926 matches
-
îmi cere concursul, pot să-i întorc spatele? G. Călinescu - Ce artistă, ce artistă? îi tăie Olimpia vorba. E o...Stănică se arătă pudic și indignat: - Iubito, niciodată n-ai fost așa nervoasă. E de față domnulFelix, avem un caz nenorocit în familie, acum te-ai găsit să-mi faci scene? Ai și tu dreptate, vom discuta acasă. Cei trei ajunseră în curtea casei lui moș Costache, fiindcă Stănică ținuse să-l conducă pe Felix. În dreptul casei auziră un pârâit grozav
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca un duhovnic. Cine-mi încredințează un secret îl înmormîntează în mine. Pricepi? Mie mi se încredințează acte, acte, madam, de care depinde onoarea indivizilor, averea lor. Dacă dumneata umbli prin hârtiile mele și arunci, Doamne ferește, una pe foc, ai nenorocit un client și m-ai nenorocit și pe mine. În lucrurile mele să nu umbli absolut deloc. Îți interzic formal. De altfel trebuie să fac imposibilul să-mi găsesc un birou, ca să lucrez în liniște. Ca să simuleze lipsa de bani
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un secret îl înmormîntează în mine. Pricepi? Mie mi se încredințează acte, acte, madam, de care depinde onoarea indivizilor, averea lor. Dacă dumneata umbli prin hârtiile mele și arunci, Doamne ferește, una pe foc, ai nenorocit un client și m-ai nenorocit și pe mine. În lucrurile mele să nu umbli absolut deloc. Îți interzic formal. De altfel trebuie să fac imposibilul să-mi găsesc un birou, ca să lucrez în liniște. Ca să simuleze lipsa de bani, Stănică se făcu că cere împrumut
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
rosturile lui, Titi, fiul său, un apatic rămas prea mult sub tutela maternă, Weismann, colegul lui Felix, medicul dotat cu simț practic, doctorul Vasiliad, un sceptic. La fel de interesantă e galeria temperamentelor de femei. Aglae e femeia voluntară, mama care-și nenorocește cu autoritatea ei familia, Olimpia, fiica sa, nevasta plată, predestinată părăsirii, Aurica, fata care nu se poate mărita, invidioasă, Otilia, exponentă a misteriosului și atrăgătorului etern feminin cu instinct practic. S-au recunoscut romancierului, în afară de însușirea de a observa umanitatea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ținta infernalelor vexațiuni amoroase. Doamna Cosiția e un satrap, iar viața ei a fost furtunoasă. Încă din dreptul vârstei de treisprezece ani, insațiabila Cosiția sare și se instalează în spațiul cel mai plin de pucioasă al rubricilor revistelor de scandaluri. Nenorocește bărbați, foarfecă tineret, sleiește averi, e exact genul de cucoană ce-și amenajează o căpiță de fân în salon pentru jocurile adulterine. Ultimul ei soț, doctorul Scurfuleț, încornorat plictisit, îi trântește anumite prafuri în mâncare și îi înnoadă câteva glande
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
petreci peste umăr. Rămânea așa picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de trup, gata oricând să țâșnească către oricare domiciliu unde ar fi fost solicitat, dacă ar fi sunat telefonul. Mai des, telefonul nu suna. Asta semăna, din afară - oricare nenorocit de contabil ar fi putut să-ți confirme - cu o grămadă de bani risipiți. Nu era deloc ușor să fii un Pink Floyd al cartierului în acele momente. Nu i-ar fi fost însă, e drept, mai comod nici ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mila fii-si. - De ce nu-l iei, tată? a întrebat meșterul cu răbdare. Ea nu răspundea. - Mă, copila tatii, eu îți vreau ție răul? Spune! Se auzea numai torsul motanilor, alături. - Crezi că e vreun părinte care dorește să-și nenorocească fata? Ai auzit tu de asta? Zi! Lina nu răspundea. Pe obraji îi curgeau lacrimi. - Haide, nu plânge, fu cuminte! Domnu Stere o să fie ca un părinte, o să aibă grijă de tine, o să te ducă la casa ta, să fii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bani fără dobândă de la mine din mână nu pleacă, mă, că nu mai mi-ar merge bine altfel, auzi tu? Și apoi e luni, mă, și cine dă lunea nu-i merge bine toată săptămâna. Ce, tu vrei să mă nenorocesc, mă? Haide mai bine să numărăm pâinile, că s-a făcut târziu... Nici nu știu cum s-a urcat pe capra căruței. A dat în cal, -la lovit de două ori cu biciul. A plecat ca din tun. Scăpărau copitele iepei, nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de-a fost plutonier în armată și s-a pricopsit pe spinarea săracilor... - Ăla de nu bea, nu mânca... - Ei, uite-l că a luat-o și el din loc! - Nu -lar mai încăpea pământul, că pe mulți a mai nenorocit... Când să treacă podul Constanței, dricul se opri. Bariera era lăsată și cioclii n-aveau ce face, cât ar fi vrut ei s-ajungă mai repede la Străulești. Rudele, nădușite ca vara sub paltoane, gîffiau cu ochii cârpiți de groază
