4,685 matches
-
și sânge” au un loc în Dumnezeu (De resurrect. mort., 51, 3: CC lat., II, 994). Chiar dacă omul, conform naturii sale, este creat pentru nemurire, numai acum există locul în care sufletul său nemuritor găsește „spațiul”, acea „corporalitate” în care nemurirea capătă sens întrucât este comuniune cu Dumnezeu și cu întreaga omenire reconciliată. Acest lucru este înțeles de scrisorile Sfântului Paul către Coloseni (1,12-23) și Efeseni (1,3-23) când vorbesc despre corpul cosmic al lui Cristos, arătând astfel că trupul
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
fi, a știi în loc de a ști, ca să dau doar două din cele mai frecvent întâlnite. Dar să-l vedem și în câteva poeme, unde autorul nostru, care a uitat să se semneze, se descurcă ceva mai bine în românește. Pădurea nemuririi este chiar o reușită, în context: "E bizară pădurea care-mi/ înconjoară plutirea./ Se apleacă și se înalță/ se rupe și se frânge,/ se sfarmă.// Vântul, din când în când,/ mai ridică inimi vegetale moarte,/ le topește în pământul negru
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7373_a_8698]
-
modul în care o indică Unamuno. Dar ni se pare evident că acest sentiment tragic nu se iscă în sînul creștinismului, ci la marginile lui: îndoiala se infiltrează numai în sufletul în care credința nu izbutește să adape setea de nemurire. Tragicul i se permite deci omului de azi numai la confiniile doctrinei lui Christos, numai atunci cînd sufletul oscilează între credință și necredință" (p. 43) Închizi cartea lui Gabriel Petric cu certitudinea că singurii oameni cu adevărat tragici sunt ateii
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
ar fi îngrozitor să trebuiască să visezi la nesfârșit."; "- Curajul discreției. - Are curajul să nu fie curajos."; "Văd rândunicile zburând în seara de vară. Îmi spun - gândindu-mă cu disperare la mama - ce barbarie să nu crezi în suflete - în nemurirea sufletelor! Ce adevăr imbecil mai e și materialismul!" Cu toate acestea, Barthes nu ne ajută să pătrundem cu adevărat în mecanismele psihologice ale doliului, deoarece pariul său n-a trecut bariera dublă a egoismului și a tentației literaturizării. O vor
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
în operă. Dilema fundamentală, la care se referă și Țepeneag, este dacă statutul de erou trebuie să facă parte din existența poetului; dacă inspirația datorată dictatorului nu conține într-însa pericolul ca despotul cu o existență efemeră să-și asigure nemurirea prin creația (dar nu în creația) poetului. (Prin poet vreau să spun, firește, artistul, în general). Este ridicol, dar după schimbarea de regim numeroși scriitori și artiști de la noi se confruntă cu dilema gravă, fără ieșire, cea a dispariției raportului
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
a gloriei națiilor; și cele mai însemnate fapte, cele mai înalte descoperiri au trebuință de ajutorul ei ca să poată trăi". Ea este destinată să existe "pînă în viitorul nemărginit și în anii cei veșnici". Nimic mai romantic decît aspirația spre nemurire și presimțirea eternității prin artă. Finalul cunoscutei Epistole către Iancu Văcărescu, aparent elogiu al poetului omagiat, pare adresat însă de Grigore Alexandrescu mai degrabă lui însuși, adică celui ce a crezut, în spirit romantic și stendhalian, că posteritatea îi va
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
Făiniș construiește chipuri generice, regizează expresii goale și, finalmente, pune în miș-care o lume halucinantă de măști. Chipul uman nu fascinează prin scînteia lui de eternitate, prin ideea încorporării divinului în tranzitoriu și, în concluzie, nici nu-și revendică acea nemurire pe care încearcă sculptorul să o identifice și să o recupereze, ci el este privit mai degrabă ca o piesă ambientală într-un univers saturat de forme, de expresii și de substanțe cu densități diferite. Și oricît ar fi de
Patru ipostaze ale artei decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7580_a_8905]
-
nu intre, nimic prisosind / fără nimic al nostru, fiind zidiți din nimic cu mîinile goale de făcut și cu mîinile / toate ale Sale pline, reflectîndu-se goale / în noi, diferențele magice între / geniul muririi ce ne mîhnește și macină, / și al nemuririi care-L mîhnește și nu-L / poate măcina" (ibidem). De notat că, dată fiind impuritatea creaturii, imaginea Creatorului pe care aceasta o poate dobîndi riscă a fi ea însăși impură. Dubiile, tribulațiile vieții curente, suferințele la care suntem inevitabil supuși
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
ceas de ceas a unui inanalizabil, dar esențial, human touch. Mi-au fost întotdeauna antipatice personajele care încercau să se sustragă eroziunii timpului, de la Faust la Dorian Gray. Nu cred că lucrul cel mai important al vieții noastre e asigurarea nemuririi, ci felul în care reușim (dacă reușim!) să dăm sens efemerului. Asta nu înseamnă că joc totul la ruleta lui carpe diem, că m-ar impresiona mai mult indivizii care ard ca o flacără, trăind fără rest. Adevărul e că
