701 matches
-
apusul soarelui. Doar la casa omului purtat fără voia lui prin locuri necunoscute de mârțoaga nărăvașă, ferestrele erau oarbe. Înăuntru, nevasta țăranului și copiii lui stăteau în jurul focului, așteptând. Cei mici de tot nu înțelegeau îngrijorarea celor mari, se jucau neastâmpărați, hârjonindu-se prin cotloanele odăii întunecoase...După un timp, obosiți, încetară zbenguiala alături de ceilalți, luau parte la așteptarea apăsătoare, nesfârșită. Noaptea târziu ninsoarea se potoli, un ger aspru începu iarăși să cuprindă întinderea nemărginită de zăpadă, colindătorii nu se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Când am intrat pe ușă, s-a oprit puțin din lucrul ei și am sărutat-o pe obraz. A continuat apoi să calce de parcă nimic nu s-a întâmplat, de parcă mă vedea în fiecare zi. Era totuși veselă și fericită. Neastâmpărat, am intrat repede în camera de alături, am privit îndelung lucrurile vechi, demodate. M-am întins în pat cu fața în sus. Era o liniște deplină, copleșitoare. Mi-am îndreptat mâna spre perete, lovindu-l ușor cu degetele. Apoi mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vizibilitate deplină, rar întâlnită prin contrastul puternic format de un cer albastru încadrat de pâlcuri de nori, permanent schimbători, în priveliștea ce mi se oferea ochilor datorită zborului meu voit neregulat, urmare a fanteziei mele, lăsată în completă libertate, joc neastâmpărat dar, în același timp, nu lipsit de grație, fiind pornit și dictat de marea pasiune cu care era efectuat. În general și dintotdeauna am găsit un farmec deosebit zborului liber. Din această cauză am dorit de la început să parcurg treptele
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cu care se ducea să joace tenis). Până la Cluj, am utilizat trenul, iar de la Cluj am urcat în mașina mirelui, un Ford decapotabil, închis din cauza vremii nesigure, în care mai luaseră loc bunicul, tanti Elenuța și mama - eu între ele, neastâmpărat ca totdeauna. Bunica și ceilalți ne urmau într-un microbuz închiriat pentru ocazie, în care - la Dej - s-au adăugat două fiice ale bancherului Boca, vărul mamei, trecând și eu alături de aceștia, la propunerea bunicii, dar și la inițiativa mea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dragoste și pricepere de personalități marcante ale ingineriei electrice precum Nicolae Boțan și Leopold Sebastian, de adevărați magi ai cuvântului precum Emil Luca și Alfred Braier, de profesioniști ai disciplinei, acurateței și pedanteriei precum Hugo Rosman, de minți iscoditoare și neastâmpărate precum Alexandru Climescu și Adrian Corduneanu, de pasionați și perfecționiști ai profesiei precum Laurențiu Turic. Am învățat cu toții enorm de la dascălii noștri, poate nu atât de mult cât ar fi dorit ei să ne transmită, dar suficient ca să demonstrăm peste
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Ion Bogdan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_964]
-
să moară și făcînd să trăiască suflete care n-ar trebui să trăiască, înșelînd astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre... 13,23 de aceea nu veți mai avea vedenii înșelătoare și nu veți mai rosti proorociri...” Dar ei, neastîmpărații, au continuat-o cu proorocirile și minciunile lor pentru că era meserie bănoasă și căutată, ajungînd pînă în zilele noastre cu marele prooroc Elie Wiesel, care este chinuit sub lumina reflectoarelor de taina marilor minciuni ivrite inclusiv a industriei holocaustului. Și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de dorința elevului de a străluci, de a evolua. El te extrage foarte rar din masă și asta numai dacă tu ieși în întâmpinarea lui și dacă el tânjește după extraordinar. Un profesor cuminte nu va iubi niciodată un copil neastâmpărat. Poate de aici și importanța activităților extrașcolare - pun elevul în situația de solist, de individ care are de executat o partitură, singur sau într-un grup mic numit echipă. El sau el și echipa lui vor veni în ora școlară
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
compromisul față de acest Occident care-i publicase cărțile și care-i oferă adăpost și libertate. Șafran rămâne în Elveția recunoscător că poate să se dedice studiului Torei. Soljenițîn, în schimb, părăsește Elveția deranjat de corectitudinea politică a acesteia, și colindă neastâmpărat lumea până ce găsește în America un loc minunat ce-i amintea de Rusia sa dragă. Dragostea pentru țara lor, concept atât de desuet, este un element comun al tuturor prigoniților. Istoria recentă trebuie cunoscută. Ei îi aparține și tulburătoarea experiență
