5,551 matches
-
trupul meu, Precum se scurge curcubeul În roua dimineții... Îndepărtatele chemări, A le distinge, Nicicând eu n-am știut, Dar cineva, Tainic Mă cheamă-n depărtare, O depărtare cețoasă, virtuală... Și totuși, Plină de o speranță ascunsă. Alerg spre cineva necunoscut, din umbră Sunt voci, miros de primăvară, Pe malul celălalt, Malul dorit dar nevăzut. Alunecă lumini dar și umbre Și mă pierd... Mă pierd în vise și viziuni, Printre chemările altor îndepărtate lumi, Lumi minuni... O, inimă, Lumina gingașă din
MISTER... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mister_floarea_carbune_1361288648.html [Corola-blog/BlogPost/341343_a_342672]
-
de vară. Începeai să-i simți neplăcerile provocate de umezeala ceții căzute peste oraș și mai ales peste mare. Când am depășit digul de protecție am tras de sfoară și motorul a pornit turându-se dornic de o nouă aventură în necunoscut. Gogu a scos ramele de pe strapazane și le-a așezat în barcă. Cuplând motorul pe marș, ne deplasam încet perpendicular pe mal, să nu ne rătăcim de la început. Așa puteam aprecia când ne-am deplasat vreo milă după ceasul telefonului
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
de metri. Se distingeau niște umbre și noi credeam că ar putea fi orașul. Tot trăgând de sfoară, la un moment dat motorul a pornit. Și când l-am cuplat la marș s-a schimbat iarăși direcția motorului. Mergeam în necunoscut. La un moment dat am zărit iar luminile ca niște ghemotoace galbene. Înseamnă ca ne întorceam spre mal, așa că am întors să încercam să le ținem mereu în pupa, astfel să ne îndreptăm spre larg. Motorul torcea frumos. Parcă nici
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
era de aproape un km lungime, restul sub suta de metri. Am depășit digul și ne îndreptam spre mal să vedem unde suntem. Nu eram așa de departe chiar dacă am mers mai mult de jumătate de oră pe mare în necunoscut. Dintr-o dată a apărut în fața bărcii plutind o parâmă groasă de care erau legate resturi de plasă. Dacă nu ridicam motorulrepede, rupeam în parâmă axul de propulsie al elicei. Ridic repede motorul și Gogu cu o ramă dirijează barca spre
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
loc unde peștele mânca binișor. Cum se rărea, cum dădeam drumul la parâmă să schimbăm locul. La un moment dat am ieșit de pe zona cu piatră și am dat peste nisip. Nu mai prindeam nici un pește. Am plecat iar în necunoscut. Încercasem să pescuim cu câțiva metri mai lateral când am revenit de unde am oprit prima dată, trăgându-ne pe parâmă, dar fără rezultat în mincioguri. Stăteam tăcuți pe mare și nu se auzea decât clipocitul apei lovindu-se de copastia
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
oare? Ne întrebam în sinea noastră fără să avem curajul s-o facem cu voce tare. Peștele nu mânca cu toate că uneori eram pe zonă cu piatră. Se simțea la mână când trăgeam de volte. Porneam iar pentru câteva minute în necunoscut, să schimbăm locul. Noi credeam că mergem tot spre larg deoarece alegeam ca direcție orizontul cel mai strălucitor, de unde trebuia să apară soarele, sperând că mergem spre răsărit și totodată spre larg, însă până la urmă s-a dovedit că mergeam
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
mai încercat în câteva locuri, dar aveam ghinion. Nu avea guvidul chef de servit masa, așa că am abandonat pescuitul pe la ora unu. Mai mult am rătăcit pe mare decât am pescuit. După vreo câteva ore de orbecăit pe mare în necunoscut, cu teama în suflet că ne putem rătăci spre larg îndepărtându-ne atât de mult încât să nu vedem malul chiar și la ridicarea ceții, ne îndreptam spre Mangalia cu maximum 4 kg de guvid fiecare și cu o experiență
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
lume am fost un oștean ce luptă în pustie, departe, cu nevăzutul și neauzitul. (privind ca un orb înaintea lui) Eu le-am lăsat pe toate, mamă, plăceri și toate, ca să fiu singur și lucid, puternic, acolo, în fața infinitului și necunoscutului. Așa cum soldatul stă în front, în bătaia puștii dușmanului, eu am stat zeci de ani singur, cu pieptul descoperit în fața infinitului. A fost greu mamă, tare greu, nici n-aș putea povesti (mică pauză ) Cum se poate descrie ceva ce
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
n-aș putea povesti (mică pauză ) Cum se poate descrie ceva ce nici nu poate fi prins în cuvânt ? A fost ca și cum aș fi fost jupuit de piele și aș sta într-un vânt puternic ce bate din univers, dinspre necunoscut...și e rece. Și senzația este usturătoare, dar e de fericire! Ce fericire ascuțită, țipătoare a fost viața mea, mamă ! (după un timp ) Să fim mulțumiți și mândri că noi suntem fericiți, mamă ! Amândoi, și lucrul acesta ne leagă. Noi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
