1,328 matches
-
iernii fără viață. O să mă uiți... pe buzele luminii ștergând de dor săruturi reci de îngeri, suflând stingher a vară-n spicul pâinii, curgând a maci sub pașii ce mi-i sângeri. O să mă uiți... în primăveri de floare cioplind nectarul peste liniști coapte, dezgheț de patimi erupând vlăstare, gemând de frigul toamnei ce mă zbate. O să mă uiți... în cingătoarea lunii prin albe nopți te-or sfâșia himere, țipând de dor să faci din Cer petunii, să zbor a floare
UITĂRILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375235_a_376564]
-
Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt ancoră a nebuniei tale ... Tu, răsfățata celor din Olimp, De ce adaugi crudu-ți anotimp La cimitirul meu de vieți banale? De ce te lasă Zeus, Afrodită, Să uiți pe veci ambrozie, nectar? Și să deprinzi un nou abecedar Ca zee pământeanului robită? Și ce te face să renunți la umblet? Fiorii năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra mângâiere
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
o iubeam în acel moment! Apropierea fizică și spirituală atinsese cote maxime! Înțelegeam că această dăruire era răsplata iubirii mele și încrederea ei totală în mine... Totul acum decurgea natural, ne învățam unul pe celălalt dansul iubirii și al dăruirii. Nectarul plăcerii se revărsa în întreaga noastră ființă, iar ea radia de plăcere și bucurie că a trecut peste acest hop atât de ușor. Nu mai percepea aproape nicio durere și se dăruia cu toată voluptatea actului în plină desfășurare, transformând
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
dat, cu oarecare regret a deschis ochii. Nu i-a părut rău! Era într-un loc ce mirosea foarte frumos a fân, era cald și bine, iar un înger cu ochi de culoarea cerului de primăvară îi turna pe buze nectar, sau poate ambrozie, în orice caz ceva foarte bun, ce nu mai băuse niciodată. Oftă, constată că nu i-a dispărut starea de fericire și se bucură convins că se află în rai deși nu-și putea explica pentru ce
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un pelerin pe al viețuirii drum e gând înaripat de amintire. În altă vreme să renască din scrum, idee zămislită spre citire. Din floarea pasiunii culeg nectar, în brazda timpului să însămânțez prinos ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească în al gândirii crez. Pe rădăcini revigorate-n vreme să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, cu prisosință pe-a vieții cărare
PE ARIPI DE TIMP de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373189_a_374518]
-
poezie În pragul unei dimineți... Iluzii, ură sau pasiune, Împliniri, singurătate, Toate-mbracă alt veșmânt Și poezie devin, toate. Așa petrec noapte de noapte... Și de somn, nu am habar... M-am născut să fiu poetă... Să beau...al muzelor nectar! POETA ȘI MUZA Fierbinte noapte de iubire, O poetă și o muză.... Luna strălucea în noapte... Focul, pălpâia în spuză... Ea, îl căuta de-o viață Rătăcind din loc în loc... El, se ascundea de teamă Să nu-l ardă al
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017. Eu port și azi aceeași haină De îngeri albi veniți din rai. Pe-aripi de sare duc în taină Și căi, si fluturi, în alai. S-adapă caii din fântâne Cu muguri și nectar de ploi Și lasă apă să-i îngâne Cu voci din lumile de-apoi. Doar fluturi triști, cu gust de rană Ajung pe țărmuri unde nu-i Un vameș orb să ceară vama Către grădină nimănui. S-or rătăci, fără de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
către lumină Și fluturii pierduți în zbor. Citește mai mult Eu port și azi aceeași hainăDe îngeri albi veniți din rai.Pe-aripi de sare duc în tainăși căi, si fluturi, în alai.S-adapă caii din fântâneCu muguri și nectar de ploiși lasă apă să-i îngâneCu voci din lumile de-apoi.Doar fluturi triști, cu gust de ranăAjung pe țărmuri unde nu-iUn vameș orb să ceară vamăCătre grădină nimănui.S-or rătăci, fără de vrerePe-un cer cu stele fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
