1,056 matches
-
Heliade Rădulescu. Nu se simte la el nici o șovăială. Frica de a se rătăci În pădurile gramaticii nu-l urmărește. Versul este bine măsurat și, cînd observă la alții nereguli În privința ritmurilor, intervine, Îndreaptă silabele proaste, ceartă (În Ingratul) pe neștiutori. Este, desigur, un principiu de ordine și claritate luat din Boileau (a cărui artă poetică o și traduce), dar este și o nevoie mai adîncă la poligraful Heliade de a pune ordine În lumea rebelă a elementelor, de a impune
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de strigoi, de iubirea dintre două ființe din lumi diferite, nu sînt deloc demonice. Dragostea este manifestarea unei vîrste și Alecsandri n-a Înfățișat-o decît rareori și superficial „bolnavă”, agresivă, cotropitoare. Copilita (pentru care are predilecție) este blîndă și neștiutoare de misterul pe care Îl ascunde. Pasiunile se consumă În afara poemului. În poem e vorba doar de o fugă, o „hîrjoană”, de o plecare În codru. Sentimentul este privit dinafară, cu oarecare răceală. Noțiunea de lirică erotică „obiectivă” nu este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
interminabilul bocet. Aleg unul singur, spre a ilustra capacitatea lui Conachi de a elogia cu invariabilă energic ceasurile de desfătare după ce se dovedise inepuizabil În elogiul durerii. Este vorba de poemul Steaua ce strălucitoare unde Înfățișează clipa În care fata neștiutoare se leapădă de frică și de sfială. E faza dulcei violențe inițiale. Priceputul logofăt Îl notează: „O, ceasuri de desfătare, de ibovnici numărate, Atunci cînd biata fată pe călcaturi măsurate Se leapădă de-o rușine ce o țînea la opreală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin, De nici nu poci să suspin pînă de tot amorțesc.” Erotocritul a fost sedus prin vedere, Areti este sedusă pin cîntec. Neștiutoarea fată ascultă șase seri la rînd cîntecele Întristatului Orfeu și se Înspăimîntă, somnul Îi piere. Insomnia este, știm bine, primul semn al dulcei maladii. O comparație mai puțin obișnuită În poezia epocii arată nașterea sentimentului erotic: „De inima-i se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ștefan. Cum de altfel niciodată nu ai fost! Dar cum? Ai un prieten tare bun care m-a adus aici. Griul! Și eu care mă temeam atăt de rău de ea sau el nici nu știu cum să îi spun!Biet om neștiutor ce eram! Cristina! Oh, Cristina nu ai nici un reproș să îmi faci? Nu, nu am. Văd că ne-ai crescut bine fiul. Acum gata, îmbrățișează-mă avem suficient timp să vorbim! Mi-a fost așa de dor de tine! În
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se pradă unui entuziasm ieșit din comun. Călugării încetau să mai muncească, se făcea liniște în jur și Tommaso înfigea tăișul lucios în inima pământului neștiutor de ce-i în inima lui. Apoi tăia lemne, lovind strașnic cu toporul: din trei lovituri ar fi fost în stare să doboare un stejar. Nu izbutea să-și explice de unde-i venea stăruitoarea dorință de a da foc bibliotecii mânăstirii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cea a unui om liber; acesta nu știe ce-nseamnă să se bucure de cele mai mărunte lucruri, de cele mai nedeslușite rumori, nu cunoaște scala tăcerii ce are felurite valori dimineața, la amiază sau noaptea. Afară omul se mișcă neștiutor de ceea ce se întâmplă lângă el, acolo unde se săvârșesc fărădelegi, delicte, abuzuri, unde sunt uciși semeni de-ai lui fără a se da cuiva socoteală". Astăzi șiroco 38 v-a blegit pe toți, sus, treziți-vă suflete blestemate, aici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la a doua sforțare : — La viață... — Asta e bine. La moarte nu te mai gândești... — E tot... viață... șopti el. — Cum asta ? Dacă e viață și-ntr-o parte, și-n alta, noi, medicii, la ce mai folosim ? — Oameni buni... neștiutori... fără vină... — Asta-i nostim ! râse Cosmina. Să vezi ce-o să mai râdă Pantelimon când o să audă așa ceva ! Apoi, dintr-odată serioasă : Spune-mi, dacă viața e și într-o parte, și în cealaltă, cum știi când e moartea ? El
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe acest mare câmp de război, unii sunt instruiți, căliți, echipați, înarmați până în dinți, au în posesia lor un mare tren de provizii, de material, de muniții și de mașini de luptă, ocupă toate pozițiile și că ceilalți, dezbrăcați, goi, neștiutori, înfometați, sunt obligați, pentru a trăi de pe o zi pe alta și pentru a asigura traiul femeilor și copiilor lor, să-i implore tocmai pe adversarii lor spre a căpăta o muncă oarecare și un salariu subțire. Ce! Se compară
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor - stărostiile lor - asupra cărora statul român n-avea nici o putere. Acești ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o singură țintă: stoarcere de bani. Falanga, pedeapsă polițienească pentru greșeli mici, se putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici, iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între locuitorii clăcași din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din acest act ținea, totuși, cârciumă, certificatul solicitat fiindu-i necesar pentru obținerea autorizației de practicare a acestui gen de comerț. În această casă a locuit, cât timp a stat la Umbrărești, agronomul Eugen Podoabă, angajat al Casei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul acestora va fi perceput de sătenii noștri și înțeles destul de târziu. Credem că așa se explică de ce numărul știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
filogin și un apărător al drepturilor femeii decât Giovanni Boccaccio. Grija pentru acestea devine la fel de plină de compasiune, le instruiește și le înțelege, nu se reține chiar de la promovarea ideii unei lumi guvernate de femei: „și nu vă tot jertfiți neștiutoare/ Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
