975 matches
-
e purtător de sens. O piatră e, de fapt, un element de discurs, un vector de inteligență. Tot ce este sensibil este și inteligibil, "sistemul obiectelor", cum îl numea Baudrillard are afinități clare cu lumea ideilor, ba chiar sunt de nedespărțit. Nu rare sunt cazurile cînd viguroase potențe și latențe spirituale apar prea curînd epuizate , sau rămîn "suspendate", adică nerealizate în acest plan. Dar, cum nimic nu se pierde, ele se vor metamorfoza și vor reveni, sau se vor sublima prin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
eu ?, sau Cine ești tu ? Sunt întrebări care se transcend, sunt false distincții. Apoi, chestiunea legată de interior și exterior este iarăși o aparență. Nu există interior separat de exterior, sau invers, există Eu sunt, o singură Ființă, una și nedespărțită. De aceea spunea Iisus : "Eu și Tatăl meu una suntem". Dar Ființa nu este limitativă, ea există ca ființare, în modul cel mai firesc cu putință și de la sine înțeles. Orientalii merg chiar mai departe și spun că nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
grăbește. Evoluția este, deci, întreruptă de revoluții. Acestea din urmă pot fi determinate de apariția și aplicarea unor idei, de străpungeri tehnologice semnificative, de procese demografice, evenimente naturale ș.a. Intenționez să analizez aici, ceva mai pe larg, vectorul tehnologic, desigur nedespărțit de ceilalți, cu care se potențează reciproc și își amplifică reciproc efectele. După opinia multora, revoluția adusă de noile tehnologii actuale depășește cu mult importanța și semnificațiile Renașterii italiene. Utopia, inclusiv cea tehnologică, a fost mereu pentru omenire o dorită
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vinzi cea mai mare cantitate de produse cu o marjă modestă a beneficiilor decât să vinzi o cantitate modestă cu o marjă importantă. Profit, însă nu prin creșterea prețului de vânzare, ci prin scăderea lui. Economia de consum este de nedespărțit de această invenție a marketingului: obținerea profitului prin volum și prin practicarea prețurilor mici4. A pune produsele la îndemâna maselor: epoca modernă a consumului poartă în sine proiectul democratizării accesului la bunurile-marfă. Faza I ilustrează deja această dinamică: un ansamblu de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
obligând tot mai mult individul să se închidă în sine, civilizația hipermodernă furnizează tot mai frecvent ocazii de a-i resimți neajunsurile. Explozia depresiilor și a anxietăților, simptomele degradării respectului de sine semnalează o nouă vulnerabilitate a individului, vulnerabilitate de nedespărțit de civilizația fericirii. Imaginea negativă despre sine, repunerea în cauză a valorii propriei existențe prezente, sentimentul ratării vieții constituie din ce în ce mai mult una dintre pantele individualismului reflexiv: în aceasta constă eșecul fericirii paradoxale. Teoreticienii societății de consum au stigmatizat care mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
supravegherea ostentativă individualizată, delegându-și unul dintre slujitorii ei, experți în materie, pentru a-și îndeplini misiunea permanent și „pe față”. Programul elaborat de serviciile secrete va fi însă perturbat de urmările neprevăzute ale intimității împărtășite de către cei doi parteneri nedespărțiți. De data aceasta, supravegherea ostentativă eșuează tocmai pentru că nu a ținut seama de factorul uman... Teatrul ne vorbește și despre asemenea derapaje care iau prin surprindere mașinăria de Stat, blocată de alianțe imprevizibile și de simpatii ce nu figurau în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
neschimbată și nestricată. Pe de alta parte, în Hristos întrupat, pe lângă natura sa divină, se găsește și natura umană cu care acesta s-a născut din Fecioara Maria. Cele două naturi sunt unite în chip neamestecat și neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit. Atât legătura dintre cele trei persoane ale Sfintei Treimi Tatăl, Fiul și Sfântul Duh cât și legătura dintre ipostasul divin și cel uman al lui Hristos se regăsesc într-o interdependență absolută numită perihoreză sau întrepătrundere reciprocă. Hristos a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
