813 matches
-
de pe urmă turiști se îndreptau către locul de pik-nik, scânci rugător: Albert! Albert, te rog, fii cavaler! Please!... Profesorul se întoarse și-i dădu mâna. Doamna slăbuță, temătoare și neajutorată, mare adoratoare fiind a mirificului landșaft al Munților Violeți, călcă neatentă în gol: astfel, pe neașteptate, se trezi culcată în iarba verde. Rușinată de episodul pe care îl provocase, fără de voia ei, începu să scâncească, râvnind compătimirea generală. Soțul ei salvă situația de la o distorsionată percepție publică, îndemnând-o cu umor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe care apa stagna o clipă înainte de a cădea jos. Mai era lume în jurul nostru, care se înghesuise acolo pentru a se feri de rafalele ploii devenită dintr-o dată violentă. Prea aproape de piciorul meu picura apa de pe umbrela unei doamne neatente. Priveam sforțându-mă dincolo de părul Elsei, în stânga ei, printre farurile roșii și galbene care ajungeau până la mine confuze și se spărgeau la capătul străzii în atmosfera încărcată de apă. Căutam firma luminoasă a taxiului care trebuia să sosească. Țineam într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vizual și a celui auditiv permit înregistrarea simultană a unui ansamblu mult mai bogat și complex. Receptivitatea cititorului față de ansamblul de senzații pe care romanul vrea să le comunice e foarte redusă, în primul rând din cauză că lectura, adesea grăbită și neatentă, nu surprinde sau trece cu vederea un număr de semnale și intenții efectiv conținute în text, în al doilea rând din cauză că întotdeauna ceva esențial rămâne în afara frazei scrise; de fapt, lucrurile nespuse în roman sunt în mod necesar mai numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
m-am oprit la timp ca să n-o calc și să nu răstorn crengile, lovindu-le cu picioarele. Plecarea lui Makiko trezise dintr-o dată în mine o agitație care nu-i scăpase, probabil, doamnei Miyagi, dat fiind că pașii mei neatenți mă purtaseră astfel până lângă ea. Oricum, fără a ridica privirea, doamna m-a amenințat cu floarea de camelie pe care o așeza în vas, de parcă ar fi vrut să mă lovească, sau să respingă partea din mine aplecată asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ai de gând să te muți cu el. — N-am ajuns încă să discutăm despre asta. Sunt sigură că o să înțeleagă. — Doamne, Leigh. Știi că la un moment dat va trebui să locuiești cu el, nu? Chiar dacă e bărbat, e neatent prin baie și poate vrea să se uite la televizor când tu n-ai chef? Te-ai gândit la chestia asta, nu? Leigh oftă și spuse: — Știu. Teoretic totul sună bine, dar în realitate... m-am obișnuit să locuiesc singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și al unei voințe care nu trebuie să se oprească niciodată. Om cinstit, cel care nu infectează aproape pe nimeni, este acela a cărui neatenție este cea mai mică posibil, și trebuie voință și încordare pentru a nu fi niciodată neatent. Da, Rieux, este foarte obositor să fii ciumat. Dar este încă și mai obositor de a nu voi să fii. Din pricina asta arată toata lumea obosită, fiindcă toată lumea, astăzi, e puțin ciumată. Dar de aceea unii, care încearcă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sinuoasă ca limba unei cobre, țâșni șuierând din gura vetrei și mușcă cu cruzime mâna băiatului, apropiată, inocentă, neștiutoare. Atunci s-a născut surda antipatie pe care familia Gacho a început s-o nutrească față de Algori, nu doar incalificabil de neatenți și de iresponsabili, ci și, conform inflexibilei lor judecăți, nerușinat de profitori pentru că se folosiseră de sentimentele unui tânăr naiv ca să-l pună să lucreze pe gratis. Satele îndepărtate de civilizație nu sunt singurele unde apendicele cerebrale umane se arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să intre, se dădu la o parte ca să nu cadă pe el ploaia de mici fragmente de lut copt, de cioburi de vase sparte pe care mătura le împingea afară, și se întinse pe jos, cu capul între labe. Părea neatent, aproape adormit, dar și cel mai puțin experimentat cunoscător al tertipurilor canine și-ar da seama, observând modul disimulat în care din când în când deschidea și închidea ochii, că Găsit pur și simplu aștepta. După ce termină curățenia, Cipriano Algor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