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Într-atât se afundă regina în confuzia dintre condiția de autor și cea de privitor încât, pe nesimțite, taina operei fu silită să se refugieze în singurul loc rămas sigur - sub pielea permeabilă a intrusei, de-a lungul degetelor ei neastâmpărate și incredule, printre așteptările pulsatile ale trupului ei dornic să se abandoneze nesfârșitului joc de-a identitatea și diferența. Una din sclavele afectate iatacului său ar fi putut băga mâna-n foc că într-o noapte, răspunzând la chemările febrile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de ai săi, și nu mai voia să aibă și el surprize. Pe de altă parte, dacă nu ar fi făcut așa ceva, nu ar fi putut constrânge pe Mengli Ghirai să-și ridice cazacii din ținutul Cetății Albe și nici neastâmpăratul geniu al lui Ștefan cel Mare la o politică alături de aceea a Hanatului Crimeii. Evenimentele care s-au petrecut ulterior, până la sfârștiul vieții lui Ștefan cel Mare și în secolele următoare, sunt legate de alianța cu Perecopul, pecetluită de turaua
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
băiețași prinși cu pozna, promit, cu ochii-n pământ, să nu mai facă. În ceea ce o privește, Bab n-are nevoie de gardă de corp. Mama sa este pe deplin îndreptățită să aibă încredere în ea. Cât era ea de neastâmpărată și de nebunatică, Bab știe foarte bine să rămână cu picioarele pe pământ. Are multe flirturi superficiale, dar nu lasă niciodată lucrurile să ajungă prea departe. Tânăra sărută și se lasă sărutată, însă întotdeauna din vârful buzelor. Primul său "sărut
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scânteind de depravare, de inocență sau de dorințe nicicând potolite, mereu refulate..". Cinematograful francez nu se lasă nici el mai prejos. Cine nu-și amintește de Brigitte Bardot și de extraordinara ei transformare, din fata cuminte de familie bună, din mititica neastâmpărată din Cette sacrée gamine în exploziva bombă sexy din Et Dieu créa la femme, în 1956? Indolentă și insolentă, magnific de senzuală și indecentă când dansează, desculță și cu părul desfăcut, Eva lui Vadim face ecranul să explodeze. Această nouă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
băieți și două fețe, frumoși, sănătoși tun și foarte inteligenți. Cei mai mari, Crin și Alice, erau de vârste foarte apropiate și stăteau mai mult împreună. Cei mai mici, Lăură și Sorin, formau o altă „echipa”, măi veselă și mai neastâmpărata. Curtea părinteasca era destul de mare, cu multe acareturi, așa încât copiii își găseau cele mai tainice ascunzători. Odată Lăură s-a ascuns sub un cearșaf mare alb, căreia mama ei îi făcea butonierele și a trecut mult timp până ce băieții s-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
neastâmpărului ei. -De ce? -Iar o s-o pățești! Se mai uita o clipă în ochii lui și-i spuse: -Închide ochii! Simți că ea se ridică ușor, așezându-se iarăși lângă el. Deschise ochii, dar acum îi închisese ea. Caută neastâmpărat sânii ei rotunzi și grei și-i musca ușor că pe niște mere pârguite. Era că într-un vis, gura lui apucase lacom acele sfere perfecte, acel loc care lui îi plăcea la nebunie, sfârcul întărit. Studiindu-și atent mișcările
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
politic cel mai citit. Pe lângă atâtea condeie de valoare, ziarul avea vervă, era bine informat politicește. Nicolae Filipescu însuși făcea reportagiul politic: cu încetul toți nemulțumiții se grupau în jurul acestui ziar.** Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destăinuia temperamentul neastâmpărat al patronului. Firește, violența din presă trecu în Parlament și afară, așa încât văzurăm chiar oameni foarte liniștiți că sunt luați de vârtej. De exemplu, în urma unei polemici foarte dârze, Titu Maiorescu și Eugeniu Stătescu au o întâlnire cu pistolul. Câteva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
viață nouă, în progres. Deși vasali puternicilor sultani, românii au îndurat, ba chiar au patronat organizarea comitetelor revoluționare, au permis lui Racovsky să pronunțe discursurile sale înfocate, au permis lui Liuben Karavelov tipărirea ziarelor Svoboda și Nezavisinosti. Voi ați permis neastâmpăratului Botev să ne trimită Cuvântul refugiatului bulgar și apoi a edita Snamen (Stindardul), organele de publicitate cari, dacă ar fi apărut acum în Bulgaria ar fi indignat, desigur, elementele din care se compune tagma trădătorilor patriei noastre mult încercate. Pământul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