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fecund cum este acela al unei indiferențe totale, al unei eliberări care nu înseamnă nimic? Cu ce îndrăzneală mai poți vorbi de viață, după ce ai nimicit-o complet în tine? Am mai multă stimă pentru un om cu dorințele contrariate, nenorocit în dragoste și disperat, decât pentru un înțelept rece, de o impasibilitate orgolioasă și respingătoare. Nu pot concepe o lume mai antipatică decât una de înțelepți. Ar trebui distruși iremediabil toți înțelepții acestui pământ, pentru ca viața să continue a exista
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și până ce vor fi ei tirani asupra frunților de valuri, până ce întunericul ce-l aruncă ei prin umbra lor cea mare va pătrunde sufletul adânc al mărei c-o noapte rece și tăcută, până atuncea Lumea lui Dumnezeu va fi nenorocită. Cei mai nalți și mai veninoși nori sunt monarhii. Cei după ei, asemenea de veninoși, sunt diplomații. Trăsnetele lor cu care ruină, seacă, ucid popoară întregi sunt rezbelele. Sfărâmați monarhii! Nimiciți servii lor cei mai linși, diplomații; desfințați rezbelul și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
erai? zisei eu. De-ai fi venit, Ioane, azi nu răspundeam de mintea ta și de viața ta, lucruri la care știu că nu prea ții, dar la cari era datoria mea de-a ținea. - Sărman copil! Cât ești de nenorocit! Eu aș fi nebunit de mult! zise ea, plecîndu-se și sărutând fruntea cea curată a lui Ioan. Fruntea lui rămase liniștită, dar se acoperi c-un nour de vise. - O voi urma, zise el încet și mișcat, și ochii săi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
amară curînd a-mi agonisî! Mă lepăd de toate-a lumii, mă cernesc, mă Întristez Mă cufund În Întuneric, lumina să nu mai văz. Ochii facă-să izvoară și curgă de-acum mereu, P’ În’ ce-or face iaz de lacrimi nenorocit pieptul meu Sufletul supt sîn să bate ca la ceasul din sfîrșit.” Vine curînd și resemnarea superioară. Iubirea răscumpără toiul, În neființă poetul duce bucuria unei mari pasiuni: „Eu ș-atunci În neființă zic că oi fi norocit, Că le
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai văz, Ah, ascultă-mă, stăpînă, pînă nu mă depărtez, Astăzi mă despart de tine cu sufletul m-ai sfîrșit, Pentru că a ta cruzime l-au ars și l-au amărît. De-oi muri să scrii pe piatră că acest nenorocit Pentru dragostea mea numai În pustiu s-au săvîrșit. Iar de-oi trăi cu durerea prin pustiiuri rătăcit, Să pomenești cîteodată pre omul ce te-au iubit. Orișicum eu răsplătire n-oi cere la Dumnezău, Și de m-ai ars
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și dumneata, domnule Gaittany, dacă am sau nu dreptate. Domnul Pomponescu mi-a făcut bine, nu pot să tăgăduiesc. Însă dacă mă văd ăștia că am de a face cu el, sunt în stare să mă dea afară. Să fiu nenorocit tocmai la bătrînețe? Pomponescu, întîlnind pe Gulimănescu, avu intenția a-l invita la masă. Dialogul ce urmă între ei îl determină să renunțe. - N-ai luat nici o măsură de precauție? ÎntrebăGulimănescu cam familiar, eludând toate vechile titluri aplicate lui Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
te sinucizi, alege alte căi, mai decente. . - Ai început să admiți sinuciderea? Întrebă Pomponescusurîzînd. . - Ba deloc, dragul meu, zic așa pentru cei care au aceastănefericită pornire. . - Și cu ce ai vrea dumneata, maman, să-și ia viața un astfel de nenorocit, cu revolverul? . - Oh, nu! Și asta e respingător. Un văr al meu, îl știi tu, s-a împușcat în tâmplă. Și acum mă cutremur când îl văd înaintea ochilor cu gaura de la cap, întins pe covorul încleiat de sânge. . - Atunci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