amatori. Nu am comentat nimic la invitația lui. Era prietenul meu. Iar exuberanțele lui mă fascinau. Așa cum și el se simțea atras de ale mele... Am stat zile și nopți toți trei. În fiecare clipă, simțeam că vom fi de nedespărțit. Aici și Dincolo. Timpul ne-a îngaduit o Prietenie fără margini. Aud pașii noștri și hohotele noastre de rîs de pe ulițe uitate. Ore în șir îl țineam pe Cehov în brațe, cîntam, murmuram, plîngeam, surîdeam... Ore în șir vorbeam numai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna Patimilor, se roșesc ouăle și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu înțelesuri unice prin subiectivitatea lor, cum ar fi cuviința sau bunacuviința. Comparând-o cu conceptul grecesc de kalokagathia, traducătorul "Filocaliei", cunoscător până la nuanță al celor două limbi, ajunge la concluzia că "Cuviința" este o bună estetică a ființei umane, nedespărțită de etică. Poporul român este un mare estet al exteriorizării ființei umane. Fie că este vorba de casa de locuit și de curte, fie de vechile biserici și mânăstiri care emană grația sintezei de motive orientale și occidentale autohtonizate (goticul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sale violente. Vorbind despre partidul liberal, Farfuridi spune: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri. El definește astfel partidul prin interesele foarte restrânse, subiective și personale ale castei din care face parte. Iordache Brânzovenescu, prietenul nedespărțit al lui Farfuridi, are în piesă un rol asemănător cu cel jucat de Ipingescu față de Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă. Este mereu pus în inferioritate de personalitatea amicului său, dar în același timp îl dublează pe acesta cu fidelitate
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
bărbat cu muiare spre împlinirea dumnezeescului acela cuvânt: «Créșteți și vă îmulțiți»“. Al doilea scop ar fi ajutorul, fidelitatea, acceptarea celuilalt: „Materiia acestei taine iaste bărbatul și muiarea cari vin cu gând desăvârșit / ca să să împreune amândoi și să lăcuiască nedespărțiți. Iară chipul sânt cuvintele carele amândoi le zic în bisérică înaintea preotului în auzul tuturor (adecă): Voiești-mă? Voescu te; urmând la acéste cuvinte rugăciunile și blagosloveniile preotului spre cea desăvârșit împlinire a nunții“. Ce se poate observa în acest
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și anunță: "E loc pentru toată lumea! Aleluia!"74 Faptul că, după această replică, prin imagine, Topé (Iuda) trece în prim-plan, poate avea sensul că în cimitir este loc chiar și pentru trădători. Spre deosebire de film, grupul Topé, Fodère, Emanou apare nedespărțit în piesa. Singură excepție este momentul trădării, atunci când Emanou și Fodère îl caută pe Topé, timp în care acesta se întâlnește cu polițiștii. Astfel, faptul că cei trei sunt despărțiți pe aproape întreaga durată a filmului ar echivala cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
viața. Cu frenezia disperatului, e drept, dar a iubit-o, s-a declarat "de partea vieții", chiar dacă, de tânăr, a "conviețuit cu moartea", pe timp limitat, la început, adică cei șapte ani de insomnii, pentru a trăi apoi în simbioza, nedespărțit de acest "aperitiv al infernului", așa cum o numește. E convins că nu este absolut nimic demn de râvnit în Univers, dar "simt că singura existența reală este a mea"74. Terapeutică că știința a vindecării bolilor. "Boală" lui Cioran era
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
2006). Pînă la urmă e vorba de a găsi ceea ce misticii iudaici numesc Shekinah, adică prezen-ța lui Dumnezeu în lume, în imanent, prezență subtilă și de prea multe ori uitată. Această Shekinah este acea parte a substanței divine, unică și nedespărțită, ce sălășluiește în lumile inferioare, penetrînd pînă la nivel mineral suflul vital ce le asigură existența. Este o emanație ("lumină din lumină") întîlnită, sub diferite nume și la hermetiști, și la gnostici (Sophia, Ennoia), neoplatonicieni, dar și în creștinismul răsăritean
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ocupat de activitatea psihopedagogului. Acesta are sarcini multiple, pe lângă tratamentul psihologic: instrucția, educația, formarea și îndrumarea echipei, strategii de relaționare în vederea formării "grupului receptiv" ca etapă premergătoare integrării în societate ("colectivitatea cea mare"). Dacă medicul, în halat și cu stetoscopul nedespărțit atârnat de gât, impune teamă și respectul provenit din teamă, defectologul este resimțit ca un fel de "părinte oficial" care, eventual, repetă " Nu e voie!", dar nu te amenință cu seringa. Așa că autoritatea sa trebuie să vină din empatie, fiindcă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
