834 matches
-
primăverii nu-l iau în urmărire generală l-am văzut pe Cioran pe bicicleta blindată Încearcă să învârtească străzile ca pe niște pedale lipind afișe pe rugăciunile către Dumnezeu încetinește trecerea timpului prin fulgere și tunete Aleargă între doi copii nenăscuți în realitatea spumegând urmărindu-și propriul umblet de la potop până sub clarul violet de lună
Bicicleta Cioran by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/6351_a_7676]
-
pe care dușmanii noștri nevăzuți ne-o traseră de sub picioare ca pe un preș, transformînd spinările noastre în cîrpe, în mopuri de șters murdăria și praful; cărînd pămînt cu sacii și pumnii, le arătam copiilor noștri, celor născuți și celor nenăscuți încă, calea cea dreaptă ce duce spre lumină; înarmați cu credință și răbdare, înaintînd un pas și făcînd doi îndărăt, apoi iarăși înaintînd, reușisem să-i îmblînzim încetul cu încetul pe dușmanii noștri ce-și făceau simțită prezența în umbră
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
în ochi ea stă în miezul acestei pietre galbene și îmi recită poemele pe care cîndva cine știe cînd în care viață sau în care moarte le voi scrie ea stă în miezul acestei pietre galbene și îmi numără cuvintele nenăscute de sub limba veșnic neastîmpărată ea stă în miezul acestei pietre galbene și îmi piaptănă părul negru cu un pieptene alb și strălucitor din os de jaguar ea stă în miezul acestei pietre galbene și se spală pe obraz și pe
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
vedea pe Dumnezeu, care „trăiesc întru dreptate și care sunt curățiți prin dreptate și prin toate celelalte virtuți”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Iustin susține această declarație cu un silogism simplu. Dacă sufletul ar fi nemuritor (prin sine - n.n.), ar fi nenăscut (adică, dacă nu are sfârșit, n-ar putea avea nici început). Și dacă ar fi nenăscut, ar exista o multitudine de ființe nenăscute. Dar nu poate fi decât o singură ființă nenăscută - care, prin definiție, este Dumnezeu - altfel, n-am
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
celelalte virtuți”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Iustin susține această declarație cu un silogism simplu. Dacă sufletul ar fi nemuritor (prin sine - n.n.), ar fi nenăscut (adică, dacă nu are sfârșit, n-ar putea avea nici început). Și dacă ar fi nenăscut, ar exista o multitudine de ființe nenăscute. Dar nu poate fi decât o singură ființă nenăscută - care, prin definiție, este Dumnezeu - altfel, n-am avea cale de ieșire din problema regresiei infinite. Prin urmare, sufletul nu este nemuritor în natura
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
susține această declarație cu un silogism simplu. Dacă sufletul ar fi nemuritor (prin sine - n.n.), ar fi nenăscut (adică, dacă nu are sfârșit, n-ar putea avea nici început). Și dacă ar fi nenăscut, ar exista o multitudine de ființe nenăscute. Dar nu poate fi decât o singură ființă nenăscută - care, prin definiție, este Dumnezeu - altfel, n-am avea cale de ieșire din problema regresiei infinite. Prin urmare, sufletul nu este nemuritor în natura sa. Bătrânul continuă să sublinieze că sufletul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ar fi nemuritor (prin sine - n.n.), ar fi nenăscut (adică, dacă nu are sfârșit, n-ar putea avea nici început). Și dacă ar fi nenăscut, ar exista o multitudine de ființe nenăscute. Dar nu poate fi decât o singură ființă nenăscută - care, prin definiție, este Dumnezeu - altfel, n-am avea cale de ieșire din problema regresiei infinite. Prin urmare, sufletul nu este nemuritor în natura sa. Bătrânul continuă să sublinieze că sufletul, prin natura sa, nu este nici viu. Fie este
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nu au avut nici o știință vădită și nici o cunoștință neîndoioasă despre Cuvântul. Deci, toate acelea care se spun corect de către toți, sunt cele ale noastre, ale creștinilor. Căci, după Dumnezeu, noi ne închinăm și iubim Cuvântul Cel de la Dumnezeu, Cel nenăscut și negrăit, pentru că El S-a făcut pentru noi om și fiind astfel părtaș suferințelor noastre, ne-a adus și vindecarea. Toți scriitorii, prin sămânța Cuvântului, care s-a găsit în ei de la natură, au putut vedea numai slab de
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
