2,084 matches
-
de o stranie claustrofobie, parcurgând la întâmplare autostrăzile ce-l scot departe de tumultul down-town-ului, el dă frâu liber obsesiilor ce-l macină. Capitolul poate fi citit și ca o cartografiere psihologică a umanității postbelice, a unui Los Angeles prins necruțător în gheara mașinismului și a tehnologiei, un Los Angeles ce se zbate în nimicnicia luminii neoanelor și în veselia deșucheată a umanității reduse la o existență larvar-instinctuală: Am apucat-o la dreapta, pe bulevardul Sunset, dar nu spre casă. La
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prestigiul în lumea intelectuală și academică (biografiile, studiile critice, eseurile dedicate lui Philip Marlowe, recuperat ca personaj literar de prim ordin, sunt proba vie a respectului de care a început să se bucure Chandler) au pus cartea sub o lupă necruțătoare. Firește, a fost un succes comercial remarcabil, dar vocile autorizate ale criticii s-au dovedit nemiloase. Surprinzătoare nu sunt, însă, reacțiile în sine: surprinzător e faptul că un roman de această factură a fost luat în serios de analiști provenind
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cele 7 Minuni ale lumii au fost distruse de catastrofe naturale, de răutatea oamenilor, dar au dispărut și datorită acelui factor necruțător, numit Timp. Acestea sunt: 1. Statuia lui Zeus din orașul Olimpia, În Grecia, aflat la 150 km. de Atena. 2. Templul lui Artemis situat În Efes, lângă orașul Selkuc de azi, din Turcia. 3. Grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Gânju Ecaterina () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93125]
-
al Împăratului Valentinian. Zece ani mai tîrziu, Îi acordau ospitalitate „auditorului” lor Augustin, care purta cu ei conversații despre doctrină 41. La recomandarea lor, Augustin este numit retor la Milano, orașul unde Ambrozie și Filastru din Brescia declaraseră un război necruțător maniheismului. CÎnd apostazia Îl lansează pe Augustin Într-o strălucită carieră În cadrul bisericii catolice, un „auditor” din Roma, Secundinus, Îi scrie la Hippona (405), urmărind să-l readucă la credința maniheistă 42. În 443, majoritatea maniheenilor din Italia par să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
patru Lungani Își găsesc un adăpost vremelnic la Constantinopol, pe lîngă Ioan Chrysostomul, altă victimă a intrigilor. CÎt despre Evagrie, murise Între timp, tocmai cu puțin Înainte de Bobotează („Epifania”...) anului 399. Protagonistul intelectual al bătăliei Împotriva adepților lui Origen este necruțătorul și nestatornicul Ieronim, stabilit din 386 la Bethleem, Într-o mănăstire Întemeiată de Paula. Origenist convins la Început, Ieronim trecuse de partea lui Epifaniu În 393, rupînd relațiile cu distinsul său prieten de o viață, Rufin din Aquileia, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
martorului cu mimul dorinței, cititorul este nevoit să constate că "textul cu trimiteri nu trimite decât la el însuși, fiindcă povestirea nu este secundară decât prin efectul unei stereotipii specioase, fiindcă teatrul este fără piesă." Cu o "politețe delicată dar necruțătoare" suntem conduși către un sfârșit deceptiv, acela al scufundării statuii 276 dorinței în mare și acela al promisiunii făcute cu umor și prețiozitate a unei întâlniri într-un viitor ireal, fiindcă cititorul își amintește că povestirea începuse "puțin înainte de Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
criticii contemporane dintr-un unghi personal și relevă un bovarism clasicizant, care pornește de la o ironică relativizare a criteriilor. E o carte interesantă prin atmosferă, unde autorul discută metodele critice ale confraților, arătându-se mult prea îngăduitor cu unii și necruțător cu alții. Opțiunea pentru valorile clasicismului și ale filosofiei se afirmă în Orfeu, bucuria cunoașterii (1976), un elogiu dedicat Eladei, pusă sub semnul unui Orfeu univoc, un Orfeu ce refuză vanitatea gândirii. Prozatorul revine, acompaniat de eseist și de psiholog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
Prospero terorizat de halena lui Caliban, ghidușia lui Puck sau făptura de Ariel sunt figuri emblematice. Dar cel care mediază aici caruselul relațiilor este Jumătate, sublima jumătate ce domină - regal și paradoxal, trist, sălbatic și benign, agresiv sau tremurător, lucid, necruțător sau cu blândă conștiență - întregul câmp heraldic al acestei poezii. Fermecător prin hidoșenie, deplin tocmai prin eterna-i neîmplinire, teluric la trup și aerian la simțire, judecător vinovat de-a pururi, Jumătate „trăiește în Țara Necesității”, cum se arată într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
