiecte ce nu se vindeau sau vânzând ieftin lucruri de valoare, din neglijență ori din G. Călinescu neștiință, nu se supăra niciodată și nu certa pe Demirgian sau pe cel direct responsabil. Zicea: . - Așa este comerțul. Azi câștigi, mâine pierzi, una pestealta. . Odată, vânzând un covor, Saferian opri din distracție cu mult mai puțin decât fusese învoiala. Clientul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că eu știu totul, că sânt instanța în care s-au cuibărit răspunsurile la toate întrebările lumii. Mă descurcam cum puteam, uneori cu sentimentul că sânt un impostor de anvergură. Știam, totuși, că e prea devreme pentru a-i deconspira neștiința mea: era în ceasul când avea nevoie să mă vadă așa, nespus de puternic, de bun și de învățat. Știam că în asemenea momente trebuie să pătrund în ființa lui ca un model care trebuie urmat și cu care cândva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
personale, căci guvernele nu vor fi susținute și sprijinite decât de aspiranții la funcțiuni. În fine în o asemene țară va fi cu neputință înființarea unui guvern democratic, bazat pe ideea libertăței, căci voturile se vor da întotdeauna sau prin neștiință de cătră țărani sau după interes egoistic de cătră agricultori și funcționari, căci clasa cea adevărat liberă de oameni, industriașii, lipsind din o asemene țară, va lipsi numaidecât și libertatea, care nu este altăceva decât expresiunea oamenilor liberi, iar democrația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
000 lei noi. Cu toate aceste compania sericolă ceruse de la guvern ca să împiedece ieșirea seminței din țară, pentru a sili astfel pe producătorii noștri a se ocupa cu cultura gugoașelor, dar această cerere nu fu ascultată, dovedind cea mai mare neștiință în chestiunele de cea mai mare însemnătate pentr-o țară. Cu ceara, tot din cauza nepăsărei guvernului în chestiuni economice, s-a întîmplat iarăși o scădere și o pierdere din cele mai mari în avuția țărei. Pe timpul lui Alexandru cel Bun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să urmeze estrase "ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a esprima adevărul, fără nici una din drapările intenționale ale restului presei. Ceea ce caracterizează pe organizatorii repezi este neștiința de carte, neștiința în cestiunile pe cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară unde sunt deputați și jurnaliști care au studiat atâta pe cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a esprima adevărul, fără nici una din drapările intenționale ale restului presei. Ceea ce caracterizează pe organizatorii repezi este neștiința de carte, neștiința în cestiunile pe cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară unde sunt deputați și jurnaliști care au studiat atâta pe cât se poate învăța
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noastră. Ea și-a asimilat așa de bine materialul slavon cum și l-au asimilat limba ungurească și, dacă cineva pe baza cuvintelor numai ar voi să deducă ceva în privința originii noastre, aceasta va fi mai mult o dovadă de neștiință din partea sa decât un argument în privirea noastră. Dar preste tot românii au dat prea mult pe părerea străinilor, pe când această părere ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine. Căci fiecare popor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
școlare cel dintâi, ba poate în întreaga arhidieceză puține ținuturi se vor putea lăuda cu școli bine organizate ca acest arondisment. Toate celelalte din apropiere sunt cu mult îndărăt. Ungurilor le place însă {EminescuOpIX 411} a vedea pe român în neștiință și necultură, căci unde e de lipsă să facă ceva nu fac nimic, ba se bucură de starea cea în adevăr regretabilă, și de altă parte desființează o școală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
siguranța că și-ar pierde admiratorii, toate aceste, puse la locul pe care-l ocupă (la începutul recenziunii), devin o strategemă. Aceste aserțiuni ar fi trebuit să urmeze în mod concludent din recenziune, nu s-o premeargă. A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută gata ne dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a bănuielii de superficialitate aruncată asupra autorului prin "mirarea" de la capăt. Dar să admitem - deși nu concedem - că în cartea d-lui Maiorescu ar fi nu o contrazicere - ci zece. De unde și până unde vine recenzentul să deducă din contraziceri neștiința autorului? De când contrazicerile sânt o dovadă de neștiință? Dacă noi am susținea de ex. că Condillac a fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mirarea" de la capăt. Dar să admitem - deși nu concedem - că în cartea d-lui Maiorescu ar fi nu o contrazicere - ci zece. De unde și până unde vine recenzentul să deducă din contraziceri neștiința autorului? De când contrazicerile sânt o dovadă de neștiință? Dacă noi am susținea de ex. că Condillac a fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere? Dovedește cel mult ceva în privirea puterii