1,595 matches
-
aceasta trebuia să se facă actriță, fiindcă își juca foarte bine rolul. Ea a insistat, să îi pun eu, o întrebare spiritului chinuit al Fiorindei și cum nu prea știam ce să întreb, am întrebat prin intermediul Beatricei firește: ,, Ce vrea nefericita Fiorinda de la mine, de mă bântuie? “ Bea din nou a intrat în transă și mi-a vorbit cu vocea Fiorindei, care mi-a spus că nu poate să plece și are nevoie să fie ajutată. Apoi sa lansat într-un
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
în fiece clipă, dacă nu poți să-i trimiți prin ei lumina care trăiește în tine ?’’ Și-atunci mi-am smuls ochii din orbite și i-am aruncat. A venit îngerul într-o noapte și mi-a spus: ,,Nebunule și nefericitule și nesocotitule, ia-ți înapoi mâinile și urchile și nasul și gura și ochii și iubește-o ca și până acum, că și ea te iubește !’’ Referință Bibliografică: LUPTA CU CELE CINCI SIMȚURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LUPTA CU CELE CINCI SIMŢURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379511_a_380840]
-
orbească pronia zeilor. -Eh! Uită ei, că cine sapă neîncetat Groapă altora, cade în ea Și moare. E aceasta legea și blestemul Lui Dumnezeu pentru Caini! -Milostivire doamne! Milostivește-te și luminează mințile acestor Efemere creaturi nebune, lunatice! Se cred nefericiții, arhangheli Când sunt de fapt Sărmane frunze moarte în vânt Clipe rătăcitoare pe cărările anilor Menite să se transforme în bălegar Și să-ngrașe viermii. Referință Bibliografică: ÎNGERII ÎN ICOANE AU FEȚE MURDARE / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNGERII ÎN ICOANE AU FEȚE MURDARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380958_a_382287]
-
flămând! - Bunica! Chiar dacă te superi, eu așa ceva nu mănânc! - Nu mănânci ? Dar de ce nu mănânci ? Toate-s bune, proaspete, nu ca cele de la București! - Vreau mâncarea de la București, care-mi dădea mami! îngână băiatul cu figură cât se poate de nefericită. - Doamne, ce mi-e dat să trag! Uite, atâta mâncare pe masă, și el nu mănâncă! Dar ce mâncai, mă rog, acolo acasă, la mama ta, că aici nu-ți mai place mâncarea ? - Vreau chips-uri „CROKS” și Sprite Energy
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
Modalitatea..., Ed. Helicon, Timișoara, 1999, p. 6) Resimțind organic pierderea soției, copleșit de absență, de tăcerea dezolantă din jurul său, realizând, în ziua a șaptea, cu luciditate, ceea ce i se întâmplă, poetul scoate un țipăt sfâșietor de supraviețuitor fără voie: “O, nefericitul de mine!/ O, Dumnezeul meu prea iubit!/ Cât de crunt m-ai făcut/ să-nțeleg/ Cât de crunt m-ai trezit!” (Poemul 11, p. 22). Este debusolat, dramatic de neputincios în singurătatea sa, fără nicio posibilitate de a se salva
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
îngrijit soții și neamurile, am slugărit și la stat... N-o ascultai, dându-i mai departe: -Ascultă-ncoace, soro? Știi cum vedea Seneca rețeta fericirii? -Da’ era și doctor? se minună inocenta. -Era de toate, mă dădui cultă bine. Recomanda ca nefericitului să nu-i dai lucrurile dorite, mai bine să-i tai poftele. Și așa, sărăcit de stârnitoare dorințe, n-ar mai tânji la fericirea altuia, că privind în urma sa, ar putea descoperi că sunt foarte mulți nefericiți, mai nefericiți ca
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
bine. Recomanda ca nefericitului să nu-i dai lucrurile dorite, mai bine să-i tai poftele. Și așa, sărăcit de stârnitoare dorințe, n-ar mai tânji la fericirea altuia, că privind în urma sa, ar putea descoperi că sunt foarte mulți nefericiți, mai nefericiți ca el! -Dacă înțeleg, sfătuia a cumpătare, cam cum te-nvață biserica, o dădu Lixandra spre domeniul mai la-ndemână. Tu de unde le știi? La ce-ți folosesc? Poate, mă gândesc... -Exact! La scris! Și la supraviețuit, m-
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
fără nuferi, cer fără de stele, Perdele gri de fum plângând în geamuri Și libertate-ascunsă-ntre zăbrele. Fără iubire, ce e viața, oare? O mare fără valuri înspumate, Un orizont pierdut, zâmbet ce doare. De n-ai iubire, poți avea de toate, Nefericit te simți și zi și noapte! N-ai satisfacții, suflet fără chei Ești trist și gol, te rătăcești prin șoapte Ți-e viața fadă, n-ai nici un temei. Deschide-ți inima, zâmbește, cântă Lasă-te lin în brațele iubirii Ca