ai văzut, dar ai simțit că doare. Ducea pe-aripi de sare undeva Un ritual de zboruri uimitoare. Trăgea cu el eșarfele de foc Din norii frânți pe ceruri de rugina Și-a dispărut în umbră altui loc, Să bea nectar din muguri de lumină. De-ai fi putut, l-ai fi oprit să stea. I-ai fi cerut la mine să ajungă, Și să reverse pe tăcerea mea Oceanul tău de patimă și ruga. Când s-a întors avea miros
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
palmă ta,Nu l-ai văzut, dar ai simțit că doare.Ducea pe-aripi de sare undevaUn ritual de zboruri uimitoare.Trăgea cu el eșarfele de focDin norii frânți pe ceruri de ruginăși-a dispărut în umbră altui loc,Să bea nectar din muguri de lumină.De-ai fi putut, l-ai fi oprit să stea.I-ai fi cerut la mine să ajungă,Si sa reverse pe tăcerea meaOceanul tău de patimă și rugă.Când s-a întors avea miros de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
grădina țării, cu iarba din câmpie Cu lanuri de bucate, cu-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de izvoare Și dorm pe mușchi de verde, cu fânul la picioare Îmi cânt cu dor srămoșii în leagăn de lumină Și îmi trăiesc romantic secunda-mi sanguină Clădesc
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență. Ascultat-a Eminescu ades, Simfonia Îngerilor Binecuvântată evadare din valea Plângerilor Unde el a avut parte de suspine și chiar moarte Înainte de-a se stinge a buzelor sale șoapte. PĂDUREA CRINILOR De-aș fi avut norocul
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎN PRISACĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ies albine harnice din florile darnice toate-adună cu mult spor din câmpul multicolor cel mai fin și bun nectar fiecare-un degetar vântul lin adie doar cer senin mărgăritar pentru mine pentru tine de la harnice albine dulce miere cine cere cu plăcere va primi pe săturate picuri galbene curate faguri grei primești de vrei dacă furi înțepături ace mii
ÎN PRISACĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379709_a_381038]
-
forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență. Ascultat-a Eminescu ades, Simfonia Îngerilor Binecuvântată evadare din valea Plângerilor Unde el a avut parte de suspine și chiar moarte Înainte de-a se stinge a buzelor sale șoapte. 2015 Elena Armenescu Referință Bibliografică: Gândind la
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
-o-n ochii tăi, Pe toate le-aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând, Să înfloresc încă o dată-n primăvara ta Ori să-mi revărs lumina în fânețele din văi. De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar, Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor, Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântar În lin balans, să văd ce grele mi-s păcatele Sau cât de mult atârnă, -n taler, dorul călător
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
dezvălui-o-n ochii tăi,Pe toate le-aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând,Să înfloresc încă o dată-n primăvara taOri să-mi revărs lumina în fânețele din văi.De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar,Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor,Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântarîn lin balans, să văd ce grele mi-s păcateleSau cât de mult atârnă, -n taler, dorul călător.De albatroșii
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
doi lăstari gingași,... XXI. COPILUL DIN MINE ÎNVIE, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. Când zorii-și revarsă lumina zăludă În inima mea cu vulcanii încinși, Spre mine mă-ntorc însetată Și beau din nectarul caișilor ninși. Întorc iar clepsidra, durerea să curgă Fluidă, ca mierea ascunsă în stup, Nevolnic mi-e trupul pe ruguri Când patimi, în mine, sălbatic erup. Zenitul mă cheamă, să-i mângâi lumina Cu ochii, scântei pâlpâind în abis, Mă-