eu am zâmbit, ea a grăbit pasul, cu fusta înfoindu-se în timp ce alerga, uneori îmi aud oasele trosnind sub greutatea tuturor vieților pe care nu le trăiesc. În viața asta, stau pe un aeroport, încercând să mă explic fiului meu nenăscut, așa umplu pagini întregi, ultimul meu caiet, mă gândesc la o pâine neagră pe care am lăsat-o afară într-o noapte, a doua zi di-mi-nea-ță am văzut tunelul pe care îl săpase șoarecele, rozând din ea, am tăiat pâinea
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
Gheorghe Istrate (poem dramatic) Motto: Trup trăitor prin cuvinte cărțile mele-s morminte alb ridicate peste rambleu ele sunt micul meu mausoleu Personajele: Dumnezeu (D) Nenăscutul (N) Mama (M) Tatăl (T) D: ...sunt infinitul neînceput... N: Dar tu unde ești mumă a nimănui? Mâna mea mică nu te atinge precum nufărul mlaștina. Hai dă-mi hrană să fiu să umblu pe sunet dă-mi urechi să
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
în mijlocul nunții ei mă va împăienjeni păcatul într-o livadă mută mi se vor despica tălpile să calc doar pe pânze de sânge și răni adio adio fetusul meu fără sexul știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi car sacii cu moarte uscată. T: M-am uitat în foc și-am văzut genele tale privindu-mă moartea însăși e o împărăție cu lacătele mereu descuite și fără pază până la tine oasele mele nu se țeseau nici cât
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
murit pentru noi ca să se împărtășească în noi cu toți atomii și cu toții zeii lor căzuți în noi aduși de praful stelar. vânturi eterice au înnoptat în văi cu pulberi de fier și de aur și stropi de uraniu - elemente nenăscute odată cu universul ci după o îndelungată ciocnire sfâșietoare clocire-n vibrații stranii meteori ne-au adus în gheața lor viață și mamele noastre au fost trimise aici de jalea și cântecul sferelor și asta nu ne mai dă pace și
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
al vorbei sfinte, Închis în poezie ca-ntr-un schit, Clădit doar din icoane de cuvinte; Oricât mă-nchin, privirile de sloi Nu-mbie lacrimi, nu dezleagă vise, Eu nu știu să-ntorc timpul înapoi, Să deslușesc tăriile închise Când, nenăscut, cuvântul urcă-n cer, Purtând în gând oceanele de stele, Și flori de-nchipuire care pier Întind câmpii culorilor din ele; Nicio minune nu mai urcă-n pas Nălucilor să le răsară-n cale; Doar umbra din cuvinte mi-a
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
chipul tău sculptat în turbulențe apărea strălucitor alintînd mercurul în coloane mergeam către podul în mișcare căzînd prin distilării mobile prin infernul cicatricei cărte rănile albite strigam după agurida lunii să mi se dezvăluie ca un miracol ca un trup nenăscut aripi de violoncel fugăreau broboane de sînge prin clepsidre sfărîmicioase prin clipe vîscoase prin rîpe de acorduri atingînd astfel grația magnetică pămînt văzut prin telescop prin nord treceau drezine prin sud alămuri cu veninul distilat mari corbi arzînd planeta și
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
Cel de-al treilea grupaj de poeme, Capricii de altă dată, amestecă în mod deliberat sonorități de folclor infantil între pliurile descântecului erotic, cum se întâmplă în Baba Naia: „Baba Naia Papagaia/ dinți stâlciți adormiți/ trei pisoi la ușă prinși nenăscuți încă nelinși/ soarbe-n oale/ numai scrum numai boli/ e de fum îți dă târcoale/ e de foc îți dă noroc/ de te scoli vârcolac înecat într-un lac/ și te zbați și vorbești printre trestii dintre pești/ os beteag
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată tinerețea frumusețea și moartea poemului din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril din femeie-n femeie călătorește fiul meu nenăscut trandafir cu tijă de trestie garoafă cu petale de trandafir am fost un mare norocos al acestei lumi prăbușită iremediabil în moarte abia mîngîiată de viață am fost poate chiar leul și nu umbra leului am fost poate chiar tigrul
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
un zid prin care să văd anatomia subrealului printr-o conștiință magickală? eram și sus, eram și jos, și niciodată îndeajuns de departe nu eram, cum nici îndeajuns de tînără spre a începe ceva ce părea deja terminat, născut din nenăscut și gata să irumpă în alt loc, același fără timp, eram golul stors din nimic spre a fi cuvîntul picătura de Yod și Teth și poate că de aceea încă m-a găsit totuși cineva în scînteia inițială, umpleam cu