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
dedicată orașului în care se presară statuile, Iașul. Cu umbrele lui, al căror șir începe, într'un apus de soare (nu poate fi suspectat, Codreanu, de îndepărtare de livresc), cu Ștefan. Descris școlărește, cu toată patima moștenitorului: "Însuflețit în bronzul nemuririi,/ Eroul vremilor medievale,/ Cu buzduganu' ntins și 'ncins de zale,/ Se'nalță ca fantoma răsvrătirii." Micul Pantheon de uz național îi mai cuprinde, dintre purtătorii moldavi de merite, pe Alecsandri și pe Costin. Li se va alătura, la distanță, cu
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
care lucrurile continuă din simplă inerție și devin propriul lor simulacru, fără a li se putea pune capăt. Ele nu mai sunt decît o sinteză artificială, o proteză. Aceasta înseamnă, desigur, a le garanta o existență și un fel de nemurire și de eternitate - aceea a clonei, a unui univers-clonă. Problema pe care o pune istoria nu este faptul că ar fi luat sfîrșit, așa cum spune Fukuyama, ci, din contră, că nu va avea sfîrșit - deci finalitate. Trăim întotdeauna cu iluzia
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
crezi nestrămutat - îndoiala pentru tine nu există - fîțîindu-te toată ziua, bună ziua, pe sticla tembelizorului, amețindu-te că gloriola va ține pînă cînd îți vor cădea fălcile, pînă cînd glasul ți se va dogi ca un clopot spart. Bineînțeles, crezînd în nemurirea numelui tău, în veșnicia bunurilor tale, încoronat cu lauri, cinstit cu statui, monumente din marmură, bronz etc. Poetul e dur, dar drept și actual cum nu se mai poate: "Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi./ Idolului lor închină
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
la locul unde știința se învecinează cu teologia. Căci dacă moartea echivalează cu încetarea vieții, asta înseamnă că totul se încheie cu moartea? Sau mai urmează ceva, ceva care ne dă dreptul să vorbim de Dumnezeu, de credință și de nemurire? Pelerinajul cognitiv al Dorei Petrilă are drept țintă găsirea unui răspuns la problema Dumnezeirii și a credinței. Răspunsul echivalează cu dobîndirea acelei înțelegeri de care vorbeam la început. În fond, Dora Petrilă vrea să înțeleagă ca să se împace cu lumea
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
morții sunt generatoare de dileme și de spaimă existențială ("angst"). Centaurul (National Book Award, 1963), unul din romanele cele mai complexe, unde relația autobiografică tată-fiu este abordată din perspectiva mitului clasic al centaurului Chiron, profesorul lui Ahile, care renunță la nemurire pentru a-l salva pe Prometeu, are drept moto un citat din teologul Karl Barth, care se referă exact la "mijlocul" dilematic, sursă a tragismului condiției umane: "Cerul este o creație de neconceput pentru om, pământul, creația pe care o
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
noile realități postrevoluționare este, la autorul "nouăzecist", viziunea sa deja coagulată la începutul deceniului trecut. Lucrurile se schimbă, în jur, într-un ritm accelerat și după o dinamică imprevizibilă; nu însă și în romanele lui Radu Aldulescu, toate, intens-statice. Mirii nemuririi îmi pare cu o clasă sub celelalte. Evident, în comparație cu alți prozatori de azi, Radu Aldulescu, care rămâne un profesionist al romanului, își păstrează întâietatea. Însă raportat la el însuși, cel mai recent Aldulescu se prezintă în scădere de formă și
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
le studia atent colegii de generație și de "idealuri". Comportamente dezaxate, psihologii în derivă, morală adaptată, fantasme identitare juvenile, relaționarea cu adulții și descoperirea lumii pe cont propriu: iată capitole distincte în romanul mai vechi, abia atinse, bifate în Mirii nemuririi. Un subiect consistent este închis înainte de a fi inițiat cu adevărat. Nici incursiunile prozatorului în promiscuitatea unui cerc de mahalagioaice nu sunt mai spornice. Din bârfa groasă a prietenelor Elenuței (sora lui Rafael) nu iese mai nimic, sub raport artistic
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
a acțiunilor fiecăruia e furnizată artificial. Accentele biblice, profetice sunt în mod vizibil supraadăugate pe materia destul de subțire a cărții. Romanul "eroului" pasiv glisează pe romanul larg-social, iar acesta, pe acela politic la care ar trebui să fie aderent. Mirii nemuririi e mai curând un scenariu cinematografic acceptabil, decât un roman dens, greu la propriu și la figurat, marca Radu Aldulescu. Pe parcursul și la finalul lecturii, se văd parcă grămăjoare de firimituri de la o masă epică mai bogată.
