2,984 matches
-
acorda expresiei era de fapt “în fiecare provincie, Spania e altfel”. Și pe tot parcursul excursiei, mi-a devenit clar că, mai ales din cauza diversității, Spania e într-adevăr altfel decât celelalte țări. España es diferente... Motivele se pierd în negura istoriei. Spania a fost populată de o mulțime de nații - iberi, liguri, celți, fenicieni, cartaginezi, greci, romani, vizigoți, evrei, mauri... Diversele provincii au suferit influențe în mod diferit. Fenicienii, cartaginezii și grecii au întemeiat colonii mai mult pe coaste, precum
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
la un loc. Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta, Cu ochii holbați, ca de linx. Un vuiet din mausoleu O cheamă, o strigă, o cere; Cu aripe de ceruleu, Spre negura zării ea piere. În urmă, sub limba de foc, Se-aprinde, cu aripa grea, Un phoenix turbat, ce din cioc Își cheamă o rază din Ra. Osiris e ultimul zeu Ce moare de sabie vie, Dar ea se intoarce pe-
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]
-
circa o viață și ceva probabilitatea este cauzată de faptul că anii de școală nu lasă semne prea clare am probat-o îmi venea cu un număr mai mare ori cu un kil mai mult fusese înalt se vedea pe negura nopții ce se putea scufunda acolo în vreme de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
urmă de om de circa o viață și cevaprobabilitatea este cauzată de faptul că anii de școală nu lasă semneprea claream probat-o îmi venea cu un număr mai mare ori cu un kil mai multfusese înalt se vedea pe negura nopții ce se putea scufunda acoloîn vreme de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fumazburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindăcu ochiulera evident după despărțitura în silabe a degetelorcă a fost mai subțire cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
deschis și L-ai recunoscut. L-ai regăsit, fiind, dintotdeauna, întâi în tine, apoi în mine, în cântec de privighetoare, în fluturi, în floare, în munți măreți și-n lacurile ascunse-n inima lor, în lava pământului, în ploi, în neguri, în adâncuri, în firul de iarbă, în susur de apă, în frunze, în pietre, în miresme, în umbre, în lumini, în soare și în stele, în necuprins. Privești și înțelegi, acum. Iertare-ți ceri și lacrimile, de pe obraz, le ștergi
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
fetița ce / sub vânturi cenușii așteaptă celălalt țărm, și scrie: / “dedesubt sunt eu / alejandra”. (I) Legătura tainică dintre cele două personaje, unul real și altul fictiv este atât de puternică încât adeseori ele se confundă: “Alături de ea alta, înamorată de negură, zice că nu crede / în trupul ce n-a existat niciodată. / Mă gândesc acum la eternitatea pe care cuvintele sale, / în acest a fi dedesubt, o desfășoară în lectura mea” (I). Situarea persoanei umane între un pericol imminent și prăpastia
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul. Valuri de flăcări se revarsă peste Valea Rea, alungând negurile. Soarele, vestit prin măreția sa dumnezeiască, iese dintr-o prăpastie de lumină, scăldând Balta Pojernei în care câțiva „muscari” aruncă nadele lor de care sunt agățate muște artificiale de diferite culori și după care sar păstrăvii și lipanii, căutând culoarea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
mediteze pentru a-și forma opinia lor personală. Autorul are darul de a sesiza dintr-o dată esența lucrurilor, manifestându-și firesc vocația pentru adevăr, pentru autenticitate. Prin limbă (limbaj) încearcă să recupereze, pas cu pas, istoria străbunilor, a autohtonilor, din negura uitării și nepăsării, ordonând materialul faptic în conformitate cu descoperirile noi și vechi, cu adevărul. Istoricul îmbină simfonic conținutul cu forma potrivită, exprimarea Domniei Sale fiind științifică, inteligibilă pentru cititori și în același timp emoționantă. Efortul său lucid e dirijat cu grijă spre
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
pe surori, doar cu bătrânul nu prea a putut s-o scoată la cale și moartea l-a găsit în șanțul străzi, într-o noapte de decembrie, spre rușinea familiei. Doar că oamenii uită repede, așa că totul se pierduse în negura timpului ca și cum nu ar fii fost. Acum, la începutul anilor șaizeci, nu avea de ce să se plângă, ajunsese maistru la secția de tras tuburi, avea o casă aranjată, câteva orătănii în curte și doi șoldani ca să îi taie de Crăciun