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
fără de spaima ignorării mării din val? poate tocmai de aici se trage totul, oare se poate măsura viața unui om? las lent, an după an, să se înalțe în mine feriga, locuindu-mă spre a putea rosti acum adânc: ferigă nenăscut lăuntrul. indestructibil. vrabia odihnindu-se în nepăsarea dintr-o privire aruncată o clipă. atât își permite. ca prin reluare privirea ta să nu-i tulbure cumva zborul Cum arborele definitiv nu există. există doar modelul arborelui, grație căruia se înlesnește
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
cum ne veghea pe amândoi împrumutându-ne picături mici de otravă pe post de întăritor o singură dată ai uitat cheia în ușă pe dinafară și de-atunci ți-a fost frică de depărtările indefinite de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie tu însuți printre cărțile rămase aiurea pe rafturi împrăfoșate erai ca acel miop care nu poate silabisi literele dar citește stelele noaptea vino adu universul aici în odaia mea dacă se mai poate conta
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
de provincie. Sărac cât o odaie, bogat cât o masă de scris, lăudându-mă cu moartea ta din care nu pot să te scot, am pierdut cheia, am uitat-o pe dinafară mi-e frică de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie. 2 Cenușie zăpadă pe case încerc să-ți spun unde duc azi străzile de altădată meteahnă a cerului fără voie strecurat în viețile noastre oare ce metehne au spațiile pe unde peregrinezi dacă te
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
a-și reduce, a-și disciplina, a-și nuanța volumul sonor al discursului. Numărul mare de decibeli nu-l ispitește. în schimb îl atrage silențiosul abis amniotic: "vei coborî ca minerul în puțul rece și întunecat/ pînă în mama ta nenăscută și mai departe./ eu, la fel: pînă mama mea nenăscută/ și mai departe" (Moduri pentru a topi distanța dintre noi). Ori tăcerea pur și simplu: "vom tăcea în același timp/ și vom pătrunde tăcere, în aceeași tăcere,/ ca într-un
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
sonor al discursului. Numărul mare de decibeli nu-l ispitește. în schimb îl atrage silențiosul abis amniotic: "vei coborî ca minerul în puțul rece și întunecat/ pînă în mama ta nenăscută și mai departe./ eu, la fel: pînă mama mea nenăscută/ și mai departe" (Moduri pentru a topi distanța dintre noi). Ori tăcerea pur și simplu: "vom tăcea în același timp/ și vom pătrunde tăcere, în aceeași tăcere,/ ca într-un orășel medieval & meridional,/ ne vom întîlni acolo pe străduțele pustii
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
face pe deplin simțită prezența în zona metatextuală, a selecției și editării, a notelor explicative, a documentației meticuloase puse la dispoziția cititorului. Roman? Nu și da. La un moment dat, într-o scrisoare, Ștefan J. Fay afirmă, cu privire la volumul încă nenăscut (însă amplu dezbătut ca proiect): cartea ar putea fi, de fapt, un roman. Are dreptate. Între povestirile memorabile, se numără aventura pianului Erard, construit la Paris, după indicațiile lui Chopin, ajuns la Belgrad, la curtea regelui Moloș Obrenovici, revenit în
De amicitia by Anamaria Beligan () [Corola-journal/Journalistic/6493_a_7818]
-
context de receptare, n-ar trebui modificată prea mult pentru a o trece direct într-o cronică la Caietele simpozionului: „Avem în față un alt mic-mare paradox. Nu doar că Țiganiada este o creație care apare într-o cultură încă nenăscută făcând, astfel, un salt de câteva secole și recuperând dintr-un foc o serie de etape și vârste literare și, în fine, aliniind-o pe cât posibil celorlalte literaturi occidentale cu vechime, dar poemul lui Ion Budai-Deleanu aproape că nu-și
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
numeroasă și trăiește într-o fericire absolută de parcă părinții s-ar împreuna doar în scopul propagării speciei, nimeni nu înjură, bea sau se îndoapă în exces, adulții nu au conflicte de nici un fel, doar o mini-ceartă privind numele copilului încă nenăscut, în rest totul e perfect. Ei, pînă să vină 11 septembrie, dar el vine și trece, starea de grație rămîne și ea va dăinui etern în societatea americană. Să nu uit! Mai există un protagonist sinistru. Fost pușcaș marin, contabilul
11 septembrie: de la sol și din aer by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10206_a_11531]