de excelență al imaginii video) transferarea certificatului de realitate din ordinea evenimentelor sau lucrurilor în cea a persoanelor. "La televizor nu pot să mintă, fețele lor vorbesc pentru ei." Certificat minimalist și intimist, dar se presupune că "detaliul care trădează necruțător" (mâna care se crispează, șuvița de pe frunte, ochiul care se întunecă etc.) spune totul. O lume văzută de departe nu are aceleași criterii de adevăr când e văzută de aproape: fiecare format își formează credințele (iar marele cadru al picturii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
acela e locul meu, ce să caut la tribunal?”. Între timp locul a fost Înstrăinat (cine a făcut o, pe ce temei?) și prin judecăți el știe că nu mai are șanse să-și recupereze locul. Altceva nu vrea. timpul necruțător va rezolva diferendul În câțiva ani. O poveste asemănătoare Îmi istorisește, cu obidă, un megieș al meu de la Bârnova: grădina pe care o are de la tatăl său a fost dată, „preschimbată”, a trecut prin mai multe mâini, a mai recuperat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
putere după ocuparea țării de către armatele sovietice. Era o grupare care s-a format În clandestinitate, care trăise după normele muncii conspirative și hotăra destinele adepților prin decizii luate de către inițiați. Care a supraviețuit prin ierarhie, supunere, dependență și sancționarea necruțătoare a devianților, comportamente ce au primit un nume de cod: „disciplina de partid”. Și totul a fost Învățat În anii de muncă din ilegalitate prin practici conspirative, mereu În umbră, sau În societățile Închise din Închisori. M-a prins cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și-a părăsit binefăcătorii, o listă lungă, Începând cu Ibrăileanu „care i-a dat catedra” și pe care, deși ajuns În situații Înfloritoare, l-a lăsat să moară În spital, În sărăcie, aproape În mizerie. Vorbe grele. Diagnosticul său e necruțător: „Eu sunt martor nedorit al comportării lui, a feloniei față de Ibrăileanu”. La fel s-a purtat cu Stere și cu alții. Poate n-a fost chiar așa, oricum, mai târziu, Ralea a făcut gesturi senioriale, aducând la Institutul de psihologie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele de mai sus sunt distincte de cele ce indică trăsături temperamental-caracteriale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard, stilul truismelor oficiale. Tristețea unor lumi dispărute sub asaltul necruțătoarei sete de bani a secolului, materialismul plat, impostura îi smulg un oftat deloc jucăuș, iar în text domină demitizarea. Patriarhul Moise își trimite solii în Canaan, ei fiind ipostazieri ale agenților Mosadului; rapoartele acestora vorbesc despre o „țară mică cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
atât de nestăvilit încât generalizează însuși concretul. În zadar ne-am mira de paradoxul aparent care conduce gândirea la propria ei negare pe căile opuse ale rațiunii umilite și ale rațiunii victorioase. De la Dumnezeul abstract al lui Husserl la Dumnezeul necruțător al lui Kierkegaard, distanța nu-i atât de mare. Rațiunea și iraționalul duc spre aceeași învățătură. Drumul nu înseamnă nimic, voința de a sosi e de-ajuns. Filosoful abstract și filosoful religios pleacă de la același haos și se susțin în
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mine însumi (1985) revine motivul somnului, poetul retrăiește acel „dor de spații închise”, dar și fascinația lumilor celeste, evocând cu o naivitate bine simulată lumea copilăriei. Antologia Poeme (1986) e tipărită postum. Într-un ciclu de inedite, meditația asupra timpului necruțător se înfățișează ca o premoniție a trecerii în neființă. Ciclul 1907 - epopeea țărănească nu se înscrie, cum pare a anunța titlul, în lirica evenimentului, în prim-plan situându-se evocarea paseistă a civilizației rurale a copilăriei. În 1991 apare Cristal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
contemporane (Manevre, Berzele din Boureni, Alegeri libere) sau de efigia lingvistică a unor caracteristici etnice zonale (La Blaj). La apariție critica a relevat filiația caragialiană, dar și nota personală a râsului lui T., lipsit de „causticitate acidă” (Perpessicius). Polemic, uneori necruțător, este scriitorul în publicistica din Tămâie și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine neconcesiv în confruntarea cu grobianismul, pedanteria scientistă și erudită, smerenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Horea Poenar, „Elegiile din Regensburg”, ST, 1995, 1-2; George Vulturescu, La Nord de... Nord, VTRA, 1995, 3; Cornel Moraru, Alte poeme ale Nordului, VTRA, 1995, 3; Aurel Pantea, „Elegiile din Regensburg”, APF, 1995, 5-7; Ion Mureșan, O instanță melancolică și necruțătoare, TR, 1996, 10; Aurel Pantea, Recviem pentru omul european, F, 1996, 6; Al. Pintescu, Andrei Zanca sau Modelul cultural european, PSS, 1996, 8; Perian, Scriitori, 144-147; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 69-70; Pop, Pagini, 254-259; Vasile Baghiu, Andrei Zanca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