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
a corpului omenesc, prin care să te poți exprima, mai bine decât prin dans? Dan Puric a găsit tainice înțelesuri prin scânteia divină, ce sălăsluiește în el, și a făcut din acest dans un mod de viață. „Undeva, ascunse în negura vremurilor, teatrul și dansul sunt la frontieră. Amândouă au origine sacră - spunea Dan Puric, într-o discuție despre pasiune și spirit, despre nevoia disperată de comunicare a gândurilor, a sentimentelor și adevărurilor - pentru el, la început a fost teatrul, după
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
roua Pentru copii ce-n lume au plecat Să iși clădească o viață nouă Și de părinții lor, s-au depărtat. Și ruga lor e de aducere aminte, De milă și iertare pentru toți, De înălțare către cele sfinte În negura târziilor lor nopți. O mană le aduce mângâiere, E Maica Sfântă ingenunchiata lângă ei, Si șterge picăturile de roua, Ce cad încet, chiar din ochii ei. Copii plecați prin lumea mare, Să nu uitați de - ai vostrii sfinți părinți Ce
RUGA PARINTILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363122_a_364451]
-
până în april, Pândind la colț o dulce alinare. Imagini rare-mi strigă prin fereastră, Chemându-mă, avide, să cobor. Mă simt, subit, precum un infractor, Ce-și fură propriile flori din glastră. Mă ispitește soarele de-afară, Sătulă sunt de negură și ploi, Dar mult mai liberă mă zbat în roi, Decât să bâzâi singură-ntr-o gară. Prefer atunci anosta deplasare, Chiar de mă simt strivită de tavan. Un cer fără de stele-ar fi în van, Căci n-aș discerne
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
văd răsărit Căci soarele îl regăsesc prin tine Și aș apune-n cerul azurit Stingând văpaia ce mă întreține. Fără de tine n-ar fi nici o stea, Lumina către noapte nu înoată, Un cer senin al dorului de nea De printre neguri fost-a să mă scoată. Eu, fără tine, cum să mă compun Când tu ești temelia vieții mele? Eu, doar cu tine, pot să fiu imun La patime și suferințe grele. Și fără tine lumea n-o-nțeleg, Când doar
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un astfel de titlu pare neserios, dar mi-a fost inspirat de o mare personalitate, respectiv dl.Andrei Pleșu. Apocalipsa sau Sfârșitul Lumii este de mult un arhetip universal, existent din Negura Timpurilor. Astfel dl. Andrei Pleșu ne liniștește, căci a găsit o variantă hindusă din celebrele Puranas deja vechi de un mileniu, dar existente în forma scrisă din secolele III - V după Hristos. Textul din Puranas cuprinde semne/simptome ale apropierii
CAND VA VENI ..... APOCALIPSA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368349_a_369678]
-
vis, Tablouri fără noima crolate în abis. Dar jinduind suflarea de aur ce-o aveam, Cu care mutăm munții și vântul îl opream, Simt cum zvâcnește câmpul de dor, al inimii, Cu undele-i albastre în țară liniștii Și dincolo de neguri, spre spațiul cel senin, Se-aude o cantare, un cor de îngeri, lin. Cu aripile franțe încă mai vreau să zbor, Spre marea de arama de dincolo de nor, Spre poartă de ivoriu și cerul de opal, Să mă întorc acasă
UN GÂND de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368415_a_369744]
-
De-am fost lovit de Marele Divan// Am înfruntat și bezna, și teroarea/ Speranțe am avut numai în Eu/ Am refuzat uitarea și iertarea/ Ordin de front proscrisului ateu// Singurătatea mi-a rămas pustie/ Când uneori tăcerile vibrau/ Vedeam în neguri viața cum învie/ Și trâmbițele morții cum mureau// Eu urmăream comete călătoare/ Și-n universuri stele scânteiau/ Din haos se născuse un alt soare/ Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
