773 matches
-
mă însoțești neapărat. Cred că ești suficient de înzdrăvenit ca să ieși din casă, nu? — Sunt sănătos, dar... e posibil așa ceva? Tăcu repede și nu mai putu spune nimic. A fost singura lui tentativă de a o opri pe această ființă nesăbuită, după care o urmă ca un sclav. Oricât de confuze îi erau gândurile, înțelegea totuși că și fără el ea se va duce acolo și că, prin urmare, trebuie s-o însoțească oricum. Ghicise tăria cu care fusese luată această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fără a le trimite . La 9/21 august, guvernul a publicat o declarație prin care aducea la cunoștință cetățenilor că „deputatul Candiano-Popescu, În capul unei bande de tulburători, a făcut la Ploiești o Încercare pe cât de criminală pe atât de nesăbuită spre a răsturna actuala ordine de lucruri, dar că liniștea a fost restabilită de trupe după 24 de ore. Poporul să se strângă În jurul tronului, care, În aceste vremuri tulburate, e mai mult ca niciodată unica chezășie a prosperității și
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
conflictului de la Abrud. Jókai manifestă aceeași atitudine nuanțată și cu privire la tratativele româno-maghiare din primăvara anului 1849, eșuate, după părerea sa, datorită atacării taberei lui „Janku” de către maiorul Hatvani XE "Hatvani" , acest „om al diavolului”, care a compromis prin acțiunea sa nesăbuită posibilitatea unei Împăcări. Dincolo de această presiune a istoriei și a evenimentelor, care deține un loc important În operele sale cu referințe românești, Jókai acordă un spațiu Însemnat observațiilor cu caracter etnografic, privitoare la viața cotidiană și la modul de a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Fata, luându-și inima În dinți, aprinde o lumânare și-i zărește chipul. Era frumos ca soarele de pe cer și decât toate stelele adunate laolaltă. Tânărul se preschimbă Într-o pasăre mare, cenușie și-i spune că datorită faptei ei nesăbuite, nu-l va mai vedea niciodată, decât dacă Îl va sluji cu credință timp de 7 ani. După trecerea sorocului dat, soțul fetei devenite spălătoreasă Își recapătă Înfățișarea. Rămân Împreună, iar stăpânii conacului au fost atât de Încântați de norocul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba În om, fără să vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună sub hârgău o lumânare, ca să-și vadă soțul. Consecința acestei acțiuni nesăbuite a fost plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură, plângând. Ioniță le roagă pe prietenele sale, Sf. Vineri, Sf. Miercuri și Sf. Luni, să-i spună fetei cum să procedeze ca să-l găsească. Fata ajunge până la urmă la Sf.
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ia de soție, pentru că numai ea Îl putea dezlega de jurământ. Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, Îi cere să-i dăruiască o rochie de culoarea timpului, apoi o rochie de culoarea soarelui, la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna Îi dăruiește o nuielușă, Îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea de măgar, Însoțită de un cufăr cu haine și cu bijuterii. Fata ajunge la o moșioară, unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Baradas; i s-a imputat că a comis o sută de acte obscene cu acesta“. Baradas însă a pus la încercare răbdarea regelui. Nerespectând decretul care interzicea duelurile, s-a confruntat public cu un adversar și astfel, datorită acestui gest nesăbuit, și-a atras asupra sa mânia lui Ludovic, pierzându și poziția de favorit. Au mai urmat aventuri de scurtă durată cu o serie de cavaleri de la curte, dar lipsite de importanță. Cea mai semnificativă dintre acesta a fost chiar ultima
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
financiare enorme au dus la sistarea expansiunii civilizației umane spre alte corpuri cerești, ci și faptul că, pentru a putea coloniza alte planete ar trebui mai întâi să refacem tot ceea ce am deteriorat pe propria noastră planetă, prin purtarea noastră nesăbuită, lipsită de responsabilitate, de care am dat dovadă până acum. În aceste condiții, ce ne rezervă viitorul ? Iată o întrebare la care autorul acestei cărți încearcă să vă ofere, în capitolul următor, câteva posibile răspunsuri ... Capitolul XI - Gustul viitorului „Viitorul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
