2,353 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CORBII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CORBII A nins ieri și ninge azi, Neaua-mbracă munți și brazi, Corbii sunt nepăsători, Că au mai văzut ninsori, Lipsa soarelui pe cer, Norii alergând prin ger. Stau pe ramuri nemișcați, De vânt aspru legănați; Se gândesc că va veni Primăvara într-o zi. Fulgii cad ca și-alteori, Deși, mărunți și foșnitori, Punând
CORBII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367925_a_369254]
-
voia nimănui; Cad tăcuți din înălțimi, Delicați și anonimi. În peisajul alb, regal, Zburdă în poiană-un cal; Se mai prind în cânt sticleți Și mai vezi crescând nămeți. În fagii bătrâni și groși, Corbii stau ca niște moși, Croncănind nepăsători, Că au mai văzut ninsori... Referință Bibliografică: CORBII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CORBII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367925_a_369254]
-
vinul, nici leac atunci când mâinile îți frângi, însă de vei simți in inimă prea-plinul pe umărul lui cald, tu poți să plângi. Când viața este-atât de grea și trece greu mai zărești pe stradă bucuria. Omule drag nu fi nepăsător și rece! Primește și respectă demn Prietenia! Rezultat al colaborării: Olguța Trifan( 3,4,5,6,9) și Dorin Grădinariu(1,2,7.8) https://www.youtube.com/watch?v=seTlmutayCs Referință Bibliografică: Prietenie / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIETENIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368077_a_369406]
-
toate neplăcerile călătoriei pe mare. S-ar fi părut că este peste puteri să trăiești un asemenea preaplin de simțire, dar se vede totuși că oamenii se pot obișnui și cu cea mai măreață și mai bogată natură, ajungând încet-încet nepăsători. Acestea erau gândurile care ne treceau prin minte la vederea chipurilor cât se poate de stinse ale locuitorilor europeni ai insulei Ceylon. V. Împrejurimile orașului Point de Galle din insula Ceylon Făcându-se dimineață, am luat trăsurile comandate încă de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
de puterea presei. Înființează în 1861, alături de Gheorghe Barițiu, Timotei Cipariu, Andrei Mocioni, Ioan Pușcariu și alți intelectuali români, societatea culturală ASTRA. De bună seamă că nici în plan politic, un om de talia lui Andrei Șaguna nu putea rămâne nepăsător în contextul revoluțiilor naționale europene. Participă în 1848, alături de Simion Bărnuțiu, și alți fruntași ardeleni, la adunarea de la Blaj, făcând parte din comitetul de conducere și apoi, ca șef al delegației românești, desemnată să prezinte interesele naționale, la curtea imperială
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
a furat copiilor această mică fericire, spre nemulțumirea blândului Iisus? Nu a furat-u nimeni. Acest obicei a apărut și a dispărut ca un fulg plutind ușor pe apa Timpului. Iar eu am fost fericitul care a trăit acele clipe, plutind nepăsător pe fulg. Năstase MARIN (din volumul „FERMECATE OBICEIURI”- Galați, 2005) Referință Bibliografică: CÂȚU-MÂȚU-partea a doua / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
urmă plata. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”, zice Sfântul Teodor Studitul. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, aceia este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale de salvare. S.G.
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
era primejdios. Eram totuși liber. Și oamenii nu prețuiesc viața de libertate. Mai mult, nu prețuiesc suflarea și răsuflarea, că tot de la Dumnezeu sunt. Nu-i supărat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru păcate, cât este supărat că suntem nepăsători. Asta trebuie propovăduit la toată lumea. Și vă spun și eu vouă, acum, tot așa. Faceți act de prezență la Dumnezeu: „Doamne, Tu m-ai făcut, Tu mă iei”. Ne-a creat singuri numai pentru El, nu și pentru dracul, pentru
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în barcă, deoarece se zbătea și
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
urmă plata. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”, zice Sfântul Teodor Studitul. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, acela este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale și modalitate de
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
urmă plata. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”, zice Sfântul Teodor Studitul. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, acela este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale și modalitate de
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
spune dacă te-ai duce acasă, ai face un duș și m-ai aștepta peste două ore? Te iau cu mașina și vorbim la o cafea. − Ok! Tânăra schiță un salut cu mâna grăbindu-se spre ieșire. Bărbatul o urmări nepăsător până ce silueta ei dispăru în spatele geamului fumuriu. Pentru prima dată se întreba cum o cheamă de fapt pe această stagiară. Dacă are un an de când a venit în judecătorie. Știa că este de undeva din zona Trotușului. Avea un aer
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
