2,172 matches
-
și el după ei, ca să vadă cu ochii lui ce au de gând. Din păcate, acum, acest lucru nu mai era atât de simplu. Peste tot mișunau oamenii de la Pinforest, iar el ținea neapărat ca prezența lui să rămână deocamdată neobservată. Tresări când, undeva, în apropiere, auzi frunzele de pe jos foșnind ușor. Deveni atent și privi neliniștit în direcția de unde se auzise zgomotul. Cineva se apropia de locul unde se afla. Se lipi de trunchiul copacului lângă care își stabilise punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
greșit ținta. Se mută în partea stângă. Nici aici situația nu era mai bună, deși poate că ar fi putut încerca ceva. Corpul cilindric îl proteja de privirile mercenarului. Dacă se strecura pe lângă peretele metalic, putea ieși pe platforma remorcii neobservat. Apoi trebuia să coboare pe platou, având grijă să rămână în dreptul roții din spate. Cu puțin noroc și, având în vedere că Boris nu se aștepta să-l vadă acolo, poate că ar fi putut să o rupă la fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Boris nu se aștepta să-l vadă acolo, poate că ar fi putut să o rupă la fugă spre podul ce trecea peste Râpa Dracului, înainte ca acesta să-l vadă. Nu-și făcea nici o iluzie că ar fi scăpat neobservat dar spera ca acest lucru să se petreacă cât mai târziu, astfel încât să pună o distanță cât mai mare între el și Godunov. Nu avea nici o idee ce urma să facă după ce scăpa din capcană. La asta urma să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o mie nouă sute nouăsprezece, de cum debarcase de pe Franken, În Hamburg. Era o seară cenușie de noiembrie, iar felinarele străzii clipeau În ceață. A doua zi urma să intre În legătură cu Apparatul (printr-o parolă prestabilită), iar pînă atunci trebuia să treacă neobservat, să nu se remarce prin vreun gest, vreo vorbă, prin ținută Între sutele și miile de marinari care debarcaseră În acea zi. Ieșise pe „strada păpușilor“ laolaltă cu camarazii săi abțiguiți - dar și cu delatorii treji la minte care făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
țara cea mai populată și mai promițătoare, tot legea imperiului persistă: marea nu constituie un orizont, negustorul nu este stăpân, pământul continuă să fie principalul însemn al puterii. Și totuși, în câteva târguri de pe continent, noua ordine, încă derizorie, parazită, neobservată, dar revoluționară, se insinuează în interstițiile regatelor: Ordinea economică, aceeași și în zilele noastre, este înfloritoare și, fără îndoială, așa va rămâne pentru foarte multă vreme. în aceste prime burguri, este posibil să gândești mai liber decât în alte părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe care o avea blânda insurgență a orașului pe care are sarcina să-l administreze, este ceva demn de înregistrat și merită toate mulțumirile, atât de puțin obișnuiți suntem cu fenomene de o asemenea singularitate. Nu cred să fi trecut neobservată, de către cititorii și ascultătorii deosebit de exigenți, atenția limitată, limitată ca să nu spunem nulă, pe care naratorul acestei istorisiri a acordat-o până acum ambientelor în care decurge acțiunea descrisă, pe de altă parte, destul de lentă. Cu excepția primului capitol, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
interne va face o comunicare către țară, repetăm, va face către țară o comunicare ministrul de interne la ora șase, repetăm, o comunicare către țară va face, la ora șase, ministrul de interne, ambiguitatea 1 acestei ultime formulări nu trecu neobservată de prim-ministrul, care, timp de câteva secunde, surâzând gândurilor sale, se amuză imaginându-și cum naiba ar reuși o comunicare să facă un ministru de interne. Poate că ar fi reușit să ajungă la vreo concluzie folositoare pentru viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
îi umplea sufletul de dor. — Lumea e aspră și crudă. Suntem aici fără să știe vreunul dintre noi de ce, și mergem fără să știm încotro. Trebuie să fim foarte smeriți. Trebuie să vedem frumusețea liniștii. Trebuie să trecem atât de neobservați prin viață încât Soarta să nu ne bage în seamă. Și să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să fim tăcuți, mulțumiți în colțișorul nostru, blânzi, supuși și smeriți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
