697 matches
-
de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă., au reprezentat o arie de veche populare, care datează aproximativ din epoca neolitică (începutul mileniului al III-lea î. de Hr.), când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor, unde erau cultivate terenurile cele mai fertile. Dovezi în acest sens există, urme ale culturii materiale fiind
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au fost descoperite în hotarul localităților: Gornea( com. Sichevița), Liubcova( com. Berzasca), Moldova Veche, Pojejena, Berzovia , etc. Epoca neolitică pe tertoriul județului nostru poate fi împărțită în trei perioade: neoliticul vechi, mijlociu și târziu. În toate așezările cercetate a fost descoperit un număr mare de complexe de locuire- bordeil, locuințe de suprafață, gropi menajere, platforme și instalații de foc
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu influiențe din lumea bizantină sud -dunareană- diferite obiecte din ceramică, mărgele din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;Liubcova- vestigii din epoca neolitică, a bronzului, din perioada dacică și romană; - Berzascabiserica 1836, vestigii din epoca paleolitică, bronzului, fierului, feudală; - Drencova- cetate medievală, vestigii din epoca fierului, dacică, feudală; - Cozla- vestigii din epoca paleolitică, neolitică, de tranziție; - Svinița- cetate medievală Tri- Kule 1437, biserică
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;Liubcova- vestigii din epoca neolitică, a bronzului, din perioada dacică și romană; - Berzascabiserica 1836, vestigii din epoca paleolitică, bronzului, fierului, feudală; - Drencova- cetate medievală, vestigii din epoca fierului, dacică, feudală; - Cozla- vestigii din epoca paleolitică, neolitică, de tranziție; - Svinița- cetate medievală Tri- Kule 1437, biserică, vestigii din epoca medievală; - Dubova- mănăstire din 1372;Eselnita-biserică; - Moldova Veche 1. Punctul Râtpunctul se află, în mare parte, sub hotelul nou de pe malul Dunării, în fața terasei Valurile Dunării la 150
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Punctul Văiș- la 1,5 km nord- vest de localitate, în amonte, pe Dunăre s-au descoperit 3 obiecte realizate din piatră șlefuită. - 4. La sud-est de localitate, la gura Văii Văiș, pe panta opusă farului, s-au descoperit silexuri neolitice. Tot de pe această terasă provine și un celt din bronz. - 5.Punctul Insula Ostrovul Mare sau Decebal - a. Punctul Osetrov, Humca sau Hunca. Pe o dună de nisip s-au descoperit unelte microlitice și urme neolitice Starcevo- Criș. Tot aici
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
s-au descoperit silexuri neolitice. Tot de pe această terasă provine și un celt din bronz. - 5.Punctul Insula Ostrovul Mare sau Decebal - a. Punctul Osetrov, Humca sau Hunca. Pe o dună de nisip s-au descoperit unelte microlitice și urme neolitice Starcevo- Criș. Tot aici s-au cercetat niveluri de locuire aparținând culturilor Sălcuța IV, Coțofeni.În anul 1900 s-a descoperit aici un topor plat de bronz cu aripioare și un fragment de urnă funerară de la începutul epocii de fier
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
adică încearcă să reproducă/replice obiecte, obiceiuri și procese din trecut, folosind doar tehnologii, mijloace și materiale disponibile în epocile cu pricina. La Vădastra, profesorul Gheorghiu mai fusese o dată, cu un an în urmă, și încercase să reproducă o ceramică neolitică. Ionel Cococi, un om de-al locului, s-a oferit să-i fie de ajutor și astfel a deprins tehnica ridicării "la mână" a vaselor de lut (roata nu figura în "inventarul" neolitic), tehnica încrustării cu simboluri geometrice și tehnica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
