766 matches
-
țărmul de sud-vest al lacului Urmi (Rezaie), în Hanlar și Gobustan. Incă din perioada timpurie a neoliticului apar ocupațiile de prelucrare primitivă a pământului si de creștere a animalelor. Materialele arheologice vorbesc convingător despre faptul că în epoca târzie a neoliticului se dezvoltă economia de prelucrare a pământului si creșterea animalelor. Chiar la sfârșitul mileniului al III-lea - inceputul mileniului II î.e.n., în cele mai dezvoltate regiuni din Azerbaidjan se creează principalele premize pentru apariția primelor clase sociale, a civilizației orășenești
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Adunații Copăceni); situl de la Dărăști-Vlașca ( est de sat); așezarea din Epoca Bronzului Târziu (cultura Tei, faza III) de la marginea vestică a satului Mogoșești; și situl de pe „Terasa Argeșului” de la marginea de nord-est a satului Varlaam. Ele cuprind vestigii începând din neolitic și terminând cu Evul Mediu. Alte nouă obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (începutul secolului al XX-lea); (1897) ambele aflate în fostul sat Pârlita/Argeșu, actualmente în Adunații-Copăceni; (1875, refăcută în 1935); (sfârșitul secolului al XIX-lea), ambele
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
și brâuri, iar epoca bronzului printr-un pumnal și un celt de bronz descoperite pe teritoriul localității. Materiale formate din fragmente ceramice, fusoiale, așchii de piatră s-au descoperit între pâraiele "Szilas" și "Gyulai" de pe teritoriul satului Secuieni, materiale atribuite neoliticului și aparținând culturilor "Criș și Coțofeni". La marginea nord-estică a satului, cu prilejul perieghezei din anul 1987, efectuată de Benkó Elek, s-au găsit un fragment de cahlă și fragmente ceramice din "epoca arpadiană", din secolul al XIV-lea și
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
Regiunea balcanică a fost prima zonă a Europei în care a început să se cultive pământul în neolitic. Practicile cultivării grânelor și a creșterii turmelor de animale au fost aduse în Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia și s-au întins către vest și nord, în Panonia și Europa Centrală. În antichitatea preclasică și antichitatea clasică, regiunea a fost
Istoria Balcanilor () [Corola-website/Science/310619_a_311948]
-
i s-a alipit și satul Zahanaua, după ce comuna Negoești a fost desființată. În comuna Târgșoru Vechi se află situl arheologic de la Târgșoru Vechi, aflat în punctul „la Mănăstire”, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène, Halstattul târziu (cultura Ferigile-Bârsești), secolul al II-lea e.n., secolele al V-lea-al VII-lea și secolele al XV-lea-al XVII-lea, precum și două necropole din
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
și satul Zahanaua, după ce comuna Negoești a fost desființată. În comuna Târgșoru Vechi se află situl arheologic de la Târgșoru Vechi, aflat în punctul „la Mănăstire”, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène, Halstattul târziu (cultura Ferigile-Bârsești), secolul al II-lea e.n., secolele al V-lea-al VII-lea și secolele al XV-lea-al XVII-lea, precum și două necropole din secolele al II-lea
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul celor două sate aparținătoare actualei comune aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în satul Valea Viilor s-au descoperit o secure de piatră din neolitic și o brățară de bronz de la începutul epocii fierului. Tot în acest sat, în locul numit "Hall", în anul 1875, s-au găsit două vase din lut și un topor de piatră cu gaură în coadă, datate în epoca bronzului, iar
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata cu vestigii din neolitic (culturile ceramicii liniare, Precucuteni și Cucuteni), epoca bronzului, Hallstatt
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata cu vestigii din neolitic (culturile ceramicii liniare, Precucuteni și Cucuteni), epoca bronzului, Hallstatt timpuriu, La Tène (secolele III-II î.Chr.), medieval (secolul al XIV-lea). ◦PREUTESTI-HALTA (jud. Suceava) - cercetări arheologice întreprinse între anii 1977 și 1979, într-o așezare Cucuteni A. ◦PREUTESTI-DL. CETATE (jud.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
hallstattiana timpurie în Moldova, care suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
60 p. 10.Istoria Românilor. Compendiu (coordonatori: I. Agrigoroaiei, I. Toderascu), Editura Cultură fără frontiere, Iași, 1996, p. 15-54 (Epoca veche). 11.Începuturile istoriei pe teritoriul României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 1998, 200 p.; ediția revăzuta, 1999. 12.Contribuții privind neoliticul și eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, vol.1, Editura Universității "Al.I.Cuza" Iași, 2000, 388 p. 13.Istoria României, vol.I (coordonatori: M.Petrescu-Dîmbovita, Al. Vulpe), Ed. Enciclopedica, București, 2001, p. 111-116, 122-148. 14.Istoria veche a României
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Proceedings of the VII Internațional Congress of Thracology, Constanta-Mangalia, May 1996, I, Bucharest, 1997, (ed.: Petre Român, Marius Alexianu), p. 447-464. 12.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în vol. Préhistoire du Bas-Danube (Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, vol.XV), Călărași, 1997 (ed. Marian Neagu), p. 138-143. 13.O variantă de statueta antropomorfa cucutenian-tripoliana, în vol.: Studia în honorem Ion Niculita, Editura Cartdidact, Chișinău
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