aceasta îl încredință că totul e bine. Și o urmă. Alergă și o prinse din urmă. Îi lipsea grozav umbra-frate. Și-l căuta din ochi împrejur. De-ar fi fost și mezinul, nu s-ar mai fi temut atât de necunoscutul ce-o atrăgea pe mamă-sa! Izbăvită de durere prin adierea de somn, Anyu ieșise de la fereală. Privea la coada de vulpe ce-o agățase în vârful sălașului încropit, cu gândul că-l va umple de haz pe copil când
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
sa Anyu îi înfipse acesteia în minte un strigăt mut, fragilă punte între ființe din alte seminții: Omoară-mă pe mine, dar cruță-mi fiul! Încolțită de mirosul sângelui, ursoaica își rotea capul turbată. Când prinse cu ochii frântura de necunoscut - prada mică îmbrățișată drăgăstos de ursulețul ei - mai răcni o dată hotarâtă. Pentru Anyu asta fu ca un răspuns de acceptare. Namila parcă o-nțelesese, stăpânindu-și pornirile. Cum foamea îi săgeta vintrele, își luă avânt și... Un trosnet de oase
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
vrea să fie iubit, dar constată cu delicatețe totuși că cea care i-a dăruit plăcerea nu este cea pe care și-a dorit-o cu adevărat! Să înțeleagă cititorul că iubirea poetului nu este împlinită? Concluzionează că rămâne un ,,necunoscut” în inima celei care tocmai plecase din brațele și patul său! Volumul Daț’mi pace, este ceva care cuprinde creații descriptive, de un farmec seducător, invitând cititorul la meditații profunde asupra mediului imediat. Biografia poetului Stejărel IONESCU pare a fi
ASPECTE INEDITE ÎN POEZIA LUI STEJĂREL IONESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Aspecte_inedite_in_poezia_lui_stejarel_mihai_leonte_1352104993.html [Corola-blog/BlogPost/351273_a_352602]
-
snobii momentului. A demarat chiar și studii religioase. Fiind o minte foarte organizată, "științifică", păstra un anume scepticism în privința chestiunilor legate de religie, dar era un spirit mult prea pătrunzător pentru a nu-și da seama de cantitatea imensă de necunoscut cu care ne confruntăm zilnic, de misterele vieții, ba chiar de posibilitatea existenței unor miracole, astfel încât s-a decis să acorde atenția cuvenită și acestui domeniu. A fost primit în schitul unor călugări din Grecia, doar ca vizitator, bineînțeles, iar
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1459028559.html [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
iar Calist Catafygiotul o numește "înțelepciune dumnezeiească". Ea este singura ce ne poate conduce către cunoașterea adevărată, dobândind evidență și certitudine pe măsura eforturilor noastre ascetice, fiind o cunoștință din fapte, experimentală, care se înfățișează sub forma unui "suiș către necunoscutul dumnezeiesc", a "unui suiș spre unire". Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
HIEROFANIILE MIHAELEI CRISTESCU - O INCURSIUNE „PE TĂRÂMUL FERICIRII, DE LA CAPĂTUL LUMII” Autor: Loredana Tudor-Tomescu Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ce se întâmplă când două lumi se ciocnesc, când încerci să echilibrezi teamă de necunoscut cu speranța într-un „mâine” mai pastelat și mai plin, când rădăcina smulsă lasă, totuși, suficientă sevă pentru noi lăstari și muguri într-un loc cu o climă ciudată, fără “White Christmas”? Au loc revelații, ochiul se deschide spre înăuntru
HIEROFANIILE MIHAELEI CRISTESCU – O INCURSIUNE „PE TĂRÂMUL FERICIRII, DE LA CAPĂTUL LUMII” de LOREDANA TUDOR-TOMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Loredana_tudor_tomescu_hierofaniile_mi_loredana_tudor_tomescu_1334112980.html [Corola-blog/BlogPost/341459_a_342788]
-
ori visătoare. El este aer, atmosferă, e corp, fluid, e adunare de aștri-n univers, e undă permanentă ori vibrații, e element primordial alături de foc, de apă ori pământ, e peste tot, real și atât de cunoscut în imensul său necunoscut... Poeții-l amintesc în versuri și-l situează atât de diferit în gândul lor, ades găsindu-și muza într-un eter multicolor! In el, iubirile-și îngroapă ori chiar în el le nasc și, din nesfârșita sa întindere misterioasă, ei
NECUNOSCUTUL ETER de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necunoscutul_eter.html [Corola-blog/BlogPost/356949_a_358278]
-
să nu ne lase doar un luminiș călăuzitor, o prețioasă comoară a culturii, o adâncă fântână a spiritului, sau doar o urmă mobilizatoare a trecerii metafizice, ci și Steaua ortodoxă a revenirii sale permanente. Profetul nostru nu a ancorat în necunoscutul neliniștilor metafizice, ci a cucerit cunoașterea cea mai pătrunzătoare a spiritului Ortodoxiei lui Hristos: Frumusețea ultimă a trăirii creștine. Mihail Eminescu nu a rămas la stadiul de pelerin al vieții, ci a devenit Cuceritorul ei. Gândurile, cuvintele, viața și faptele