om în propria supă de carne Când gustă din ea Și se înroșește Cu sine însuși (respiră greu) A venit și s-a dus Ogorul meu întreg e la fel de bătrân Ogorul meu desigur că nu se înmulțește niciodată Lumea îmi nenorocește ochii Încetineala este întotdeauna fără creier Ochiul este o instanță de privit de proastă calitate Auzul nu-i chiar așa de împuțit Urechea poate să deosebească totul mult mai bine Eu sunt o ureche omenească Îmi ascult ogorul Îmi ascult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ne uimească, reprezintă doar o etapă tranzitorie spre o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește profunda și fermecătoarea poveste a evreului înțelept, Melchisedec
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ne uimească, reprezintă doar o etapă tranzitorie spre o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește profunda și fermecătoarea poveste a evreului înțelept, Melchisedec
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este falsificat în scopuri nobile de Spirache, moștenitor legal de altfel. El inventează o diată care atribuie succesiunea primului copil ce se va naște în familia defunctului său frate și cu acastă stratagemă izbutește pacificarea familiei. În Craii... un testament nenorocește familia lui Mișu Nachmanson. Mișu moare, dar face testament în favoarea Rașelei, nevastă-sa mult mai tânără, trecându-i casele. Mama lui Mișu, supraviețuitoare, și alte rude rămân fără un ban. Un testament era să-l piardă și pe Pantazi. Declarat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
critică față de erorile din presa italiană, pe care o acuză că a deformat imaginea românilor în Italia. "Presa ne spune este oglinda țării pe care o descrie. Mă întreb tot timpul dacă tot poporul român este cu adevărat atât de nenorocit precum presa italiană îl descrie. Am văzut prea puține informații, în acești ani, despre americanii, chinezii, francezii sau celelalte naționalități care trăiesc în Italia. România a devenit un fel de mit negativ pentru Italia, dar presa italiană nu își dă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
424 -425): „La dezvelirea statuii lui Gh. Asaki, dna Ermiona împlinea vârsta de 67 ani. Ea și a făcut studiile sub ochi i părintelui său. A fost căsătorită întâiași dată cu Alecu Moruzi de la Pechea, districtul Covurluiului, însă a fost nenorocită.ʺ După ce a fost părăsită de bărbat, Ermiona Moruzi s-a dedicat fiului său pe care l-a dus la Bruxelles pentru a și completa studiile, a mur it iar ea a rămas fără mângâiere. La Bruxelles, între exilații francezi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în cameriste și-n fetele-n casă. Așa că, fii binecuvîntat, stăpîne. GLOUCESTER: Ia punga-mi tu, de-a' cerului năpaste Smerit spre chinul tot. Că sînt nenorocit Te face mai ferice. -Așa vrea cerul. Cel prea bogat, de voluptăți hrănit, Ce-ți calcă legile, acel ce nu vedea-va, Fiindcă nu simte, iute-ți simte forță: Buna-mpărțire-ar nimici excesul Și-oricare ar avea destul. Știi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a fi chiar biografia schițată anterior, biografia omului fără însușiri, pe care naratorul lovinescian, la momentul bilanțului lucid, o consideră complet inutilă: Bizu "trăise fără evenimente", "nu i se întâmplase nimic în tot acest sfert de veac", "nu fusese niciodată nenorocit în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu voise să fie fericit în același înțeles" și "își trăsese substanța vieții din toate virtuțile negative ce-l apărase de ravagiile furtunilor". Concluzia e că viața lui Bizu (lipsită de tragism, "banală și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu resurse proprii foarte reduse, a călătorit în Belgia, Italia, Germania, Austria, călătorii care l-au pus în contact cu medicina occidentală a timpului. În Belgia s-a legat prietenia sa cu Neculai Chinezul ("Convingerile, care în țară m-au nenorocit, în Belgia mă nenorociseră prin faptul de a fi întâlnit la Bruxelles pe Neculai Chinezul." 93). După absolvirea studiilor medicale și după susținerea doctoratului cu tema de mare ecou social "Substratul patologic al pesimismului contemporan" (1900), tânărul Zosin abordează psihiatria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]