730 matches
-
Călugărul, Însă, asculta cu atenție. - Ai avut dreptate, spuse, după câteva momente. Dinspre munți sosesc bandiții lui Jian Shi. Cei mai sălbatici tâlhari din aceste locuri. Au jefuit o caravană care s-a aventurat spre Xi’an, au ucis toți negustorii, chiar și femeile și copiii. Acum se Îndreaptă spre Luoyang. Vor ajunge aici, poate la noapte. Ștefănel ascultă fără nici o tresărire. Se gândi că templul Shaolin ar putea fi o oprire de mare Însemnătate pentru el. Și că, poate, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
iaurgerie han. Viața noastră părea că va curge firesc și liniștit, dar n-a fost așa. Nevastă-mea dădu naștere unei fetițe bolnăvicioase și diforme, a cărei existență ne împiedica să ne bucurăm în voie de mersul destul de prosper al negustoriei. După câțiva ani, femeia îmi muri în chinurile facerii, dând viață unui băiețel... După numai câteva luni, soarta mă lovi din nou, mai puternic. Plecat într-o zi cu fata la doctor în oraș, mi-am lăsat băiețelul în leagăn la soare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
îndată începu să scoată tot felul de costume, care de care mai frumoase. După ce se uită la fiecare în parte, cu multă băgare de seamă, căpetenia alese unul și întrebă: ― Cât costă ăsta? ― Pentru dumneavoastră, răspunse negustorul, așa cum spun toți negustorii, ca să-i măgulească pe mușteriii săraci cu duhul, pentru dumneavoastră, 1 000 de lei, de la 1 500. dar nu pot să vă mai las un leu măcar! Căpetenia pungașilor strâmbă din nas, în semn că i se pare cam scump
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
prezența unei ființe asemenea lui - privirea îl trădează, iar fraternitatea care se naște îi ajută să supraviețuiască naufragiului și luptei cu elementele. Ca și Mort Cinder, africanul nu aparține rasei comune de muritori. Suferința încercată în fața căminului său devastat de negustorii de sclavi nu aduce moartea izbăvitoare. Cine este Mort Cinder cu adevărat ? Suita de ficțiuni ale lui Breccia și Oesterheld refuză să ofere un alt răspuns decât cel înșelător și obsesional al amintirilor unui alt ahasverus. Scrisă cu trei decenii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
arăți acum indiferent și nerecunoscător. Afară era Încă lumină, deși soarele stătea să apună. Doar domnul Brener putea să‑l vadă de pe locul său, ca un tron, și poate‑i trecu prin minte un vers - pentru că domnul Brener iubea poezia, negustoria nu‑i secătuise, de tot, simțul frumosului - un vers despre un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci când se prăvale de pe un butuc. Îngândurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Göttingen, în vârstă, așadar, de 78 de ani neîmpliniți. Braunschweigul era pe atunci capitala unui ducat suzeran. (Nu suveran; depindea militar de Hanovra.) Tatăl și bunicul lui Gauss au fost oameni de rând, de meserie nedefinită, muncind cu ziua pe la negustorii din piață; în acte sunt trecuți ca "Gassenschlächter", măcelari, prin tradiție, ai uliței în care locuiau. Mai sus, în spiță, dăm numai de țărani din ținutul Braunschweig. Mamă-sa era chiar venită de la țară și înainte de măritiș fusese slujnică de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-i dăm lui Ali Străilaș o bucată mai mare de pâine, iar cine cedează din porția lui prin bună învoială, să capete slănina refuzată de ascultătorul legii lui Mahomet Și stând noi toți la gânduri și nimenea hotărându-se la negustoria aceasta, atunci s-a propus Enea Căpută, el singur, să-și scadă din porția lui de pâine, ca să-și însușească cinstit slănina lui Străilaș Deci: Enea Căpută știa el ce știa, fiindcă de la porcul lui era slănina și el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se depărtă lent, simulând demnitatea, nepăsarea și stăpânirea situației, apoi, o rupse la fugă pe drumurile oarbe, croite prin harababura de zidării. Își căută cu înfrigurare ieșirea prin boarea fetidă a răsuflătorilor de pivnițe mascate, ce răbufneau suveniruri concave de