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
analize-n jos!? Mai bine pune mâna pe-o metodică mai actuală, vezi simți ceva ? MĂGARULE! N-o mângâia, că nu-i femeia ta! Asta e : poți extrage amintiri și din prezent. Amintiri pe care să le trântești în fața marelui necunoscut care-i viața. Sau moartea. Care eu, mă, nu vezi că ești un zero absolut, un nimic ambulant !? Zău dacă nu are dreptate abisul din fața ta ! P.S. Dragă cititorule, Dio se bucură dacă ți-a plăcut ! În momente de cumpănă
DEŞERTUL DE CATIFEA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_5_costel_zagan_1364106126.html [Corola-blog/BlogPost/342233_a_343562]
-
știe, poate de la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și prietenii săi, așteaptă ca străinul să le spună ceva: Vorbiți italiana? - a întrebat necunoscutul, care se pare că-i auzise vorbind și i se păruse că dialogau în italiană. „Da!” - răspunse nea Mitică pentru că învățase destul de bine această limbă de la italienii cu care lucra de o bună bucata de vreme. Află astfel că insul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/03/19/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-12/ [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
Autorului Mi-e teamă Mi-e teamă că iar ai să pleci, Mi-e teamă că n-ai să rămâi, Și-mi lași doar amintirile Ce cad cu aripi franțe . Mi-e teamă c-ai să te ascunzi În ceață necunoscutului , Mi-e teamă că n-ai să mai vezi Nici umbră trecutului . Mi-e teamă că n-ai să revii Chiar dacă inima-ti ofer, Si-oi numără doar nopți puștii... Și-mi va rămâne doar să sper. Mi-e teamă
MI-E TEAMA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1474052855.html [Corola-blog/BlogPost/373834_a_375163]
-
Aproape fără excepție, biografiile oficiale îl prezintă pe Mihai Ghimpu drept „unul dintre puținii oameni politici moldoveni care și-au asumat public identitatea românească și a declarat că este unionist”. De la un necunoscut în perioada sovietică, după proclamarea independenței a parcurs destul de repede treptele afirmării și recunoașterii pe scena politică a Republicii Moldova. În 2009, în preajma împlinirii vârstei de 58 de ani, i-au fost încredințate cele mai înalte demnități în conducerea statului: șef
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
copie a obiectelor și a lucrurilor determină spectatorul să-și pună întrebarea asupra înțelesului propriu al tabloului. Realitatea și arta vizuală au conviețuit foarte bine de-a lungul celor mai importante momente. Magritte a dorit ca prin intermediul "cunoscutului" să descopere "necunoscutul". Niciunul dintre pictorii suprarealiști francezi nu a acționat mai puternic decât Magritte prin celebra sa declarație despre frumusețea întâlnirii neașteptate și nepotrivite a obiectelor și anume: "Frumos... precum întâlnirea nebănuită dintre o mașină de cusut și o umbrelă de ploaie
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Unchiul Vanea, Pasacaglia, Visul unei nopți de vară, Trei surori, Antigona, Poveste de iarnă, Caligula, Hamlet, Oblomov, Dimineața pierdută (1986), Deșteptarea primăverii (1991), Teatrul comic (1992), Julius Caesar (1995), Șase personaje în căutarea unui autor (1995), Oblomov (2004), Însemnările unui necunoscut (2011), precum și câteva filme de referință care l-au avut pe generic: Neamul Șoimăreștilor, Haiducii, Răscoala, Ciprian Porumbescu, Ultima noapte de dragoste etc. Suntem alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Președintele României, Klaus Iohannis aprecia: „Actorul Ion
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]
-
într-un centru cultural care să poarte numele lui Ion Besoiu. Noi, cu toții, îi dorim drum cu Lumină!” Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra și-a amintit și de ultimul spectacol în care l-a distribuit pe Ion Besoiu, Însemnările unui necunoscut, după Dostoievski. "Era și un om extraordinar de bun și de cald, de minunat. Nu era un actor dificil, care să creeze probleme. Era un coleg foarte bun, un om grijuliu cu toți. Și cât a fost director, el a
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]
-
ajuta pe cei cu adevărat nevoiași și suferinzi. Își face datoria mai departe și nu se va lăsa învinsă de suferință și deznădejde. Am avut de partea mea rara fericire de a auzi cântecul României, când era încă ascuns în necunoscut”, va spune ea. „El m-a făcut de am pătruns în inima poporului meu, parc-aș fi din el născută. Da. Dintr-însa din nou m-am născut, căci ce simt, la ce școală am învățat? Lumea basmelor românești m-
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]