dușmanilor, pentru Doina Cornea, Doina Badea, Doina Levintza și Doina de jale, pentru Visul unei nopți de iarnă, pentru Ultima noapte de dragoste și pentru frumusețea proverbială a româncelor, pentru Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Vrancei și Țara de dincolo de negură și pentru coșarcă, cofă, damigeană și pentru Ansamblul Teleormanul din Alexandria și Rapsozii Botoșanilor, pentru Regina Maria și pentru fiica ei, monahia Alexandra (Prințesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe genunchi privind în depărtări, cu gândurile alergând cu febrilitate în căutarea unor căi doar de ea știute pentru ași pune în practică planurile ce se înfiripau acum pe loc, în mintea sa, cu privirile concentrate și umbrite ca de neguri, se destinde deodată, sorbi cu sete restul de ceai ce mai rămăsese în cană, coborî picioarele în papucii de pluș așezați alături, se ridică și puse un sărut afectuos pe fruntea Ancăi, apoi rupse tăcerea care se lăsase între ele
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
râzând și-atunci Cetatea-ți pare creierul de girafă al acestui Monstru venind din când în când [14] Iar de departe totul și mai fantast se vede ca sub un clar de lună de pe altă vecie parc-ar veni din neguri un fel de arătare un călăreț de calu-i călărit pe câmpie [15] Și în lumina lunii și-a straniei vedenii unul un sunet pare celălalt o stafie că te întrebi de nu sânt o ființă laolaltă dintr-o lume
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Ana, strigam, un fel de-abis în locul vechiului meu trup plutind prin lume ca apus în golul sferei ce-l astup [15] Și mă trezesc ca dintr-un somn și mă văd mortu-acelei sfere acelui cer acelei lumi plutind prin neguri și prin ere [16] Și mângâiam pe dinlăuntru dinspre adânc înspre afară femeia albă ce-o privisem pe țărmul mării într-o seară [17] Și începea un fel de dor de imnuire și durere și eu vedeam cum cresc ca
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
deprimat. De la trotuarul înveșmântat în nuanțe întunecate, la cenușiul albăstrui al cerului... Apar clădiri construite la început de secol, aflate în paragină, fără geamuri sau ferestre, cu pereți scorojiți, din care ți se dezvăluie fără pudoare cărămida stacojie, trecută prin negura vremurilor, rămășițe de ziduri. Distruse... ca după vreun cataclism sau vreun atac armat! Par imagini din Beirut, din timpul războiului! Printre ele și câteva construcții noi: coloși de sticlă, de un albastru intens, pur și metal argintiu, ce adăpostesc vreo
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
terminat medicina, la o Universitate particulară, spuse vorbăreața doamnă. Cât a fost student, i-am cumpărat apartamentul acesta din casă, pe care acum vreau să-l vând. Am intrat în curte. Exteriorul clădirii arăta destul de bine pentru trecerea ei prin negura vremurilor. - Ar fi fost mai bine dacă era situat la stradă! exclamă Isabela. În curte, bucăți de trotuar spart și gunoi expandat din interiorul pubelei. Am urcat pe rând, cu toții, pe o scară îngustă, în spirală, până la etajul întâi al
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
puthje mbi vetulla me buzë të brishta i vargëzuam çastet e ditës mbi fije të argjentë tani mbaj margaritarë vallëzoj me to duke u kënduar yjeve këngë përmallimi për ty 14 eu strig... tu esti ecoul ce-mi răspunde din negura ciudată ești compasul ce-mi arată drumul când mă rătăcesc ești lumină ce-n inima îmi pune a ei căldură minunată 14 unë ftoj... ți je jehona që më përgjigjet nga mjegulla e çuditshme je kompasi që mă rrëfen rrugën
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
de goliciune, Bătând clipele-n cununi, cununăm clipa cu lumea, Timpu-i mut, căzut pe urmă, facut una cu genunea, Sufletul se face luntre și își pierde moliciune; Toți vrem a călca pe ape, cu munții robiți în cuie, Și cu negura din văi ca un lut lipit de gene, Cu gândul la nemuriri, fascinați trăim alene, Cu păcatul cel dintâi prins în taină de călcâie; Cu scheleticele brațe mreje urcă din abisuri, Fac din pieritor un Narcis, iubind a sa plămădire
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]
-
să pot spăla păcatele omenirii și-ale pământului... ce ne-ndură... Dați-mi lacrimi să mă pot aduna din ele în cristale de mir, răscolind deșerturi începute și sfârșite în inima unui Crist ! VĂD, DOAMNE... Acum, văd, Doamne, văd prin negura luminii liliecii cu aripi lipiciose, ce vor să se agațe de mine, cum s-a agățat patima durerii nebune... Văd, Doamne cum arzi aripi negre ce fâlfâie-mprejurul meu în vârtejuri. Și... văd, Doamne, acum văd ! cum le preschimbi în petala
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]