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
5 - imagine surprinsă cu mulți ani în urmă. Lângă instantaneul făcut public, vedeta TV a scris și un mesaj despre Marian Ionescu. "Mă scoate din sărite Marian Ionescu-de la Direcția 5- pentru că e un highlander care nu-și vinde rețeta nemuririi... Mă uit la fotografia de mai jos făcuta acu' vreo 17 ani și nu văd nicio schimbare la el. Noi, ceilalți suntem praf, el e ever-green...", a notat Dan Negru pe Facebook.
Dan Negru, scos din sărite de un artist român by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71650_a_72975]
-
oamenii, el devine o instanță. E bine, e rău? Și una, și alta. Că într-adevăr o transformare trebuia să se producă, e lucru cert. Deja rețeta naturaleții începuse să-și piardă din eficacitate. Atât cât a fost, succesul Mirilor nemuririi (2006) a fost unul căznit. Dincolo de subtilitate, aceeași atmosferă, același tip de personaje, extrase dintre lumpeni, aceleași obsesii și aceleași, previzibile și ele, ratări. Se uită însă un amănunt: profesionist, Radu Aldulescu s-a arătat chiar de la debut, doar că
Presiunea realului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6239_a_7564]
-
ei abandonează declarativ literatura trebuie luat doar ca un ușor manierism logic. O spune și el explicit în poemul inaugural: „Înainte îmi storceam creierii ca să iasă un vers esențial./ Mă confruntam zilnic cu moartea și disperarea./ Gândeam, chiar gândeam «la nemurirea sufletului»./ Mai demult eram inspirat, aveam viziuni/ Nu mă dădeam pe Nichita sau Dylan Thomas,/ voiam să fiu un uomo universale./ Până la 29 de ani/ Am făcut poezie-poezie/ am scăzut pentru ca ea să crească.// Acum iau vitamine și fac exerciții
Nostalgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6303_a_7628]
-
de institutori, adică de prestatori de servicii didactice, ci și pe cel de modele ale unei comunități, cea humuleșteană aflată, la începutul secolului trecut, într-o acută căutare a unei noi identități. Căci, deși purtau deja un nume înscris în nemurire de către Ion Creangă, Humuleștii nu mai erau, în 1899, când tânărul învățător Neculai Bancea era numit la post, străvechea vatră folclorică, în care toate se derulau conform legilor civilizației tradiționale. Ca toate satele României, fusese puternic afectat de civilizația modernă
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
viață ființele cele mai dragi din trecutul lui Peter, în ipostazele lor idealizate, cu care, altfel, acesta nu s-ar mai fi mai întâlnit niciodată. În acest fel, el însuși devine un (fel de) obiect de artă, care păstrează aparența nemuririi, mult timp după ce modelul care i-a servit a dispărut. Și-atunci, cum să-i reziști? Și, în același timp, cum să nu-i reziști? În pagini de o sensibilitate aparte, Cunningham se lansează într-o investigație meticuloasă a resorturilor
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
lumii ca să găsim o sămînță adevărată. Noi vom devasta cu furie idealurile sinistre și sinucigașe ale bătrînei noastre omeniri, noi vom rămîne mereu tineri de frică și foame de adînc, de sublim, noi norocoșii unei nașteri ușoare și ai unei nemuriri binemeritate". Încifrării melancolic-ironice a lui Aurel Dumitrașcu îi dă replica sarcasmul nereținut, patetismul incontinent al lui Adrian Ălui Gheorghe. Frînturi vizionare se încastrează în textul d-sale. Materia egal de productivă a schimbului îndesat de mesaje e mai disciplinata, filtrată
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
folosirea plantelor psihoactive precum cânepă sau “ciupercă cu buburuze”, ori Amanita Muscăria, comunicarea cu spiritele străbunilor și a animalelor, etc. Mircea Eliade în De la Zamolxis la Gingis Han, găsește corespondențe foarte strânse între traci, geți, celți, druizi și totuși scrie: “...nemurirea spiritului, fericirea eternă a lumii primordiale, credința că moartea este o poartă de trecere către o altă dimensiune a existenței, puterea nemărginita a lui Dumnezeu, sunt mai vechi în conștiința geto-dacilor, decât la celți”. Dar, ca să rămânem în temă și
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
sale, omul. Rolul pe care-l joacă Mr. Nick și Doctor Parnassus, cu figura lui de filosof grec corcit cu un Bodhisattva, sunt generice, în afara timpului. Diavolul îl lasă să câștige o serie de pariuri pe Dr. Parnassus, îi dăruiește nemurirea, apoi i-o ia pentru a-i dărui în schimb dragostea, pe care i-o ia pentru a-i dărui o fiică, pe care vrea să i-o ia, pentru a-i dărui fiicei lui fericirea unui cămin. Și întotdeauna
Magicianul, Diavolul și ucenicul vrăjitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6534_a_7859]