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
soldaților. Așa a devenit acel SANTA KLAUS simbolul fericirii în familie, adoptat de întreaga Americă într-un sfârsit de decembrie încărcat cu maxime emoții omenești. Mai târziu simbolul American a fost adoptat de întreaga lume, care avea tot mai mulți nefericiți la răscruce de an. Moșul lui Nast era o amintire vagă din Renania sa natală, unde un moșuleț numit Pelze Nicol i-a imprimat amintirile cu bomboanele dăruite copiilor cuminți și bucăți de cărbune celor obraznici. Nu știu când și
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
cunoștea o perioadă de pace și bunăstare cum parcă nu mai fusese niciodată... Marele Consiliu era adunat în Marea Sală și bâțâia de spaimă, deoarece însăși doamna Anghila prezida... Primul punct al ordinei de zi fu scoaterea în pumni a nefericitului Dulică. Acesta părăsi trist consiliul, având nasul rupt și nici un dinte în gură. Plus niște coaste băgate în plămâni... De undeva, dintr-o debara, răzbăteau și gemetele Supremului, dar nimeni nu le băga în seamă. Din subsol, răcnetele Margaretei nici
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
să știi! Bă, da’ de unde dracu’ le știe ăsta pe toate, mă frământam în gând fără să mi se schimbe nici culoarea în obraji. Să știi că este agent al concurenței! - Nu, nu despre asta este vorba! Și tu și nefericita aia trăiți cu ideile altora în cap convinși fiind că ei au gândit bine. Desigur, ei au gândit bine, dar nu pentru voi. Pe voi v-au dresat să fiți sclavi și să păreți fericiți de condiția voastră. Așa ca
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
Eu nu sunt supărată, sunt tristă, nespus de tristă când văd că toată viața mea n-are niciun rost, că sunt chiar o piedică acolo unde mi-aș da și sufletul pentru fericirea ta” Care fericire? Goga era deja un nefericit. Singurătatea, nemulțumirile, frustările, cotidianul toate au erodat fragila lor dragoste. Acum Tavi se apropiase foarte mult de o prietenă din copilărie, anume Veturia Triteanu, care era mereu prezentă în familia lui. Veturia Triteanu, fiică de preot, se căsătorise la 18
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
poziția dascălului, calitatea personalității conferită de caracterizările și evaluările individuale anuale, înscrierea la grade didactice, participarea le sistemul de premiere și stimulări, înlesnirea efectuării și participării în excursii și tabere școlare, accederea în funcții... Să revin, în sfârșit, la temă... Nefericitul plan - adevărată „pacoste și jug apăsător” apreciat ca atare de toată suflarea dăscălimii (cu un plus de spolială pentru cea de la sate) a adus cu sine și o sporire a tensiunilor și învrăjbelilor dintre colegi, de sus în jos și
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
blondei o brunetă superbă, puțin surdă și ea de-o ureche, dar deșteaptă foc și prietenă bună cu Donna Clara din Grupul de prostituate de lux. Nu moare neuronul feminin, doamnă! Continuă bruneta s-o dăscălească insistent la ureche pe nefericita blondă. Nu moare, pentru că e făcut dintr-un laser membranal special, căptușit cu nouă feluri de laseri: membranali, celulari, nucleari, slabi-de-organe, tari-de-organisme, căldicei-sociali, dulci-planetari, acrișori-galactici și sărați-universali! Noi suntem sarea pământului, doamnă, mă înțelegeți, da?! Și încă ceva, ca să vă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
ansamblului Spațiu-Timp...operați prin Coloana soarelui de vis...treceți la ecuația ultimă de unificarea câmpurilor cuantice...aplicați teoria stringurilor...schimbați sensul celor Cei Doi Poli magnetici și scoateți pe...Lilith!...Și Intrați...Intrați...Intrați!” Abia când am rostit cuvântul “Lilith”, nefericita doamna președintă s-a cutremurat din starea ei înțepenită, apoi a început să-și descopere încet cele trei voaluri negre de mătase. În timp ce eu am continuat să descifrez ce ar fi putut să mai ascundă misteriosul mesaj adus de mine