aici, spuse. Prima care a intrat în apă, prima care a ieșit din cenușă, întâmplare sau coincidență, infirmiera va putea să aibă în viitor diverse motive de a se plânge, dar nu de lipsă de atenție. Cum e, întrebă Marta, neatentă la dezbaterea despre genuri, Bine, repetă tatăl scurt. Era într-adevăr bine, coaptă uniform, cu o frumoasă culoare roșie, fără defect, fără cea mai mică crăpătură, și perfecte erau și celelalte statute, cu excepția asirianului cu barbă, care avea o pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Îi Înconjoară cărturari și oameni de știință, se iscă discuții Însuflețite pe temele cele mai variate, de la prețuirea calităților săbiilor indiene sau yemenite până la diverse lecturi din Aristotel. Sultanul se Înflăcărează o clipă pentru acest tip de Întreceri, apoi devine neatent, privirea Începe să-i rătăcească. Vizirul Înțelege că e vremea plecării, cinstiții invitați Îl urmează. Muzicanții și dansatoarele le iau locul pe dată, ulcioarele cu vin se leagănă În mers, cheful monstru, blând sau nebunesc, după dispoziția prințului, se lungește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mâinile nepotului său Ahmed, un tânăr necopt de necitit, șovăielnic, imprevizibil, nu știu niciodată cum să-l iau. În mai multe rânduri, m-am plâns lui În legătură cu uneltirile ereticilor, i-am Înfățișat primejdiile, nu mă asculta decât cu o ureche neatentă, plictisită. Văzând că nu se hotăra să ia treburile În mâini, i-am strâns laolaltă pe conducătorii străjilor, ca și pe câțiva slujbași a căror credință o câștigasem, și le-am cerut să supravegheze Întrunirile ismailiților. Trei oameni de Încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de creația lui. Cei care spun „nu” pot fi și ei acuzați de nelegiuire, pentru că lasă să se Înțeleagă că Preaînaltul ar fi incapabil să facă un lucru mai bun. Se discută categoric, se gesticulează. Khayyam se mulțumește să observe neatent mimica fiecăruia. Dar un orator Îl numește, Îi elogiază știința și Îi cere părerea. Omar Își drege glasul. N-a rostit Încă nici o silabă când marele cadiu din Merv, care n-a prețuit niciodată prezența lui Khayyam În cetatea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu cred, nu cred până nu văd,. Imi cunosc frățiorul, mormăie Tolea. Scoate din celălalt buzunar un plic șifonat, cu multe ștampile. Îl pune pe măsuță, lângă sticlă, atinge ghemotocul de hârtie care cade jos, lângă taburet. Domn’ Dominic e neatent, privește aiurea, spre ferestrele înalte si înguste, de castel, spre pereții cu cărți, spre uriașul lampadar din centrul holului, spre pătratele de sticlă ale tavanului, spre pătratele de șah ale parchetului. Domn’ Marga se afla la fereastră și tăcea. Tolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
zice, primejdioasă. Poate mi s-a părut, știu eu. Nu suntem obișnuiți cu știri de acest tip în presa noastră... Articolul avea ecou, m-am convins, multă lume comenta. Vorbește dintr-o suflare. Golește paharul repede, dintr-o sorbitură. Repede, neatentă. Vocea adâncăanulează, parcă, ezitările, cere un răspuns, o confirmare. Are nevoie de glasul și vorbele imediate, imediate,ale cuiva care să-i confirme că vorbele existaseră, într-adevăr, că seara asta există, terasa, tăcerile, vinul sunt reale, cuvintele, migrena, cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
clipè degetele oprindu-se în aer deasupra tastaturii, La Muzeul de artè?! Știi cè te-am rugat sè treci pe acolo sè vezi ce-i cu Internetul lor, e o rugèminte personalè, doamna, și-mi spune un nume pe care, neatent, nu reușesc sè-l rețin, suntem prieteni de familie, soțul ei, procuror șef, te rog sè treci astèzi pe acolo! Ea mè tot roagè de-o sèptèmânè sè trimit pe cineva, Bine, trec pe la doisprezece! Îți mulțumesc, Matei! La revedere! Putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
știi cè indivizi că tipul de dimineațè de la frizerie procedeazè la fel în orice, i-a și sunat mobilul o datè! Individul de pe scaunul de dimineațè de la frizerie era soțul tèu, Corina! îmi vine sè-i spun, Era chiar Vlad, grèbit, neatent, important! Matei, mè întrerupe ea, dar trèim într-o lume în care pentru a supraviețui țintele noastre trebuie sè fie cât mai precise și nimic nu mai conteazè în afara drumului direct înspre ele, abaterile de la acest traiect sunt cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