estetismul de acea slăbire a sensibilității față de valorile morale elementare care se exprima printr-o revărsare nestăvilită de afectare, artificialitate și ipocrizie. Toate acestea subminează comunicarea, relațiile simple și firești dintre oameni. Pentru Kraus, cultura autentică și onestitatea erau de nedespărțit. În sinceritate, simplitate și austeritate, vedea nu numai valori morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o anumită măsură de Skinner. Era vorba de o reacție care a putut fi observată nu o dată la Wittgenstein. Nevoia lui puternică de afecțiune lăsa loc retragerii ori de câte ori avea impresia că celălalt s-a apropiat prea mult. Nu mai erau nedespărțiți, ceea ce Skinner a resimțit drept o pierdere dureroasă. Când nu era alături de Wittgenstein, pentru el viața se golea în bună măsură de sens. Sfâșiat între fidelitatea lui față de recomandările prietenului și dorința de a se întoarce la viața academică, Skinner
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
spunem așa răsfrânt pe pământ, devenea prototipul comun al sufletelor omenești, fiecare dintre ele fiind, drept urmare, deopotrivă om și Dumnezeu (Aurélia). E unul și acelaș punctum saliens care apare în mii de oameni, dizbrăcat de timp și spațiu, întreg și nedespărțit, mișcă cojile, le mână una-nspre alta, le părăsește, formează altele nouă... [Archaeus]. Fraza nervaliană "trecutul ne este una cu viitorul. Trăim în spița noastră, și spița noastră trăiește în noi" confirmă memoria identității și conturează ceea ce am numi bloc temporal
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nostru suflet. Am trăit în viitor (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 45). (H1b) [...] atuncea vezi cumcă ființa în om e nemuritoare. E unul și acelaș punctum saliens care apare în mii de oameni, dizbrăcat de timp și spațiu, întreg și nedespărțit, mișcă cojile, le mână una-nspre alta, le părăsește, formează altele nouă, pe când carnea zugrăviturelor sale apare ca o materie, ca un Ahasver al formelor, care face o călătorie ce pare vecinică 62 ([Archaeus] -Eminescu: 2011, II, 210). (h1c) Heraclit zice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
științei vor sublinia că tocmai înțelegerea evoluției ca un proces neorientat, nedirecționat, este ceea ce conferă, în primul rând, teoriei lui Darwin o pregnantă noutate și originalitate în lumea de idei în care a apărut. Evoluția și progresul, care păreau de nedespărțit în teoriile filozofilor germani ai naturii, la Lamarck sau la Spencer, sunt pentru prima dată în mod clar disociate. Și acesta este un element ce merită să fie reținut într-o încercare de caracterizare a revoluției darwiniene ca o schimbare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
precizat, nu o dată, că pentru el argumentarea ideii că speciile nu au fost create în mod separat și indicarea principiului selecției naturale drept principalul factor al apariției și pieirii speciilor de-a lungul istoriei vieții au fost două obiective de nedespărțit. Aceasta în sensul că primul obiectiv nu va putea fi atins într-un mod credibil din punct de vedere științific decât dacă se va găsi o explicație satisfăcătoare a adaptării, care invocă doar factori naturali. Este tocmai ceea ce realizează principiul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care reprezintă schimbări ale planului de organizare a ființelor vii, pot avea loc în mod brusc și nu posedă neapărat valoare adaptativă. Așa cum am arătat mai sus, nu încape îndoială că pentru Darwin principiul selecției naturale și gradualismul erau de nedespărțit. Cercetătorii gândirii sale cad de acord că, tocmai deoarece a explicat originea speciilor în principal prin selecția naturală, Darwin a fost un apărător inverșunat al gradualismului, respingând posibilitatea unor salturi mari în perioade relativ scurte de timp. S-a spus
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna și a clinti orânduielile după poruncile noastre, oricare ar fi, de orice rând sau treaptă ar ține, să fie Afurisit de către Prea Sfânta Dătătoare de viață, nedespărțită și de o ființă Treimii, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, acelui întru ființă cunoscător Crezului și închinătorul Singurului Dumnezeu. Să fie blestemat și neertat și după cartea lor nedezlegați și umflați, pietrele și fierul să se roșească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]