761 matches
-
bălegar, cî acela ari trei inimi. Baba tocmai atunci intra ș-o auzit ceva cî pisica vorbe”206. Ca animal al microcosmosului domestic, pisica are acces la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității casnice deconspiră neofitului identitatea reală a „mârțoagei”, care a cumulat vitalitatea celorlalți cai. Moartea felinei capătă o semnificație rituală, ea preia necesitatea sacrificiului inițiatic, pentru a asigura eroului armăsarul ce implică victoria. Sistemul de valori transmis feciorului respectă norma tradițională a cumpătării în fața
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
păsării în casă anticipează saltul ontologic al fetei, prin răsturnarea ordinii firești a ființelor în lume. Cocoșul i se adresează cu un apelativ ce folosește ascendența ca marcă a individului și îi impune fetei un anumit comportament. Scenariul prestabilit dă neofitului sentimentul de siguranță, de apartenență la un plan major și ascultarea lui este benevolă, nu rezultă din reprimare. Tonul păsării de curte este liniștitor, deschizând în fața ochilor o imagine ce se derulează lin, cu un mesaj subliminal al finalității fericite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etapă ontologică și anunță apropierea unirii nupțiale. Ființele salvate de feciorul milos sunt, cel mai adesea, o știucă (pește), un corb și un tăun. Ele constituie o singură grupă de adjuvanți, fiindcă acoperă împreună trei niveluri conceptuale, venite în sprijinul neofitului. Pe lângă principiul acvatic și cel uranian imanente primelor două apariții, insecta care se hrănește cu sângele animalelor domestice mari trimite spre o zonă a infernalului, a absorbției vitalității și a bolii. Convertirea acestor puteri în sens inițiatic transmite eroului cunoașterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
regeneratoare a apei. Mistuirea se sfârșește în germinație, germenii creației se dezvoltă în cenușa rămasă. Transmutația totemică este vizibilă și în scenariul fraților preschimbați în lup, urs, vulpe și eliberați de incursiunea eroică, într-un basm din Voia, Dâmbovița. Șederea neofiților pe parcursul ritului de trecere în pielea unui animal și adoptarea comportamentului aferent constituie o constantă inițiatică universală. V. I. Propp menționează chiar un ceremonial inițiatic cu dominantă coregrafică: „erau incluse dansuri pentru care oamenii îmbrăcau diferite piei de animale: bivoli
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forța primară, cu rezidență în id. Analizați sub eticheta de uriași sau monstruozități, adjuvanții care constituie hiperbola simțurilor, necesităților și abilităților umane poartă nume expresive: Ochilă, Fomilă, Alergător, Setilă, „frigurosul”. Funcția acestor personaje este de a compensa caracteristicile organice ale neofitului, de a completa calitățile lui morale și sufletești în plan visceral, pentru a forma spectrul supradimensionat al atributelor inițiatice. Probele voinicești solicită, la un nivel inițial, o înzestrare fizică supranaturală și calitatea poate fi, din punct de vedere ritual, externă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uraniană (el „a fost considerat căzut din cer”) sau htoniană („confirmă datele embriologiei tradiționale”). Muma pădurii îi dă eroului, întrun basm cules de G. Dem. Teodorescu, vase care au un efect opus mediului sacru și formează un microclimat numai pentru neofit: cofa încălzește în mijlocul gerului năprasnic, sticla răcorește pe arșița anihilantă. Călătorul are toate ajutoarele necesare la îndemână, fiindcă statutul de inițiat constituie, în final, o înzestrare nativă. Nimic din ceea ce se pune în scena rituală nu vine în dezacord cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
transpare adeseori din simultaneitatea procesului ritual pentru fată și pentru băiat. Moartea ei temporară se abolește prin puterea feciorului, alteori recluziunea silvestră se încheie prin incursiunea vânătorească a fiului de împărat. Nimeni altcineva nu poate afecta statutul ei special, fiindcă neofitul stă într-o dimensiune mitică, accesibilă doar pentru cei ca el. Una din alegoriile pețirii fetei în colinde este asedierea cetății ei, scenă ce pare să corespundă ritualurilor românești de nuntă. Asemenea încercării din orația de nuntă numită colăcărie, flăcăul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