negustorie cu smochine zbârcite și dulci din Țara Sfântă, cu sugiuc cleios și halva marmorată de Edirne, cu monstruoase căpățâni de zahăr, cu vinuri putrede de vechime în butii cu doage de stejar, cu roșcate coarne de mare și curmale aurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i întoarce, că acuma văd că nu-i chip să-ți dau de capăt. Cată numai de umblă cu grijă, dacă ți-ai pus în minte să scoți boii vânzători, și vezi să nu te înșele careva, că într-ale negustoriei te pricepi taman cât în celelalte... DĂNILĂ: Bine, bine, om trăi și-om vedea. Eu zic așa, că am a face bună treabă. Și pe urmă, dac-a ieși cum gândesc eu, să-mi mai spună careva că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că așa m-o cunoaște mai degrabă de stăpân. (Se urcă în car) Da' știi că nu-i rău aici? Să te tot lăfăiești! (Scurtă pauză) Bun, acuma să socotim: de-oi fi eu Dănilă Prepeleac, înseamnă că am isprăvit negustoria începută; de n-oi fi, atunci se cheamă că am găsit o căruță. Ba-s Dănilă Prepeleac, ba nu-s el... Parc-aș fi, parcă nu... Și mă prinde-un somn, mamă, mamă! Cât m-oi mai gândi, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-ți merge vânzarea. MARCU: Și dacă n-a merge, n-ai să poți dormi dumneata liniștit? DĂNILĂ: Iaca, bre! Se vede treaba că te-ai sculat anapoda astăzi și ești cu harțag. Atunci oi veni pe aici mai încolo pentru negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
încolo pentru negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine să te scoli prost dispus, decât să nu te mai scoli deloc; abia atunci nu mai poți face nici o negustorie. Și nici nu-ți mai trebuie... DĂNILĂ: Da' ce ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine să te scoli prost dispus, decât să nu te mai scoli deloc; abia atunci nu mai poți face nici o negustorie. Și nici nu-ți mai trebuie... DĂNILĂ: Da' ce ți-a sărit țandăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine să te scoli prost dispus, decât să nu te mai scoli deloc; abia atunci nu mai poți face nici o negustorie. Și nici nu-ți mai trebuie... DĂNILĂ: Da' ce ți-a sărit țandăra, jupâne? Te-am supărat cu ceva? Iaca plec... MARCU: Cine-ți spune să pleci? Dumneta vrei să m-ațăți; adică pleci și nici nu-ți pasă, iară eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nici o para cu bortă? MARCU: Am spus eu așa ceva? Cine are trebuință, să-l ieie sănătos. Și fii sigur că, pănă la urmă, tot o să ți-l ieie careva. Iaca eu, de-o pildă. Fiindcă tot te-ai pornit la negustorie, ce să te mai las să prăpădești vremea? Te-am văzut și te-am cunoscut că ești într-o stare tocmai potrivită să învărți afaceri. Ce-ți pot face eu? Și mai ales ce-ți pot plăti pe gănsac? (caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Sfârșitul primei părți Partea a doua Tabloul 1 (Decorul din Tabloul 2, partea I. În fața porții lui Ispas.) SMARANDA: Apoi mare bucurie mi-a făcut întâlnișul nostru în mijlocul satului! Chiar mă miram unde și când oi afla cum ai împlinit negustoria începută. Așa, bărbate. Acuma poți să te duci și tu unde-i vedea cu ochii și să mă lași păcatelor mele. Încurcă-lumea-i fost de când te știu, da' n-aș fi crezut s-ajungi până-ntr-acolo cât să prăpădești boii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tutun se va situa În stare de răzvrătire Împotriva Imamului Timpului, grăbi-i-ar Dumnezeu venirea”. De azi pe mâine, nici un singur persan nu-și mai aprinse vreo țigară. Narghilelele, celebrele kalyans, au fost puse la locul lor sau sparte, negustorii de tutun au tras oblonul. Până și printre soțiile șahului prohibiția fu respectată strict. Monarhul Își ieși din minți, Îl acuză, Într-o scrisoare, pe conducătorul religios de iresponsabilitate, „pentru că nu-i păsa de consecințele grave pe care privarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe toți afară din Templu, împreună cu oile și boii; a vărsat banii schimbătorilor, și le-a răsturnat mesele. 16. Și a zis celor ce vindeau porumbei: "Ridicați acestea de aici, și nu faceți din casa Tatălui Meu o casă de negustorie." 17. Ucenicii Lui, și-au adus aminte că este scris: "Rîvna pentru casa Ta Mă mănîncă pe Mine." 18. Iudeii au luat cuvîntul, și I-au zis: "Prin ce semn ne arăți că ai putere să faci astfel de lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