289 Unii critici și istorici au sesizat acest aspect legat de limitarea libertății de exprimare: „Deși era un obicei de mult instituit ca mamele și soțiile să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
condiții esențiale pentru ca Pythia să fie un bun instrument, devotat și transparent, al gândirii divine, În limitele impuse de propria-i fire muritoare. După spusele lui Plutarh, Pythia din vremea sa provine dintr-o familie onorabilă, dar e „pe deplin neștiutoare și fără experiență”, lucru care-i Înlesnește contactul cu divinul. „Se apropie de zeu cu un suflet Încă feciorelnic (parthenos ten psychen)”. Ținuta ei este de asemenea de o simplitate absolută. Din replica ironică a lui Sarapion (396 f-397 b
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
filogin și un apărător al drepturilor femeii decât Giovanni Boccaccio. Grija pentru acestea devine la fel de plină de compasiune, le instruiește și le înțelege, nu se reține chiar de la promovarea ideii unei lumi guvernate de femei: „și nu vă tot jertfiți neștiutoare/ Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
289 Unii critici și istorici au sesizat acest aspect legat de limitarea libertății de exprimare: „Deși era un obicei de mult instituit ca mamele și soțiile să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca pubertatea, bătrânețea, senilitatea sau gândițivă la efectele febrei, intoxicației, drogurilor, leziunile creierului etc.). Există o pluralitate de corpuri similare. Deci pluralitatea conștiințelor sau a spiritelor pare a fi o ipoteză foarte sugestivă. Au acceptat-o probabil atât oamenii simpli, neștiutori, cât și marea majoritate a filosofilor occidentali” . Cercetările moderne confirmă că conștiința este În creier și trebuie căutată În neuroni, motiv pentru care toate cercetările efectuate În domeniu sunt explicate prin comportamentul neuronilor. „Teoria conștiinței ca produs al creierului a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adevărul este bine păzit, căci forța sistemului concentraționar se bazează tocmai pe minciună. Imaginea care încheie romanul Primul cerc subliniază acest lucru: camioanele care transportă deținuți de pe o "insulă" pe alta poartă inscripția multilingvă "Carne" și astfel dau impresia celor neștiutori că Rusia este bine aprovizionată cu alimente. În afară de metafora puternică a arhipelagului, Soljenițîn adoptă, pentru desemnarea lumilor detenției, și metafora infernului, cu sursa în Divina comedie a lui Dante. Reprezentarea dată de Soljenițîn pentru ceea ce comentatorii săi au numit "infern
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prost retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a transformat în distrugătorul necioplit, așa cum soldatul dorește starea agricultorului neștiutor, plugarul pe cea a pedestrașilor, păstorul pe cea a cavalerilor, dușmanul barbar pe cea a locuitorilor. Dacă în mijlocul lor nu lipseau tâlharii și prădătorii, cu certitudine erau printre oamenii simpli și creștini. Informația este confirmată de prezența unor dezertori printre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe lângă drum, pe lângă gard, și nu aflase încă de adevărat ce este o lege. El știa doar Legea divină și venise cică, în mod expres, ca să-și asume răspunderea pe această lege în fața Israelului. Sărmanul Isus, era un mic și neștiutor copil, pe lângă Emil Boc al zilelor noastre, care a ajuns să-și asume răspunderea până la două legi într-o singură zi. Deci Domnul Isus Hristos când mai aruncă și el o privire spre noi îi dau sugestia să învețe de la guvernanții
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și umilitoarea corvoadă, sub comanda altora de a ne târî spre civilizație și bunăstare, undeva pe la coada plutonului celorlalte națiuni. Europa Liberă sau Vocea Americii, nu au făcut altceva decât să ne dezinformeze și să ne prezinte ca unor copii neștiutori sistemul capitalist, ca pe unul prosper și demn. Vorbeau cu gura plină de cuvinte, despre drepturile omului, dar în cei 21 de ani scurși din 89, românii au înțeles foarte bine, cred eu, care sunt regulile capitalismului: minciuna, hoția, politicianismul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
avioanele, nu spre Casa Albă, Doamne ferește unde aștepta plin de speranță în reușită președintele, nu spre Congres unde era plin de politicieni, care trebuiau să aprobe fonduri pentru războaiele ce vor urma, ci spre turnurile acelea, pline doar cu guguștiuci neștiutori la ce li se pregătește. Ossama, se pare că a fost și decorat cu această ocazie și a fost invitat să petreacă trei săptămâni incognito, cu tot haremul său în Florida. Și de atunci, numai servicii a dus președinților americani
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la gard, poporul are copii frumoși, poporul taie porcul, poporul culege ghiocei, poporul e fericit. Poporul, poporul și iar poporul. Și i-a tras așa cu poporu-n sus, cu poporu-n jos până l-a prostit de tot pe sărmanul și neștiutorul popor, de l-a reales. După aia, imediat Băsescu și-a schimbat ochelarii, cu un microscop plătit de la buget și cică de abia atunci a văzut că poporul este leneș, că poporul este pomanagiu, că poporul este plin de pensionari
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scoasă din văzul celorlalți"), din dorința nobilă de a-i feri pe cei dragi de spectacolul dezgustător al degradării fizice și al propriei descompuneri. Priveliștea morții îl ajută pe Bizu să se înțeleagă mai bine: Nu-l plângea pe bătrân, neștiutor de tragedia propriei sale dezagregări, ci se plângea pe dânsul, care trebuia s-o vadă, să o miroase, și să ducă el mai departe povara aceleiași existențe lipsite de scop". Dar cunoașterea de sine se dovedește finalmente sterilă, câtă vreme
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]