exista o fabrică de zahăr, l-am avut ca învățător pe domnul Bart. O persoană mică de statură, un pic grăsuță, cu o mustăcioară sură, calm și apropiat de noi, elevii. Îmi amintesc că, pentru a-i pedepsi pe elevii neastâmpărați, în curtea școlii, pe pământ trasa un cerc. Elevii neascultători trebuiau, în pauză, să stea în interiorul cercului. Elevii pedepsiți, din când în când, pe furiș chipurile, călcau cu un picior în afara cercului, socotind această comportare un act de curaj. Cred
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
copilăriei. Locul și oamenii unde am văzut întâi lumina zilei, Costișa, adesea mi-au umplut sufletul de farmecul unor frumuseți neasemuite. Ele, prin varietate și pitoresc, oferă ochiului priveliști de o încântare desăvârșită, din crestele dantelate ale obcinilor, până la valurile neastâmpărate ale Sucevei. Pitorescul fără egal al cadrului natural, constituie pentru mine chemare la respect și prețuire, la permanentă încântare. Coasta abruptă, valea largă cu pomi fructiferi, ulițele strâmte șerpuitoare, lăcașul sfânt sau focarul ce radiază cultură și civilizație, casa veche
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a fi virtuoși, cinstiți, atenți la durerile altora, dar nu acri, mereu încruntați și nemiloși executanți ai diverselor regulamente trecătoare. Domnul ne cere în Împărăția Lui să nu intrăm dacă nu vom fi precum pruncii ei care sînt de o neastâmpărată veselie. O fericire a voioșiei, a seninătății și detașării, a înțelegerii nu lipsite de smerenie. Viitorul monah ne oferă o definire a creștinismului în cascadă. Pentru el, creștinismul "nu e o simplă școală a cinstei, curăției și dreptății, ori o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
stânci. Bistrița vine deodată tulbure și rea. Plutele întârziate în amurg trag la mal la adăpost. Se face îndată seară și întuneric adânc. Călăuza, parcă ar fi influențată de mânia apelor și a cerului, de neliniștea înconjurătoare, începe a fi neastâmpărat. Parcă s-ar gândi la ceva, parcă ar vrea să ia o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări ciudate. Cum izbutesc a-l liniști și cum el singur în urmă e mulțămit, se închină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spus: azi e cald și frumos, numai din dorința de a-mi fi plăcut și a-mi spune o vorbă bună. Ciceronele hotărât să învețe spaniola, care, după părerea lui e o limbă comercială! Englezul cel mititel și obraznic și neastâmpărat. [ÎNSEMNĂRI FELURITE]* 31 Mai 1926 [Drama de la Târgoviște] Alaltăieri, venind de la lacul Mogoșoaia din marginea Bucureștilor, Brătescu-V., cu care fusesem acolo la pescuit, mi-a istorisit o întâmplare interesantă și dramatică petrecută la Târgoviște. Un negustor, om cam în vârstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la bunicu V. S. Iftime, care a avut 3 ficiori. Toadere cel mai mare și foarte voinic, îi zicea mama mea Unguru, Vasile mai prezărît 8 și mai slăbuț îi zicea bunica Teleap și Dumitru frumos și foarte jucăuș și neastâmpărat și chiar și foarte obraznic. Și odată cum jucam și mă învârteam ca un titirez, am căzut într-un știob 9 cu lături pentru porc, în zoi până la gât. Noroc că n-a fost ferbinte, că mă opăream tot, biata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
voinic și frumos. Și atunci a zis dl profesor de matimatică V.Teodoreanu: "rău a făcut directorul vostru când a zis că sunteți țărani obraznici și impertinenți. Voi sunteți băeți vrednici și de, tinereța așa-i, mai zglobie și mai neastâmpărată ". Și cel mai bun profesor a fost el, nu te nota rău dacă nu știai, nu te distrugea. Și când am plecat la Școala normală în clasa I în septembrie în toamna lui 1900, am lăsat acasă pe moșul Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cei doi puișori pe care ii aveau. Erau tare drăgălași cei doi copii numai că, unul dintre ei, Țepeluș, un arici rotunjor, cu mii de tepe ascuțite pe blănița-i maronie, cu niște ochișori iscoditori, si urechiușele ascuțite, era tare neastâmpărat. Nu stătea locului o clipă. Alerga, sarea, zburda tot timpul. Îl necăjea pe frățiorul lui, se lega de toate animăluțele din poiana. Din această cauză, Țepeluș nu prea avea prieteni de joacă. Cand il vedea pe Vulpișor, un pui de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care, pe măsura farmecului aventurierului, pot să-l considere un savant de import, o specialitate căutată, uneori induce, chiar, speranța. Începând de prin 15000, era relativ prezent. Oficiază o medicină spectaculară și crede chiar el în propriile calități "speciale", acest neastâmpărat, foarte căutat ("omul care aduce ploaia"), deseori venerat și de mai multe ori amestecat în complicate intrigi amoroase. Fiecare urbe moldovenească a ținut minte, zeci de ani, câte un vraci, cel care este, în credința timpului, un personaj indispensabil multor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]