vechi sau mai recente (istoristă și pozitivistă, stilistică, structurală, psihanalitică, tematistă, sociologică, antropologică, semiotică), istoricul literar își va lărgi accesul la text, ajungând la ceea ce Edgar Papu avea să numească pansemantism. Lectura superficială, care își neglijează obiectul declanșează resortul polemic necruțător al lui M.. Pentru revelarea pansemantismului, el propune trei tipuri de lectură, conjuncte și complementare: textuală („la nivelul epidermei textului”), contextuală (în vederea dezambiguizării) și subtextuală (pentru identificarea funcției aluzive și a „arheologiei” cuvintelor). Istoricul literar disociază între o biografie exterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
caracterizat prin regularitate, pe care l-a urmat cu o disciplină de fier. Tocmai acest regim i-a îngăduit să-și pună în valoare într-un mod incomparabil aptitudinile intelectuale cu care a fost înzestrat.Voința lui neînduplecată a cenzurat necruțător, în aceeași măsură, formele cele mai insidioase ale comodității și delăsării, cât și atracțiile faimei și ale unei vieți plăcute. Este poate unică insistența infinită a lui Kant de a-și duce până la capăt cercetările astfel încât rezultatele lor să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
statului, ca singurul livrator de valori pe măsura noii paradigme culturale și civilizaționale într-o Europă Unită. Impostura noului maniheism, evocând pe cel din anii '50, în contradicție evidentă cu ideologia postmodernismului vestic, pluralist, nu a scăpat observației lucide și necruțătoare a singurului disident român veritabil de mare notorietate Paul Goma. După opinia lui Goma, textualiștii au înlocuit protocronismul naționaliștilor cu autocronismul unei pseudo-disidențe, spre a legitima, mai departe, conformismul intelighenției, sub privirile căreia România a cunoscut o degringoladă amețitoare sub
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care deschisese lumii calea celei mai generoase spiritualități, căci adepții religiei egiptene dețineau secrete ale cunoașterii extraordinare, ceea ce le-a permis, bunăoară, să construiască piramidele. Aceste secrete au fost preluate, din fericire, de către eretici și de francmasoni. De aici ostilitatea necruțătoare dintre Biserică, pe de o parte, și eretici, alchimiști și francmasoni, pe de alta. Un Giordano Bruno, alchimist și gnostic, a fost doar una dintre victimele ilustre ale confruntării. În orice caz, cu exemple de asemenea factură, comentatorii gnostici ai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
abandona dezmățului cu munca lui iubită, că nu i-ar mai da drumul din brațe! Cine știe cu ce monștri mi l-ar lăsa însărcinat împreunarea asta dubios prelungită... III Există în autoexigențele de stil dintr-o simplă invitație ceva necruțător de impunător, un anume recurs aluziv la sprijinul terorii inspirate de frumos: la apogeul splendorii ei, o invitație ar trebui să fie de nerefuzat, căci splendoarea comandă irezistibil. Alianța cu ea beneficiază de un aport masiv de autoritate; cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și singur cheful omului se strică de la sine, deși n-ar fi putut spune tocmai el de ce... Ia, mai bine să fie mai deștept ca ei și, în loc sa le dea ocazie să-l ia peste picior, să râdă el necruțător de neroziile lor, împroșcându-i cu lăturile glaciale ale limpezimii ultime primenite impudic în gândul lui, și azvârlindu-i astfel afară dintr-un somn greu, în care tocmai se visau înțelepți și vorbitori cu greutate! Îndărătul feței lui foarte tinere
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se folosească și de câteva tehnici expresioniste. Textul, cu o frazare sincopată, răsucită, se concentrează asupra ritmului generic de viață, iar descripțiile în cascadă, configurând un pitoresc etnografic minuțios, accentuează atmosfera de nemișcare ritualică, în care tâlcurile persistă indistinct și necruțător. Dar abia în întâlnirea cu Orientul B. află o fericită coincidență cu sine însuși. Romanul Fuga lui Șefki rămâne astfel o scriere-efigie. Dintr-o intuiție fundamentală, situată sub aripa unei originale meditații simbolice, decurge contemplarea fascinată a unui mozaic omenesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]