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
o pot ei aborda. O parte spunea că dragostea e pur și simplu o pasiune trecătoare și că ea „trece prin stomac”. Aceștia sunt așa zișii „oameni pragmatici sau practici” care au noroc (așa zic ei) dar care sunt extrem de nefericiți deoarece se încumetă a face rău celor din jur prin invidie, bîrfe, competiție neloială, manipulări și alte multe moduri de a-și masca neîmplinirea sufletească. Și din păcate, numărul acestora este în creștere în acelaș ritm cu cel al divorțurilor
DRAGOSTEA E PECETEA VIETII IN OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345004_a_346333]
-
sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile din tălpi, a ajuns la acel loc de răgaz încă o coloană de prizonieri. De fiecare dată când avea asemenea prilej, cu vocea înecată de emoție, Manole întreba: "Frați români, nu
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
justificată, la raport, de comandantul-prizonier, decât dacă absentul murea pe drum. Schimbul între oamenii din coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare crezând în destinul lui. Norocul sergentului Pintilii veni din faptul că în coloana sa murise un nefericit. Și iată-l pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul din ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
de moartea lui. La morgă, ei descoperă trupul lipsit de cap. Medicinistul recunoaște decapitarea realizată cu un obiect tăios, specifică unei execuții. Totuși, mamei și fratelui răposatului li se spune că decesul a survenit în urma unui accident de muncă, așa că nefericitul mort prematur, în condiții rămase până azi neelucidate, este înhumat - conform dorinței partidului - cu onoruri, ca erou. Când povestea se construiește în jurul carierei profesionale a doctorului Mihai Ganea, scriitorul optează pentru narațiunea la persoana a III-a, personajul fiind „doctorul
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
fiecare de fiecare dată. Țin minte că lumina unui neon cădea peste florile de magnolii, devenind violacee. Aș fi vrut s-o apuc de mijlocul ei subțire ca o amforă, în stilul flegmaticului acela pe care Vivien Leigh, în rolul nefericitei Scarlet, refuzându-i protectoratul, îl lovea, furioasă, cu pumnii în piept, în timp ce, canalia, cu pălăria și fracul său impecabil, râdea. Și acum îmi aduc aminte de finalul dramatic, în care, abandonată, cu ochii scăldați în lacrimi, Scarlet, se prăbușește cu
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
acum îmi aduc aminte de finalul dramatic, în care, abandonată, cu ochii scăldați în lacrimi, Scarlet, se prăbușește cu fruntea pe treptele clădirii, plângând în hohote. Niciodată nu mai văzusem vreo altă actriță plângând pe toată durata filmului, așa cum plânsese nefericita aceea, care își găsise salvarea în Tara, locul în care se născuse, ca și bruneta, pe care o cunoscusem în adolescență și care văzuse lumina zilei într-un sat îndepărtat de munte, numit Gura Teghii, un adevărat paradis, cum zicea
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
de ultimatumul pe care mi-l dăduse, privind mariajul, mi-am închipuit că, neavând cu cine să se sfătuiască, ceea ce urma să-mi spună nu era un lucru îmbucurător, ci mai degrabă vreo nenorocire (încă una) care se abătuse asupra nefericitei, căci gesturile precipitate cu care se mișca trădau o vizibilă neliniște. Pătrunzând în bucătărie am văzut-o deja așezată pe un scaun, trăgând dintr-o țigară consumată pe jumătate. Cu aceiași mână în care ținea țigara îmi indică un scaun
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
V (Înfăptuiri și previziuni) Să stai cu Domnul la taifas nu-i la-ndemâna orișicui, iar prietenia Sa aparte - în care El tot dăruiește ca ochiul inimii să-L vadă -, onoare-i pentru om, dar și îndemn să-și biruie nefericitul lui impas din astă viață ca un scurt popas. Tu, care gândul omului citești și inima i-o cercetezi, îmi știi prea bine străduința de-a Te servi după puteri ca planul să Ți-l împlinești, în chipul ăsta ajutând
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]