am să mă uit indiferent în urmă, căutând să-mi amintesc ce fac acum. Nu o să-mi aduc aminte... nu-mi mai aduc aminte, amice Gustav, de mingea de ping-pong care eram, aruncată în bazinul de păcură de un jucător neatent, nu mai țin minte cine contra cui mă lovea cu paleta, mi-aduc aminte fluidul în care zăceam așteptând mâna salvatoare. M-am trezit după alt maldăr de timp, uitând și de întrebări, și de mine însumi. Bazinul a secat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
îmi șuieră un glonț! Acolo era capul meu cu o fracțiune de secundă înainte! M-am târât până la baricada cea mai apropiată. În aer plutea un praf fin și bucățile mici de metal zburau peste tot în căutare de capete neatente în care să se înfigă. Stăteam cu spatele sprijinit de băncile din care era făcută baricada și mă gândeam pe lângă ce-am trecut urcând scările. Era să mor! Am să mă gândesc mai târziu la asta! Ce-i aici? l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
răspundeau focului. Câteva secunde după începerea haosului, când știau că atenția inamicilor avea să fie în cu totul altă parte, cei doi Vagabonzi care se făcură nevăzuți, se aruncară asupra ariergărzii și făceau progrese sfâșiind grumazurile și sfârtecând piepturile soldaților neatenți și slab pregătiți. Cei din față se avântară și ei asupra rândului trei de Gardieni și din două salturi erau lângă prada lor și făceau prăpăd. Corvium se mișca în același ritm cu ei și în mai puțin de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se uita peste umărul fratelui lui. Dar acum se întoarse din nou spre masă. — Hei, am auzit ceva despre BioGen. Au niște probleme. Ce probleme? întrebă Aaron. — Niște produse ale lor au fost contaminate, le-au scăzut câștigurile. Au fost neatenți, o greșeală, ceva. Nu-mi amintesc ce. Pregătesc o vânzare publică de acțiuni, dar o să se prăbușească, e sigur. Aaron se întoarse spre Ellis. Crezi că spray-ul pe care l-ai luat o afectează pe mama? Nu, nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de trăit Împreună, pentru ca, tot povestite, ele să-și piardă tăișul, să nu mai doară? Iar dacă nici lui Hermann nu i-a putut povesti tot, tot, tot, de ce se tot străduiește să i le spună lui Traian, care moțăie, neatent, cu ochii la autostradă? — ...Drumul ăsta Începe să fie prea lung pentru vârsta noastră. Mult, nu mai e și n-aș vrea, tocmai acum, să adorm la volan. Dar Încearcă și tu să rămâi treaz, pentru că În două ore, Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
auzeau vocea lui Hitler la radio, Întreruptă de ovațiile stadioanelor. Poate o să vezi lucrul ăsta și În țara unde te duci, dar nu mă sili pe mine să mai trec Încă o dată prin această oroare. Deși este doar o școlăriță neatentă, ea știe cine e vinovatul, Îl așteaptă să treacă, Înghesuită Într-un colț de trotuar, Înconjurată de fețele nemișcate, păzită de armele automate, Îl urăște, Îl așteaptă să treacă. Pe ea se urăște, nodul de emoție care Îi urcă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
războiul era pierdut și se gândeau să salveze Germania. România, Ungaria ca să nu mai vorbim de Italia, ce altceva făceau atunci? Toți Încercau să negocieze și aliații Îi trimiteau la ruși... Inexplicabil animal derutat, lasă, uită! Ești doar o școlăriță neatentă și Într-o dimineață de aprilie istoria a trecut pe lângă tine, ducând Într-o mașină decapotabilă un animal bolnav de urale și sânge, lasă, uită! Uită că ai Întâlnit pe Hauptstrasse mașina blindată, escortată de Înalți gradați SS, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
artistică nemuritoare: Alternează frazele scurte cu unele lungi! Amestecă psalmul curat, înalt, cu conversația cotidiană! Lasă gândul filosofic să se întrevadă ici și colo, în spatele fabulei cotidiene, tărăgănate! Evită ritmul fix și sigur! Lasă oamenii să vorbească când superficial, aproape neatent, când adânc și minuțios! Schimbă des perspectiva de la macrocosmos la microcosmos! Față de nici un alt poet nu simt atâta recunoștință ca față de Erwin Strittmatter. Și cuvintele lui Manfred Marklund despre scrisoarea de la tata s-au întipărit în mine ca arse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cei maturi, darămite puradeii care erau ca argintul viu. Maricel își făcu apariția de după perdea cu o altă halbă de bere în mână. Asta pentru ce mai e? întrebă Cristi când chelnerul se apropie de masa lui. Poftim? făcu Maricel neatent. A, de data asta nu mai e nimic special, pur și simplu am văzut că halba dumneavoastră e aproape goală și m-am gândit că mai vreți una. Sincer, nu mai voiam, chiar mă gândeam să plec spre casă dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]