se răsucească pe călcâie și să se Întoarcă de unde venise. Dante Își Încordă auzul, temându-se ca cineva să nu Îi fi auzit cuvintele. Însă priorii erau cu toții cufundați În ședința, care continua printre glume și râsete. Încercând să treacă neobservat, se Îndreptă către scară, privind țintă Înainte și ferindu-se de privirile străjerilor care asistaseră la această scenă din curtea interioară. În claustru, dădu peste secretarul Comunei, care părea să caute pe cineva. - Messer Alighieri, tocmai domnia ta. M-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pieptăna cu cărare pe mijloc și-l netezea pe spate, cum dicta moda. În acel an, pișicherii adoptaseră ca insigne ale categoriei lor ochelarii cu rame de baga, ceea ce-i făcea atât de simplu de identificat, Încât nici unul nu trecea neobservat de Amory și Rahill. Pișicherii erau distribuiți egal În toată școala, erau mereu ceva mai deștepți și mai șireți decât cei de vârsta lor, erau șefii diverselor echipe și găști și-și ascundeau cu grijă istețimea. Pentru Amory, pișicherul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de imaginație și rebel, fusese aproape Îngropat. Se conformase, reușise, dar, cum imaginația lui nu fusese nici satisfăcută, nici Înaripată de propriul succes, se lepădase nepăsător, semi-accidental, de glorie și redevenise: Amory cel fundamental. FINANCIAR Tatăl lui a murit discret, neobservat, de Ziua Recunoștinței. Nepotrivirea dintre moarte și frumusețea orașului Lake Geneva, pe de o parte, și atitudinea demnă și reticentă a mamei, pe de altă parte, l-au binedispus pe Amory, care a asistat la Înmormântare cu un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ascuns, de aceea există aceste colțuri. La familia Witkowski poți admira tot ce are de ascuns mic‑burghezul, fiindcă ei nu aruncă nimic. În fața acestor colțuri stă cetățeanul mereu gata să se retragă cu iuțeala fulgerului și să săvârșească porcării, neobservat de nimeni. Gemenii sunt superiori în nefericirea lor, pentru că s‑au eliberat de toate și fac ce vor. Rainer spune că oamenii sunt condiționați într‑un fel sau altul, dar eu nu, fiindcă le sunt superior datorită voinței mele. Individul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Cancelariei federale. Miercuri, 27. 9.: la Viena, Linz, Steyr și în alte localități industriale, mai ales la Wr. Neustadt și St. Pölten, se ajunge la demonstrații și acțiuni puternice de protest. Greva atinge punctul culminant. Hans ia supa, scuipă pe neobservate o flegmă strașnică în ea, amestecă și i‑o dă mamei sale de parcă nimic nu s‑ar fi întâmplat. Sâmbătă, 30. 9. ’50, în hala de montaj a fabricii de locomotive din Florisdorf, are loc conferința comitetelor de întreprindere din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
amândouă mâinile - mai multe n‑are - punctele slabe, și anume funda de catifea și floarea din piept, totuși acestea scot capul, indiscret, printre degetele ei și fac o impresie proastă. Și domnul Witkowski face aceeași impresie. Anna pleacă și ea, neobservată de nimeni, dar absolut de nimeni. Nu lasă în urma ei nici măcar o crestătură minusculă, ca acelea lăsate de tocurile de metal pe parchet. Absolut nimic. # Hans iese pe poarta fabricii, iar Anna, care îl așteaptă afară, se apropie de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ghici din cauza ridurilor și a mizeriei care-l acoperea. Și eu aveam o barbă nerasă de trei zile, nu mai făcusem baie și nu mă mai schimbasem Încă dinainte de a veni la New York. Bineînțeles, nu mă așteptam să pot trece neobservat, drept un locuitor al acestui cartier. Însă am remarcat că locuitorii de aici erau foarte sensibili la intențiile celor străini de teritoriul lor. Un spion infiltrat printre ei ar fi fost imediat descoperit, chiar dacă nu s-ar fi spălat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Cel mai nostim e că Eudoxiu trece drept un prieten, un discipol al lui Platon. Dar să precizăm... Eudoxiu îi întâlnește mai întâi pe sofiști, căci nimeni nu-i poate ocoli în Grecia, unde ei deplasează mulțimile și nu trec neobservați. Sărac, originar din Cnidos îAsia Mică), Eudoxiu pleacă în Grecia pentru a întâlni filosofi. Prea lipsit de resurse pentru a locui în oraș, el stă la Pireu și vine zilnic la Atena pentru a urmări performanțele lui Protagoras și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