de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deducă din contraziceri neștiința autorului? De când contrazicerile sânt o dovadă de neștiință? Dacă noi am susținea de ex. că Condillac a fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere? Dovedește cel mult ceva în privirea puterii de judecată a unui om, nu în privirea științei. Ce ignorant ar trebui să numim pe Kant, care se contrazice câteodată, care dă câte două definiții despre un lucru din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ce ignorant ar trebui să numim pe Kant, care se contrazice câteodată, care dă câte două definiții despre un lucru din care nici una nu-i bună, ba se esclud... C-un cuvânt orice neconsecuență în gândire ar trebui stigmatizată drept neștiință. Dacă învățătura l-ar garanta pe cineva contra erorilor de judecată, atuncea pe de o parte n-ar mai fi dispute între oameni învățați, iar pe de altă parte, dacă învățătura ar fi condiția judecății, oamenii neînvățați n-ar putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va voi să le înțeleagă. Și un asemenea cap cu judecată. vastă și limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauză republica literelor române e pe cât se poate în contra lui. Insinuări, buiguiri confuze despre cosmopolitism, bănuieli de neștiință, acuzări de plagiat, toate aceste se aruncă asupra unui spirit care în fiece șir e de transparența cristalului și nu lasă nimăruia îndoieli asupra celora ce voia să zică. Și când nu mai ajung aceste, atunci se ia refugiu la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale sale, gesturile lor nu pot fi totuși întru-totul scuzabile sau acceptabile, pentru că neștiința și naivitatea au un preț: Hypsipyle, deși generoasă și primitoare, îl acceptă prea ușor pe Iason, străinul rătăcitor în căutarea lânii de aur, încredințându-i chiar și bogățiile proprii. Va fi părăsită la fel de ușor cum a fost și sedusă, resemnându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
datorită schimbării, nu putem rămâne aceiași. Dar dacă șadmitemț că nu rămânem aceiași Înseamnă că suntem lipsiți de o existență adevărată? Schimbarea Înseamnă Însuși faptul că devii străin de ceea ce erai mai Înainte. Datorită simțurilor pe care le avem, din neștiință față de ce Înseamnă adevărata noastră ființă, ajungem să credem, În mod greșit, că aparența are o existență reală șto on to phainomenon estiț 3. 19. Și atunci care este ființa șto onț care există cu adevărat? Cea care este eternă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale sale, gesturile lor nu pot fi totuși întru-totul scuzabile sau acceptabile, pentru că neștiința și naivitatea au un preț: Hypsipyle, deși generoasă și primitoare, îl acceptă prea ușor pe Iason, străinul rătăcitor în căutarea lânii de aur, încredințându-i chiar și bogățiile proprii. Va fi părăsită la fel de ușor cum a fost și sedusă, resemnându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rar la redacție, nu-l putem lăsa nesemnalat și lipsit chiar de oarecari 76 comentarii. Inițiativa colegului Arteni, în vremurile acestea când viața satelor este cu desăvârșire lipsită de o sănătoasă și sinceră îndrumare spirituală, când dimpotrivă totul ce aparține neștiinței și naivității țăranului nostru este speculat și exploatat de anumiți netrebnici și trepăduși ai diferitelor tabere politice, inițiativa d-sale, care numără șase ani, este plecată după cât se vede, dintr'un înalt comandament moral. Și nici nu se putea altfel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
UNISON Radio Bârlad probabil că n-ar fi existat dacă n-ar fi fost preocuparea de căpetenie a acestui tânăr jurnalist, cu chemarea de a mânui oameni, a-i îmbărbăta și conduce. Când nimeni nu știa mare lucru, descurajarea și neștiința alungau oamenii iar în entuziasmul începutului mulți cetățeni de bună credință își ofereau, cel puțin, bunăvoință. în jurul unui post de radio roiau între 20-80 de persoane fie să ocupe un loc în schemă, fie colaboratori. Se învăța din mers și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
întreabă și ei "ce e aia?", iar dacă vor cu adevărat să muncească, deci să și învețe, se foiesc neliniștiți. Pentru mine e clar că ei nu știu, că n-au de unde, dar nici a șa de mari pretenții pentru neștiință, NU SE POATE ! Râsul lumii e că și în rândul pălmașilor e cam aceeași idee. Unul dintre angajații mei a dus 3 roabe cu nisip în 4 ore (!) dar seara a întrebat dacă nu-i dau salariu mai mare ! După cum
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
el la aceste aspecte, scrie În Satira V: Nu izbutește nimeni lucruri mai mari decât puterea lui; Îți spune dreapta judecată, ce-i cu putință și ce nu-i. Așa-s poruncile naturii, așa e legea omenească: Să nu Încerce neștiința, ce nu-i e dat să ndeplinească. La rândul său, peste veacuri, Immanuel Kant5 scria: „Toate meșteșugurile, meseriile și artele au câștigat prin diviziunea muncii, deoarece nu unul face toate, ci fiecare se limitează la o muncă anumită, care prin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]