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-i arsă De doruri, de patimi, de ani furtunoși, Copilul din mine învie În munții ce freamătă liberi, frumoși. Citește mai mult Când zorii-și revarsă lumina zăludăîn inima mea cu vulcanii încinși,Spre mine mă-ntorc însetatăși beau din nectarul caișilor ninși.Întorc iar clepsidra, durerea să curgăFluidă, ca mierea ascunsă în stup,Nevolnic mi-e trupul pe ruguriCând patimi, în mine, sălbatic erup.Zenitul mă cheamă, să-i mângâi luminaCu ochii, scântei pâlpâind în abis,Mă-nalț înspre tainica
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
dușman întotdeauna. Nu vreau să pierd. De-aceea, zâmbind, înfrunt furtuna din îndoieli și din orice impas. Hebe Îmi toarnă Hebe-n cupă miraculosul vin ce îmi alungă orișice tristețe, și văd cu bucurie cum dulcea tinerețe e-mbrățișată tandru de destin. Nectarul tău zeiță alungă-orice dureri, surâsul cald e-o mângâiere tandră, iar trupul plin de farmec miroase a micsandră, de când în el sunt numai primăveri. Din tronul său de aur Zeus zâmbește blând. E încântat că-mi place a lui fiică
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374659_a_375988]
-
iubirii- Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind iubiri. CÂNTECUL IUBIRII Inima cântă astăzi la vioară Un cântec renăscut de primăvară; Un sunet magic îmi străpunge timpul Și-n flori curate îmi aprinde
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
retrăiești trecutul / Nu-i prea târziu să re-nviezi plăceri / Poate curând vei regăsi sărutul / Pierdut pe un peron de nicăieri // Nu căuta fantome în oglindă / Nici amintiri din vremuri de coșmar / Lasă senzații care te colindă / S-adauge surâsului nectar // Aleargă să vezi codri de aramă / Pe dealuri de iubire și de dor / Ascultă-ți simțurile care cheamă / Să reaprinzi tăciunii de amor // Chiar de-i sădi fire de fericire / Fie în piatră sau pământ arid / Vei intui - cuprinsă de
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Acasă > Strofe > Atașament > IUBIRE ... PESTE TIMP Autor: Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Îmi iartă doamna vină de-a te iubi prea mult, Din suflet îmi culege nectarul inimii, Căci ani la rând trecură și n-am știut s-ascult De focul nesfârșit și viu al pasiunii. Și te-am pierdut în vremuri triste-ndepartate, Te-am alungat din gânduri și nu te-am prețuit, Acum mă-ntorc
IUBIRE … PESTE TIMP de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374772_a_376101]
-
acela care rămâne surd la gemetele ei”. (Nicolae Filimon, poet, dramaturg, publicist, autorul primului roman modern din literatura română, „Ciocoii vechi și noi”). Cine reușește să-și procure o astfel de carte pentru a gusta din când în când din nectarul înțelepciunii lumii se poate considera un om norocos, pentru că va găsi în ea multe răspunsuri la întrebările puse și nepuse despre Viață, Moarte, Înviere, sfârșitul lumii, familie, societate, țară, neam, limbă românească, jertfă și ispășire. --------------------------------- Cezarina ADAMESCU Galați, 31 August
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
De aceea trebuie să le aducem jertfele cuvenite. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar niște păpuși trase de sforicele. Dacă zeii agită sforile... păpușile se agită și ele. Un timp nimeni nu spuse nimic.Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice aduse din abundență de slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții să cânte mai încet. -Îmi permit să vă contrazic mărite procurator, spuse centurionul Livius. Ponțiu Pilat îl privi uimit pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
cu corpul pe o parte către capătul ridicat al canapelei. Un slujitor veni din spatele lui și îi așeză în spate o pernă pe care era brodată aqvila romană. Procuratorul sorbi din cupa în care își turnase puțin vin amestecat cu nectar, apoi își întinse picioarele de-a lungul banchetei. La un semn al său doi sclavi dezlegară curelele sandalelor sale și începură să-i maseze gleznele. Magistratul Simbinacus se hotărî totuși după puțin timp să deschidă iarăși discuția. Chiar procuratorul îi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]