și legume al oltenilor, obligîndu-i pe aceștia să amenajeze gherete pentru vânzarea mărfii. Profitând de absența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care plecase la Ems, în Prusia, în vederea unei cure balneare, "monstruoasa coaliție", perfectată între opozanții regimului, i-a ațâțat pe negustorii nemulțumiți, care la 3/15 august 1865 au pornit un soi de răzmeriță în piețele capitalei. Armata a intervenit energic, s-ar părea că prea energic, căci printre "răsculați" s-au înregistrat douăzeci de morți și o sumedenie de răniți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bunurilor. Cei care s-au aflat În primele rânduri, au primit câte o „cotă” și de la cei care așteptau docili să primească măcar câteva resturi. „Bat-o dumnezeu de Împărțeală!” Nu cred că Marele Creator avea vreun amestec În această negustorie. Trebuia să ai puțin sânge „diavolesc” ca să-ți faci averi și să te „Înalți” cu mult deasupra altora. Cât de neputincioasă mă simt În fața acestei vieți efemere - care cere un „tribut”greu... doar unora dintre noi. La dracu cu ea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Acela care are putere să mîntuiască și să piardă. Dar tu, cine ești de judeci pe aproapele tău? 13. Ascultați, acum, voi care ziceți: "Astăzi sau mîine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie și vom cîștiga!" 14. Și nu știți ce va aduce ziua de mîine! Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decît un abur care se arată puțintel și apoi piere. 15. Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceți: Dacă va vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
popii. Marie, strigă răstit bărbatul, să-mi pui ceva demâncare în traistă, c-am de gând să plec la târg! Azi ți-ai găsit! Când ogorul stă să-l ari, dumnealui pleacă să târguiască?! oftă femeia. Numai azi mai primesc negustorii grâul cel vechi. Vrei să n ai para chioară de Sfintele Paști? Parcă de Paști îți arde ție, Vasile? se zbuciumă femeia, dar nu ieși din cuvântul bărbatului, puse o bucată de mămăligă, o ceapă și o mână de perje
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
se posomorî badea Vasile, căci am doar câțiva saci cu grâu. Îți dau cinci bani chilu! Asta-i piața. A sărăcit lumea! se tângui negustorul. Cam puțin, eu vroiam cam zece bani! Zece bani! se minună Ițic. Vrei să pierd negustoria? Poți să mergi la alții, dar să vezi că nimeni nu-ți va da mai mult ca mine. Supărat, badea Vasile își luă carul, îndreptându-se spre dughenile din dosul Bisericii Sf. Dumitru, unde neguță prețul grâului cu mai mulți
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Sf. Dumitru, unde neguță prețul grâului cu mai mulți negustori. Ca un făcut, nimeni nu dădea mai mult de cinci lei. Dinspre Munteni, îl zări pe Mihai, care se îndrepta, roșu la față, spre tăpșanul dinaintea podului de pe Bahlui. Bună negustorie, nepoate! Cum mă întorc la babă fără de nici unele? Arăcan de mine, moșule! d-apoi la asta mi-i gândul? Am mers prin tot târgul și nu m-a primit nici un negustor. Ziceau că nu știu nici o meserie! se miră băiatul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
roșie, curățică și frumușică, de pe malul unui canal cu apă lenevoasă. Străzile erau largi și pustii. De două sute de ani orașul era pe moarte, dar casele aveau încă măreția din vremurile bune. În ele își duseseră viața calmă și prosperă negustorii bogați, care-și trimiteau mărfurile până în Indiile îndepărtate, iar în declinul lor decent își păstrau încă parfumul trecutului lor splendid. Te puteai plimba de-a lungul canalului până ajungeai la lanurile întinse și verzi unde se zărea ici-colo de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]