energiile lui întemeietoare. Descoperirea maritală este făcută în postura de erou consacrat de armele civilizatoare, solare, motiv pentru care reperarea nu se face în planul social marcat de drumul mare, ci în inima sacrului, la fântână, acolo unde Scorpia aștepta neofiții în balade. Cunoașterea acumulată la hotarul cu haosul permite decodarea semnului marital și inițierea se desăvârșește prin nuntă. Alteori, apropierea de mireasă este marcată de starea fizică specifică la intrarea în sacru, semn că fecioara a asimilat puterile mitice: „Dumbrăvile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ipostază sacră, de entitate a lumii mitice. Cătălina are puteri asupra fertilității lumești și extramundane, ea înglobează energiile întemeietoare totale. Rolul nașului în ceremonialul tradițional de nuntă este foarte important, căci „nașii sunt cei care înfăptuiesc acte de inițiere, supraveghind neofiții până la consolidarea noii celule familiale. Depășirea sub cele mai bune auspicii a pragului dintre categorii sociale depinde în mare parte de ei.(...) Metamorfozarea mirilor în tineri gospodari este înțeleasă și ca o naștere pe care o moșesc nunii”. La nivelul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în distonanță logică cu subiectul, și mai mult rolul de a da o trăsătură modală comunicării, printr-o componentă afectivă a narării. „Agentulsubiect gramatical” participă mai intens la acțiunea verbului - predicat, subliniindu-se astfel gradul redus de cunoaștere inițiatică a neofitului, care nu poate urma sfaturile calului maestru. Canalele de comunicare dintre cei doi sunt blocate parțial, abia la finele procesului ontologic ei vor acționa unitar și relația strânsă dintre ei îi va arăta ca o singură entitate. O altă formă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
protagoniștii care au pătruns în timpul eroilor. Între aceste două niveluri se află instanța narativă, fie că este colindă¬torul, menestrelul sau povestitorul. Poziția lui are privilegiul panoramei totale asupra lumii, el pătrunde atât în contingent, cât și în sacru, odată cu neofitul, pentru a transmite receptorilor energia numinoasă. În profan găsim personaje precum frații mai mari ai voinicului, împăratul emitent al probelor, boierii și comunitatea sătească din colindele de fecior. Acțiunile lor nu depășesc granițele spațiului social ordonat: „Împăratu s-o gătat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu depășesc limita temporalității umane definite de perfectul compus. Hierofaniile se mișcă într-un timp etern, a cărui desfășurare este paralelă existenței umane ce nu poate intra în relație cu mitul decât prin mijlocire rituală. Atunci când apare și în acțiunile neofiților, perfectul compus creează reprezentarea cinematografică a pregătirilor rituale, care au loc în profan. În aceste fragmente densitatea verbelor este maximă. Dinamismul imaginii devine fundamental pentru portretul protagonistului, care are ca sarcină principală să imite și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin prezentarea lui ca un fapt încheiat. În planul mitic, prezentul marchează intrarea sub semnul sacralității, a cărei dimensiune se revarsă peste existențele actuale. În comparație cu prezentul indicativ, imperfectul implică o coborîre în timp, actele eroice ale strămoșilor sunt reluate de neofitul întors pe axa temporală. Cele două mișcări ale energiilor, dinspre sacru și dinspre profan, dezvăluie raportul de lumi comunicante, stabilit de limbajul poetic într-un timp magic aferent. O valoare diferită de imperfectul durativ au verbele în fragmentul următor: „Un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drum cam părăsit”, „El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Adverbul pare a fi specializat pentru descrierea spațiului inițiatic dominat de sentimentul rătăcirii și nefamiliarului, ceea ce înseamnă că vocea narativă împrumută reflectarea neofitului pentru a o transmite mai departe celor ce asistă la desfășurarea artistică. Interjecții precum vai, zău, mări influențează perceperea hiperbolizată a evenimentelor, prin stabilirea instanței narative ca etalon al gradului de gravitate a lucrurilor. Aura de omniscient a povestitorului face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se luptară,/ Zi de vară până-n seară./ Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară”. Efortul cu care se măsoară forțele egale dintre neofit și fiara haosului necesită o transpunere poetică adecvată: perfectul simplu transmite o încordare prelungită, superioară redării prin perfect compus. Accentul pe vocala a mărește durata confruntării tergiversate de echivalența energiilor, răsfrântă unitar asupra adver¬sarilor, după cum sugerează forma reflexivă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și abandonul. Aspectul aglutinant al repetiției este sporit de cele cinci tipuri de rude pornite în recuperarea voinicului, ca imagine exahaustivă a grupului familial din care a fost smuls. Structura reiterată obsesiv realizează în plan stilistic imaginea hipertrofiată a dispariției neofitului din durata istorică. Un număr limitat de reacții sunt proprii umanului circumscris planului mărginit și doar neofitul poate transgresa spațiul profan, dovadă că fecioara va fi cea care îl va găsi în vârf de munte, deci într-un topos inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voinicului, ca imagine exahaustivă a grupului familial din care a fost smuls. Structura reiterată obsesiv realizează în plan stilistic imaginea hipertrofiată a dispariției neofitului din durata istorică. Un număr limitat de reacții sunt proprii umanului circumscris planului mărginit și doar neofitul poate transgresa spațiul profan, dovadă că fecioara va fi cea care îl va găsi în vârf de munte, deci într-un topos inițiatic. Succesiunea amețitoare a evenimentelor din basme solicită, la răstimpuri, perioade de respirație pentru o mai bună conștientizare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