meditație asupra trecutului, Iași, 2001, p. 75-80. 17.“Local variants of the Starêevo-Cris Culture în the Carpato-Nistrean area”, în vol. Festschrift für Gheorghe Lazarovici zum 60, Geburstag, Timișoara, 2001, p. 59-67. 18.“Construcțiile - sanctuar în cadrul organizării interne a așezărilor din neoliticul timpuriu al României, în vol. Istorie și conștiința. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Iași, 2001, p. 1-7. C.rezumate ale comunicărilor 1.Noi date privind evoluția Hallstattului timpuriu în nordul Moldovei, în Symposia Thracologica, IV, 1986, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Pré- Actes, Liège 2001, p. 248. 12.Nouvelles données concernant leș croyances magiques des communautés de la civilisation Précucuteni (Énéolithique ancien) de l’est de la Roumanie, în vol.cit., p. 253-254. D.studii și articole publicate în reviste de specialitate 1.Neoliticul timpuriu pe teritoriul Sucevei, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. I, 1970, p. 257-262. 2.Coordonate specifice ale civilizației carpatice în lumina raportului national-universal, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. ÎI, 1971
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
8.Concepția lui Dimitrie Onciul referitoare la formarea poporului român, în lumina actualelor cercetări despre complexul cultural Dridu, în Suceava, IV, 1977, p. 93-104. 9.Tudor V. Stefanelli, în Suceava, IV, 1977, p. 279-288. 10.Exploatarea sării din saramura în neoliticul timpuriu, în lumina descoperirilor de la Solca (jud. Suceava), în SCIVA, 28, 3, 1977, p. 307-317. 11.Mormintele Cris de la Suceava-“Platoul cimitirului”, în Suceava, V, 1978, p. 81-88. 12.Cercetările arheologice de la Mihoveni (Suceava) - 1973, în Suceava, V, 1978, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României, în Suceava, XX, 1993, p. 14-21. 42.La typologie et l’organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 11-14. 43.Sur la datation de la mort de Décébale et
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Roumanie du Sud-Est - Zone d’interférences et de fusions culturelles à la fin du Néolithique et à l’aube de l’Énéolithique, în CercArh, XI/1 (1998-2000), București, p. 317-320. 62.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, Călărași, XVI, 1997, p. 138-143. 63.Carieră italiană a doi universitari ieșeni: Demetrio și Meluta Marin, în An.St.Univ.Iasi, seria Istorie, t.XLII-XLIII (1996-1997), 2000, p. 203-213. 64
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Opere, vol.IV, București, 1976, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, XIV, Iași, 1977, p. 591-592. 3.Dicționar de istorie veche a României, București, 1976, în Anuarul Institutului de Istoriesi Arheologie, XIV, Iași, 1977, p. 593-596. 4.E.Comsa, Neoliticul în România, București, 1982, în Suceava, X, 1983, p. 893-895. 5.Eneolit SSSR, Moskva, 1982, în Arheologia Moldovei, XI, 1987, p. 269-271 (în colaborare cu Al. Andronic). 6.The Neolithic of Europe, vol.I, Southampton-London, 1986, în Arheologia Moldovei, XII
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Coțofeni", un fier și un cuțit de plug din epoca romană precum și o așezare din epoca medievală. De pe teritoriul satului Lisnău provin mai multe materiale arheologice; o piatră de râșniță, un topor de trahit și diverse unelte de piatră aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu, toate datând din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
Săcel și Strei, atestând prezența omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele găsite în cele două peșteri din dealul Măgura, păstrate la Muzeul județean din Deva arată că pe aceste meleaguri au existat așezări omenești încă din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.). Perioada de tranziție de la neolitic la epocă bronzului (2200-1800 î.e.n.) este atestată de fragmentele de ceramică, vase din lut ars cu ornamente încadrate în cultură Cotofeni. Descoperirile arheologice făcute în localitatea Călan, cum sunt cele două măsele
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele găsite în cele două peșteri din dealul Măgura, păstrate la Muzeul județean din Deva arată că pe aceste meleaguri au existat așezări omenești încă din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.). Perioada de tranziție de la neolitic la epocă bronzului (2200-1800 î.e.n.) este atestată de fragmentele de ceramică, vase din lut ars cu ornamente încadrate în cultură Cotofeni. Descoperirile arheologice făcute în localitatea Călan, cum sunt cele două măsele de mamut atestă o așezare din paleolitic. În
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
la epocă bronzului (2200-1800 î.e.n.) este atestată de fragmentele de ceramică, vase din lut ars cu ornamente încadrate în cultură Cotofeni. Descoperirile arheologice făcute în localitatea Călan, cum sunt cele două măsele de mamut atestă o așezare din paleolitic. În neolitic au fost găsite fragmente de vase, urme de chirpice, oase de animale, coarne de cerb etc. În timpul stăpânirii romane Aquae (astăzi Călan), este antrenat în viața economică a civilizației romane. Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, Bacău - d. 26
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și romano-catolici (21,19%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
amplasat orașul este o importantă zonă agricolă. Datorită avantajelor pe care le prezintă această regiune, zona Găeștiului a fost populată din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice ale prof. univ. dr. docent Dumitru Berciu ce aparțin culturii Gumelnița (neoliticul târziu). Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care „întărește ocina Găeștilor mânăstirii Râncaciovului”. Despre evoluția economică și administrativă a orașului Găești nu există documente suficiente
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]