emoțiile, de buna chibzuire și măsurare a exprimării prin cuvinte.Stăpânirea de sine presupune deci controlul expresiei și al actelor de comunicare. Ea pune sub semnul interdicției cuvântul sau gestul aflate sub influența impulsurilor sau simțirii pătimașe, actele și manifestările nesăbuite, orice exteriorizare a unor proiecte de acțiune insuficient gândite sau motivate, actele pripite etc.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Glasuri la fel de lucide se aud tot mai insistent, începând din primii ani ai secolului al XX-lea, în frunte fiind S. Mehedinți, care militează pentru ocrotirea peisajelor carpatice. În anul 1903, ornitologul I. Lichiardopol începe o acțiune energică împotriva distrugerii nesăbuite a păsărilor răpitoare care au un mare rol în păstrarea echilibrului în natură prin distrugerea rozătoarelor de câmp. Câțiva ani mai târziu P. Antonescu ridică problema ocrotirii naturii în general și în România în special la Congresul internațional de agricultură
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mijlocul care duce la acest scop, trebuie să ținem seama de lașitatea, de nestatornicia, de inconstanța mulțimii, de incapacitatea de a înțelege și aprecia condițiile propriei sale vieți și ale prosperității sale. Trebuie să înțelegem că puterea mulțimii este oarbă, nesăbuită, nu raționează, ascultă în dreapta și în stânga. Un orb nu poate conduce pe un orb fără să ajungă la prăpastie; la fel membrii ieșiți din popor, fie chiar dotați de o inteligență ideală, din cauză că nu înțeleg nimic din politică, nu pot
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Fata, luându-și inima în dinți, aprinde o lumânare și-i zărește chipul. "Era frumos ca soarele de pe cer și decât toate stelele adunate laolaltă." Tânărul se preschimbă într-o pasăre mare, cenușie și-i spune că datorită faptei ei nesăbuite, nu-l va mai vedea niciodată, decât dacă îl va sluji cu credință timp de 7 ani. După trecerea sorocului dat, soțul fetei devenite spălătoreasă își recapătă înfățișarea. Rămân împreună, iar stăpânii conacului au fost atât de încântați de norocul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba în om, fără să-l vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună "sub hârgău o lumânare", ca să-și vadă soțul. Consecința acestei acțiuni nesăbuite a fost plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură, plângând. Ioniță le roagă pe prietenele sale, Sf. Vineri, Sf. Miercuri și Sf. Luni, să-i spună fetei cum să procedeze ca să-l găsească. Fata ajunge până la urmă la Sf.
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ia de soție, pentru că numai ea îl putea dezlega de jurământ." Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, îi cere să-i dăruiască o rochie "de culoarea timpului", apoi o rochie "de culoarea soarelui", la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna îi dăruiește o nuielușă, îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea de măgar, însoțită de un cufăr cu haine și cu bijuterii. Fata ajunge la "o moșioară", unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care ni le comandă existența, pentru multe motive, din care primul e obișnuința. A muri din propria-ți voință presupune a fi recunoscut, fie și numai instinctiv, caracterul derizoriu al acestei obișnuințe, absența oricărei rațiuni profunde de a trăi, caracterul nesăbuit al zbuciumului cotidian și inutilitatea suferinței. În ce constă, așadar, acest incalculabil sentiment care privează spiritul de somnul necesar vieții? O lume pe care o poți explica, chiar cu argumente discutabile, este o lume familiară. Dimpotrivă, într-o lume dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
refuză să trăiască doar un singur destin și care se lasă pradă tuturor exceselor. Ea proscria în actor gustul pentru prezent și triumful lui Proteu, negația întregii ei învățături.16 Eternitatea nu-i un simplu joc. Un suflet îndeajuns de nesăbuit ca să-i prefere o comedie își pierde mântuirea. Între "pretutindeni" și "totdeauna" nu există compromis. Iată de ce această meserie atât de puțin prețuită poate da loc unui nemăsurat conflict spiritual. Nu viața veșnică e importantă, spune Nietzsche, ci veșnica însuflețire