bău cu plăcere, deoarece cana cu lanț îi amintea de copilărie, de satul din Teleorman cu fântâna din centru, unde era tot așa, o cană cu lanț căreia el, spirit inventiv de mic, îi dăduse la fund niște găurele aproape de neobservat, în așa fel încât turiștilor care mergeau spre București sau Alexandria (Alexandria din Teleorman) și se opreau însetați la fântână, să le curgă apa pe haine când duceau cana la buze. Fusese atunci o epocă frumoasă, cu mulți oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pentru a-i face față. Și cei mai mulți dintre noi erau, într-adevăr. Banciu avea cu 14 ani mai mult ca noi. Se născuse la Blaj și a murit la 16 septembrie 1940. În vuietul acelor zile, moartea lui a trecut neobservată. Am fost la slujbă, în casa lui din strada Plantelor. În afară de câteva dactilografe de pe vremea când fusese director de minister, nu-mi aduc aminte să fi văzut pe nimeni, afară de rude. Un furgon, un dric automat, mi l-a răpit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
apărut pentru prima oară în fața ochilor mei, în mantou lung, până aproape de glezna, într-o frumoasa zi de iarnă. Fularul fin, în degradeuri pastelate, în ton cu pălărioara elegantă, încadrau un profil de o frumusețe serafică ce nu putea trece neobservată de privirile bărbaților aflați la plimbare la ora aceea. Era imposibil să nu remarci eleganța cu care-și purta poșeta fină, în aceeași nuanță cu cizmulițele moi, cu șnururi lungi ce se petreceau de jos și până sus ca într-
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
Bărbatul de la volan o privea atent prin lentilele fumurii ale ochelarilor. Era nehotărât ori nu era sigur dacă o cunoaște sau ba? Apoi, fără să se manifeste în vreun fel, a mărit progresiv viteza și s-a îndepărtat la fel de firesc, neobservat, precum se apropiase. După aproape un sfert de oră, aceeași mașină era staționată regulamentar în apropierea blocului în care locuia Violeta. Ea nu a remarcat-o în mod deosebit. Avea număr de București și era de fabricație străină, ceea ce nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > URME DE DRAGOSTE - CAP. II / 2 - Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Deși toate aceste manifestări s-au derulat cu repeziciune, aproape de neobservat, Gogu a surprins pe fața prietenului său trecerile succesive de la o stare la alta. Obișnuit cu ritmul extrem de rapid în care realiza tot felul de jocuri și figuri în computer, a zâmbit pentru moment, imaginându-și figura lui Mișu pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
Novalis, Kleist sau von Platen etc. „Tânărul geniu” este predestinat morții timpurii, condiționat și fascinat de moarte. Dorul de moarte al poetului Eminescu capătă valențe sfâșietoare în unele poezii. Vârsta lui Cristos de 33 de ani nu trece nici ea neobservată, devenind o componentă a mitului în măsura în care poate fi asimilată cu a „tânărului geniu”, ca sacrificiu solemn pe altarul artei. E o întâmplare sau o coincidență că și pe Eminescu la 33 de ani îl lovește dramatica boală la aceeași vârstă
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
Acasa > Cultural > Vizual > DOREL SCHOR - GEORGE GOLDHAMMER - FRUMUSEȚI NEOBSERVATE Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Am un prieten, se numește George Goldhammer, dar e mai cunoscut sub apelativul Gyuri. Acum e pensionar, dar multă vreme a lucrat ca specialist în
FRUMUSEŢI NEOBSERVATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362857_a_364186]
-
Gyuri a inclus în rășină elemente reale, naturale, îmbogățindu-le și poetizându-le. Cu ani în urmă i-am putut admira multe din lucrările originale lui George Goldhammer (în traducere din germană „Ciocan de aur”) într-o carte întitulată „Fumuseți neobservate". Într-devăr, cei mai mulți dintre noi, prinși în activitățile cotidiene și citadine, trecem adesea pe lângă aceste frumuseți ale Naturii, fără să le observăm, fără să admirăm viața miilor de gângânii, fără să le auzim zumzetul, neatenți la zborul și ciripitul păsărilor și
FRUMUSEŢI NEOBSERVATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362857_a_364186]
-
ancestrale, ne declară: „A vorbit natura, eu doar i-am ascultat povestea..." Pe care, într-o formă sau alta, ne-o transmite și nouă. -------------------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, israel 31 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - GEORGE GOLDHAMMER - FRUMUSEȚI NEOBSERVATE / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRUMUSEŢI NEOBSERVATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362857_a_364186]