început, după cum atestă majoritatea antropologilor, în jurul vârstei de 12 ani. Textele folclorice sunt în acord cu această etate, cele mai multe precizări menționând 12 ani, poate deloc întâmplător, dacă ne gândim la desăvârșirea implicată de acest număr care definește o etapă formatoare. Neofiților li se impun acum tabuuri comportamentale, ca mijloc de purificare pentru intrarea în mit. Fertilitatea lumii trebuia obținută de la zeii vegetaționali și, de aceea, tabuul hranei deschidea seria actelor de separație. Copii rătăcitori prin pustietatea minerală, din basmul cules de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deschidea seria actelor de separație. Copii rătăcitori prin pustietatea minerală, din basmul cules de Ovidiu Bîrlea în Bughea de Sus, Argeș, în fecioara sălbăticită din balada Iovan Iorgovan sau cea din basme, izolată în pădure au omologi, de exemplu, în neofiții înfometați și însetați, cum sunt cei din tribul Yuri, Yamana, din Țara de Foc, triburile indiene din California de Vest sau Narriniyerii. Numeroasele basme despre alungarea copiilor de la casa în care a apărut o mamă vitregă amintesc de practica inițiatică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cel ce își abandona copiii în pădurea misterioasă. Antofiță a lui Vioară iese în evidență tocmai prin acest refuz al existenței profane condiționate de mâncare, postura lui nefirească la ospăț atrăgând atenția că ne aflăm la începutul unui rit inițiatic. Neofitul se purifică de substanțele viscerale și începe pregătirea fizică pentru cuminecarea din animalul totem, pe care îl întrupează peștele uriaș sau cerbul în colinde. Valoarea sacră a hranei vine din primordialitatea ei, din faptul că a fost prima mesă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tribul selk’nam din extremitatea Americii de Sud, la populația Elema din Noua Guinee, în Australia la karadjeri. Fecioara izolată în pădure sau în peșteră nu poate vorbi, interpretarea acestui motiv fiind dublă: „ca moarte și ca întoar¬cere în prima copilărie. Neofitul este fie mort, fie abia născut, mai precis, tocmai se naște". Ruperea de familie este subliniată la toate populațiile primitive prin jalea mamelor, la fel de intensă ca în cazul pierderii definitive a pruncilor. În imaginarul autohton mama mijlocește de cele mai multe ori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
speciale de drum. Căutarea disperată a fecio¬rului, cea mai apropiată de bocetul deznădăjduit, apare doar în colinda Voinic căutat prin munți IV, 117 unde are rolul de a contrasta cu reușita iubitei de a-l localiza pe erou. Rătăcirea neofiților este pretutindeni și, în textele românești, este găzduită de entitatea pădurii sau de spațiul sacru al muntelui. Izolarea fetei reface modelul universal: „Aceasta are loc fie în pădure (ca la tribul Swahili), fie într-o colibă specială, ca în cazul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
copacul ce sprijină universul, gaura de intrare în pântecul teluric, templul figurat de palate și cetăți solare. Nucul de aur ce constituie calea de ascensiune în basmul din Fundu Moldovei, Suceava, are un echivalent în practica tribului Karadjeri, în timpul căreia neofitul se cațără pe un copac. Societățile secrete au împrumutat, așa cum a demonstrat Mircea Eliade, riturile inițiatice într-o nouă categorie de vârstă, și astfel întâlnim practica urcării la cer pe arbore, frecventă în riturile australiene, la populația kuta. Moartea simbolică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zuni din Australia prin tăierea degetului mic de la mâna stângă, așijderea fetei plecate în căutarea mirelui din cealaltă lume ori celei care a suferit transformări în plan vegetal în basmul Cenușotcă, din Fundu Moldovei, Suceava. Natura specială, de spectru, a neofiților este redată prin semnalul cromatic alb, ei fiind astfel vopsiți în Congo, pe coasta Luango. La fel procedează și populația Pangwe sau cea din Oceania, alteori o pudră fiind folosită pentru a da aparența de spirit lipsit de corporalitate. Atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de spirit lipsit de corporalitate. Atât tinerii, cât și fetele masai din Australia își acopereau fața sau întregul trup cu argilă albă în timpul procesului de trecere. Textele folclorice românești abundă în folosirea epitetului dalb, ce caracterizează cel mai frecvent fața neofitului, ca ipostaziere a spiritului său. Practicile istorice explică natura luminoasă, pură cromatic, a eroilor care au trecut într-o lume a arhetipurilor și spectrelor mitice. Proba vitejească a saltului peste groapă, analizată în balada Arian cel Mic, se regăsește la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]