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
a da un sens acestei divinități aduse pe pământ, ceea ce înseamnă de fapt a lumina premisa: "Dacă Dumnezeu nu există, eu sunt dumnezeu", care rămâne încă destul de obscură. E important să remarcăm mai întâi că omul care afirmă această pretenție nesăbuită aparține întru totul lumii acesteia. În fiecare dimineață face gimnastică spre a-și întreține sănătatea. Îl emoționează bucuria lui Șatov de a-și fi regăsit soția. Pe o hârtie ce va fi găsită după moartea sa, vrea să deseneze o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
să-l adopte este, la sfârșitul călătoriei sale, și mai exilat încă, de vreme ce, de data asta își este necredincios sie însuși, renunțând la morală, la logică și la adevărurile spiritului, pentru a încerca să pătrundă, având drept unică bogăție speranța nesăbuită, în deșertul grației divine.27 Aici, cuvântul speranță nu e ridicol. Dimpotrivă, cu cât e mai tragică condiția arătată de Kafka, cu atât speranța devine mai rigidă și mai provocatoare. Cu cât Procesul este mai absurd, cu atât "saltul" exaltat
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Poluarea, care în ultima perioadă a căpătat un caracter universal, se numără printre factorii majori ce induc dezechilibre în natură. Natura înregistrează toate faptele nesăbuite, agresiunile făcute de om, conștient sau inconștient, le stochează în memorie iar atunci când ... se umple paharulse răzbună necruțător. Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieții omenești se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Arseni Simona () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92816]
-
și a se impune în anii 1840, odată cu mișcarea neobabuvistă franceză, inițiată în 1827 de Philippe Buonarotti. Doctrinal, denumirea rămâne neclară pentru socialistul Pierre Leroux, care o aplică unor scrieri și unor proiecte, din care câteva sunt de-a dreptul nesăbuite”, preferându-i, într-o scrisoare către George Sand, „comunionism”, sinonim cu „fraternitate”. La rândul lui, mutualistul Pierre-Joseph Proudhon, celebru pentru pamfletul său Proprietatea înseamnă furt, nu vede în comunism decât un proiect de a-l reduce pe muncitor la sclavie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia se transferă dinspre Emma spre Charles, aceasta e marea noutate. Să mă explic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
bărbat bogat. Ricardo este blestemat să fie narator sau „povestaș“, ca să ne păstrăm în universul Llosa. Blestemul povestașului este acela de a nu putea participa fără consecințe grave ca erou principal în propria viață. Un Llosa atipic Romanul Rătăcirile fetei nesăbuite este condamnat la planul secund prin dimensiuni și prin ambiții minore, dar și prin prejudecățile noastre că Llosa ar fi reprezentat mai ales de megaproiecte narative precum Conversație la Catedrala sau Sărbătoarea țapului. Însă el este tulburător prin laconism, vocea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
o strălucire stranie, cu un ritm și un nerv al scriiturii pe care nu le observam în romanele de peste 600 de pagini și cu un chef de joacă și de risc epic ieșit din comun. Mario Vargas Llosa, Rătăcirile fetei nesăbuite, traducere de Luminița Voina-Răuț, Humanitas, 2007 Nina mala C. Rogozanu Într-o recenzie completă și temperată, criticul ziarului „The Times“, Michael Kerrigan, observa, și nu e greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia se transferă dinspre Emma spre Charles, aceasta e marea noutate. Să mă explic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
bărbat bogat. Ricardo este blestemat să fie narator sau „povestaș“, ca să ne păstrăm în universul Llosa. Blestemul povestașului este acela de a nu putea participa fără consecințe grave ca erou principal în propria viață. Un Llosa atipic Romanul Rătăcirile fetei nesăbuite este condamnat la planul secund prin dimensiuni și prin ambiții minore, dar și prin prejudecățile noastre că Llosa ar fi reprezentat mai ales de megaproiecte narative precum Conversație la Catedrala sau Sărbătoarea țapului. Însă el este tulburător prin laconism, vocea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]