New York, 2006. Ilona Klímová-Alexander, "The development and institutionalization of romani representation and administration. part 2: Beginnings of the Modern Institualization (Nineteeenth CenturyWorld War II)", în Nationalities, 33, 2, 2005, pp. 150-210 Lazăr, Cătălin, Sanda Crișan-Băcueț, "Morminte de incinerație din perioada neolitică și eneolitică pe teritoriul României. O analiză etnoarheologică", în Apulum, XLVI, 1, 2012, pp. 1-68. Laloutte, Jacqueline, "Le Libre Pensse, L'Eglise et la Cremation", în Mouvement Social, 179, 1997, pp. 81-91. Marushiaova, Elena, Vasselin Popov, "Gypsy Slavery în Wallachia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1935, p. 3 147 Idem, "Cremațiunea și religia creștină. Diferite feluri de nimicire ale trupului omenesc, după moarte (VII)", în Flacăra Sacră, II, 11, 1935, p. 3. 148 Vezi mai recent Cătălin Lazăr, Sanda Crișan-Băcueț, "Morminte de incinerație din perioada neolitică și eneolitică pe teritoriul României. O analiză etnoarheologică", în Apulum, XLVI, 1, 2012, pp. 1-68. 149 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină. "Focul" după Sf. Scriptură (VIII)", în Flacăra Sacră, II, 12, 1935, pp. 3-4 150 Ibidem, p.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Bernard și Peter Killworth, au estimat un număr ceva mai mare de legături: o medie de 231. Dar Dunbar e convingător atunci când compară numărul pe care l-a dedus cu dimensiunea cunoscută a unor grupuri umane. Populația estimată a satelor neolitice era în jur de 150 de persoane. Unitățile de bază în armata romană numă rau 150 de oameni, așa cum se întâmplă și în armatele profesioniste mo derne. Coloniile hutterite, care au început să se formeze, la fel ca satele populației
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Îndârjirea primitivă a Îndârjiților, pentru a nu uita cumva preistoria, sălbăticia, originile animale. Chiar se spune, pe ici pe colo, că adevăratul scop al civilizației este să ne permită tuturor să trăim ca oamenii primitivi și să ducem o viață neolitică Într-o societate automatizată. Acesta este un punct de vedere amuzant. Nu vreau să vă țin prelegeri, totuși. Când trăiești În propria odaie, ca mine, deși Shula și Margotte au grijă excelentă de mine, ai fantezii despre cum te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sunt împrăștiate pe podea, lângă un carton cu resturi de pizza și mucuri de țigară, două cutii de pate turtite, și-și desenează unul altuia pe piepturile spânatice și pe brațele slăbănoage diverse inimioare străbătute de săgeți, guri căscate, penisuri neolitice, semne de circulație, lozinci de soiul „aici zonă interzisă porcilor”, „ipocriții să crape-n hainele lor” și multe altele. - Ce zici de asta? se bălăngănește Tavi spre mine. „Ca niște iepuri cu urechile tăiate, pe sub geamuri, femeile noastre-și poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
atunci pasărea nu a mai părăsit casa vânătorului. A devenit un membru al familiei și un foarte priceput partener de vânătoare. întâmplarea s-a răspândit repede prin hrubele învecinate, prin care viețuiau și alte familii din perioada numită de istorie Neolitic. Ca urmare, și alți vânători au ademenit șoimi sau pajure, pe care au reușit să-i îmblânzească, păsările dovedindu-se deosebit de inteligente, abile și devotate. Parcul preistoric La numai cinci kilometri depărtare de Rocamadour, în localitatea numită Lacave, se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
primele păsări, uriașele mamifere preistorice, unele mari cât niște clădiri din zilele noastre. De asemenea, este reprodusă evoluția omului, de la apariție și până în anul 3500 înainte de Hristos. Este condensată în acest parc întreaga preistorie. Se poate constata cum civilizația neolitică a impus, în timp, un nou mod de viață. Omul a învățat să se folosească tot mai mult de bunurile pe care i le oferea generoasa natură: adăpost, îmbrăcăminte, hrană, în primul rând. I-au fost de mare ajutor propria
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