înaintea Creatorului, ci s-au dezlipit de izvorul vieții. De asemenea omul, mai material și mai teluric în capacitatea lui actuală de cugetare, ar putea urma aceeași cale spre pierzare. Căci "va zice către Dum �nezeu cel fără trezire și nepăsător: nu vreau să cunosc căile Tale. De �sigur, o va spune aceasta pentru lipsa iluminării dumnezeiești, de care este plin cel părtaș de ea și care va deveni tot mai neclintit în cele dum �nezeiești". "Căci sufletul care s-a
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
dragi. S-a stins ușor, ca o lumânare, chemat de Cel de Sus să se odihnească în frumusețea și liniștea Grădinii Edenului. Acolo a găsit căldura și grija veșnică, curățat de toate nevoile pământești. De ce-ați trecut pe lângă el nepăsători, oameni ai ignoranței și de ce acceptați să vi se spună semeni? Referință Bibliografică: DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (eseu) / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
rupte de forțele oculte ale anilor îndoliați din istoria neamului nostru, așa cum făcuseră și Mircea Eliade, și Noica, și Eugen Ionescu și mulți dintre marii oameni ai culturii noastre, care s-au rupt de frați pentru a putea să spună nepăsătorilor din lumea liberă că etnia română va ști să dăinuiască și în marea lume a Europei. Prin ei și prin înaintașii noștri România a fost întotdeauna parte integrantă a bătrânului continent, fără a înceta vreodată să se oprească sau să
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
In viata asta-n toate trecătoare. Din buzele de mine sărutate Ar înflori pe perne maci sălbatici Și sânii tăi ar curge sturlubatici Amorul întețind întreaga noapte. Doar tu și eu , iubirea-i că și-o fiara Ce-și stampară nepăsătoare foamea Frumoaso atât de tânăra ți-e carnea Iubirea-o retrăiesc precum odinioară. Trăirilor de azi n-aș vrea să le-nchid ușa, În focul tău când ard mi-e veselă cenușă. ***** E gură mea pe trupul tău arcuș Cântând
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul său, potrivit descrierii lui Socrate din Istoria bisericească (cartea V
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
sufletească. De aceea și Sfântul Chiril al Alexandriei răspunde unor asemenea oameni evlavioși și le spune: Dacă suntem iubitori ai vieții veșnice, dacă ne rugăm să avem în noi pe Dătătorul nemuririi, să nu refuzăm Euharistia, cum fac unii mai nepăsători, nici diavolul profund cunoscător în născocirea răutăților să nu ne facă din evlavia noastră păgubitoare o cursă și o capcană pentru noi. Căci scris este: "Cel ce mănâncă din această Pâine și bea din acest pahar cu nevrednicie, osândă își
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
ar fi întors spatele Sfintei Împărtășanii urând-o și scârbindu-se de ea, n-ar fi fost condamnați la îndepartare ori afurisanie, ci la dezavuare desavarsită și anatema". Îndeajuns au mustrat dumnezeiescul Chiril și Ioan Zonara pretinsa evlavie a celor nepăsători, care nu naște rodul folosirii și mântuirii, ci moarte sufletească și lipsire desăvârșiă de viața veșnică pe care o oferă Cuminecarea frecventă cu dumnezeieștile Taine. Fiindcă toți câți sunt cu adevarat evlavioși nu doar nu disprețuiesc cuvintele Domnului și atâtea
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
aplicasem” în bătaie de joc și năduf c-au “pierdut ai noștri”, ori o materie fecală - scuze!, aflată la îndemână în cine știe ce parcuri sau tufe sau străzi întunecoase sau poate special aduse de acasă (sic!) ... „Indians Welcome” rămâne tot acolo, nepăsătoare lozincă și fără vreun afront adus cuiva, semn peste generații ca mărturie certă a unui spirit ospitalier, îngăduitor, de elevată clemență etnică!... Pentru a mai da o pată de culoare acestor rânduri, chiar dacă momentul expunerii a cam trecut, o demonstrație
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
și de vreme. Mai avea puțin și ajungea la marginea localității Teșila, un sat ca toate satele de munte, cu oameni duri, învățați cu asprimea vremii și capriciile muntelui, pe care dacă nu-l respecți, nu te lăsa să treci nepăsător prin tainicele lui cărări, unde numai ursul si alte jivine ale pădurii făceau legea. Se opri să-și tragă răsuflarea lângă apa limpede a unui pârâiaș ce se scurgea din inima muntelui. Bătrânul doctor Istrate se aplecă să-și înmoaie
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
ridicam cu fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal pentru a pescui cu fixa, apare câte o broască țestoasă. Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
Pentru ea, “Sergio juca rol de prinț, se numea TalariK! Sergio-TalariK-Barbă deveniseră trei imagini într-o singură ramă decolorată.” Dacia se întoarce mereu în trecutul din care vine, încearcă să recupereze măcar momentele semnificative, însă singura certitudine este că sta “nepăsătoare, dezbrăcată de voința personală, sta în fața lui Dumnezeului care... era nehotărât între a-i arăta ce e bine sau rău.” “Drumul... spre Piscuri” Important este și ritualul la care Dacia este supusă de Matcă, mama prințului TalariK, decisă să își
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]