Război Mondial, la avangardiști cosmopoliți și la unii ortodoxiști din cercul revistei Gîndirea, la reprezentanți ai „tinerei generații” și la post-maiorescieni atipici precum G. Călinescu, la apărători ai tradiției bizantine (N. Iorga) și la apologeți ai substratului arhaic traco-get sau neolitic (Dan Botta, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Vasile Lovinescu, Mircea Vulcănescu ș.a.), ai ur-balcanismului (I. Barbu) și ai autohtonismului ortodoxist și antimodern (Nae Ionescu), sub forma complexului de inferioritate sau de superioritate; întreaga dezbatere interbelică privind autodefinirea identitară, tradiția și specificul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu naosurile pe pilaștri, asemănare pe care Baudelaire a surprins-o Într-un vers faimos referitor la templul de coloane vii, toate probabil că evocă locul sfânt Înălțat de mâna omului. Știm că primele locuri cu adevărat sacre din perioada neolitică, cu mult Înainte de Stonehenge (care nu este altceva decât o dumbravă pietrificată), au fost crângurile artificiale făcute din trunchiurile de copaci prăbușiți, transportați și Înălțați din nou; și că acoperișurile lor trebuie să li se fi părut celor care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
adaptări ieșite din comun; și care, Încă și mai miraculos, a reușit să supraviețuiască atâtor secole de devastare umană, de furt a tot ceea ce se putea arde pe Moor. Din punct de vedere cultural este comparabil cu un mare șantier neolitic: un fel de Avebury al copacului, un Ur-codru. Fizic este compus dintr-un lanț de dumbrăvi Împrăștiate, puncte verzi Într-o pictură tașistă, de-a lungul a ceea ce pe Dartmoor se numește clitter - un grohotiș de sfărâmături și bolovani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
poate fi dobândită prin cunoașterea folclorului popoarelor europene; credințele, obiceiurile, comportamentele acestor popoare în fața Vieții și a Morții mai păstrează urme ale "stărilor religioase" arhaice. Studierea societăților rurale europene ne poate ajuta să înțelegem lumea religioasă a agricultorilor în epoca neolitică. În numeroase cazuri, obiceiurile și credințele țăranilor europeni oglindesc un nivel de cultură mai vechi decât cel atestat de mitologia Greciei clasice.1 Este adevărat că aceste populații rurale din Europa au fost în cea mai mare parte creștinate acum
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fost închiși în rezervații. Specie de papagali având corpul roșu, pieptul albastru și verde, penele aripilor albastre și coadă roșie și albastră. Tassili des Ajjer, masiv muntos din Sahara algeriană, în ale cărui peșteri s-au descoperit picturi și gravuri neolitice, datând din mileniile VI-III. Numele divinității supreme a vechilor peruani, Tată al tuturor viețuitoarelor. Sau cebiche, fel de mâncare tipic peruan, preparat din pește crud sau fructe de mare crude, în suc de lămâie, ceapă, usturoi și sare (n.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
radio, un interviu cu redactorul-șef al publicației Getica. Ce spunea el, pe scurt: că sîntem poporul cel mai vechi, cel mai cult și cel mai civilizat din lume. Că, fiind atît de vîrstnici, sîntem leagănul Europei. Dovada: noi avem neolitic, iar francezii, germanii, englezii și mulți alții n-au. Că danezii se numesc danezi de la daci. Că dacii sînt geți. Că aristocrații spanioli pur sînge nu sînt decît cei care se trag direct din daci și-o pot demonstra cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este acceptată de mai toți specialiștii: mileniul al IV-lea î.Hr, iar ca loc de obârșie se acceptă Orientul Apropiat și Mijlociu sau Asia Mică... Mileniul IV î.Hr, înseamnă că ne aflăm în perioada de apogeu a epocii neolitice.” Iaca, vere, că oamenii au început să cultive și vița de vie. Stau însă și mă întreb: când or fi început să prefacă strugurii în vin? Repejor, dragule.Repejor... Adică cât de repejor? Păi cum să nu o facă dacă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe care reprezenta rombul. Am lucrat și eu siluete feminine preluând elemente decorative de pe ceramică neolitica. O pasiune veche a mea a fost cea de a modela caii, atât în compoziții cât și în mici grupuri statuare. Corpurile uneori le reprezint trunchiate, robuste și puternice, încercând să le redau mișcarea și forță. Pentru sărbătorile de iarnă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]