765 matches
-
mărturie textuală despre cum niște individualități poetice, în primul rând, se străduiesc să consoneze expresiv și ideatic, în ciuda diferențelor culturale, de stil etc. Fiecare dintre cei cinci poeți este recognoscibil în contribuția sa, textele ar fi putut apărea, la fel de bine, nesemnate. Aebli e cel mai concentrat ca formulă poetică, Lutz e cumva mai conceptual și la fel de concis, Nora Iuga confesivă și deschisă cum o știm și cea mai biografică, cu cele mai multe referiri metanarative și de context, Ioan Es. Pop narativ și
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
Stalin. Paginile revistei noastre vor arăta felul în care elevii liceului nostru își dovedesc atașamentul față de organizația noastră, U.T.M., față de părintele nostru, Partidul, față de clasa muncitoare, prin lupta căreia am ajuns tineri liberi într-o țară liberă". Articolul e nesemnat, dar pe exemplarul aflat la îndemîna noastră sînt notate cu creionul inițialele autorilor: St. C. & M. W. (St. C. = Ștefan Cazimir; M. W. = un elev din cl. XI). Cei doi stăpîneau binișor artificiile retorice și efectele persuasive ale repetiției:"Vom
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
sau "aceste lucruri șunt grele. Ele cer timp, învățătură, gîndire încordata... Nu e mai ușor deci să faci literatura?" etc. Cum lumea era mică pe atunci, iar lumea gazetăriei și mai mică, e foarte probabil că autorii articolelor, în general nesemnate, nu erau greu de aflat; și probabil că ar trebui să trecem atît conferință niciodată publicată, cît și notița polemică din Constituționalul, în beneficiul lui Maiorescu. Polemică are un ecou în ziarul ieșean Era nouă, de orientare junimista și el
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
care nu au dreptul la opinie și la o poziție personală, deși ei sunt cei care ar trebui să aibă ceva de spus pe acest subiect", a spus prefectul. Pașcan a precizat că i-a parvenit un comunicat al USL, "nesemnat, dar trimis tuturor primarilor", în care acestora li se spune că nu trebuie să participe la dezbaterea publică, întrucât cetățenii trebuie să fie cei care decid reorganizarea. "Sunt de acord, dar înainte trebuie să convenim și la nivelul capilor de
Mureş: Majoritatea primarilor USL şi UDMR au lipsit de la dezbaterea publică privind regionalizarea () [Corola-journal/Journalistic/47818_a_49143]
-
întîlnește însă cu un conținut din nou dominat de teme politice impuse, pentru că la mijlocul lui februarie, aniversarea rotundă a 30 de ani de la grevele muncitorești de la Grivița sînt un prilej mult prea important ca să nu fie utilizat literar. Editorialul este nesemnat și intitulat „Eroicul an 1933”. Două poezii marchează această primă pagină, în răspăr absolut cu toate discuțiile despre poezie de pînă acum, marcînd un fel de întoarcere în timp. (...) Eugen Jebeleanu are publicată o poezie alături de cea a lui Beniuc
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
ori prin cotloanele istoriei literare. În același timp, însă, Victor Durnea este înzestrat cu o inimă rece și, spre deosebire de alți editori, nu se lasă ispitit de ipoteze seducătoare și de potriviri mai mult sau mai puțin hazardate. Multe dintre articolele nesemnate sau semnate cu pseudonime, chiar și cele în care stilul îl deconspiră evident pe Stere, nu au fost integrate ediției, ci au fost grupate în Addenda, la finalul acesteia. Motivul adaosului nu este nevoia de a „umfla” volumul, spre a
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
de publicații, împiedicându-ne să înțelegem evoluția omului politic, începuturile mișcării socialiste din România și circumstanțele relațiilor acesteia cu Partidul Liberal. Articole ca Socialiștii și mișcarea națională. Răspuns d-lor V. Stupu și Doniroff (În chestia mișcărei cultural-naționale), apărut parțial nesemnat, parțial semnat C. Sorțescu, Artistul Gherea, Socialismul și naționalismul, sau întreaga secțiune de Polemice reprezintă un adaos considerabil la înțelegerea evoluției gândirii lui Stere și a nașterii doctrinei poporaniste. Transferurile ideologice ale scriitorului, din câmpul socialismului în cel al liberalismului
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
prieteni, nenumărate echivalente, unele chiar infinit mai suculente și mai corozive. Cu mai mulți ani în urmă, Simion Mihuță, celebrul anticar de la Curtea Veche, a primit spre vînzare, de la un binecunoscut istoric de artă, două desene grele și pioase, ambele nesemnate. Primul reprezenta o scenă de spovedanie, dar pe sub pulpana sutanei doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt Treptow, dacă
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
perioadă de ucenicie. Gustând dintr-un pahar de vin, Caragiale citește un poem de Coșbuc, lăcrimează și face apoi elogiul "goanei veșnice după desăvârșire". În Addenda, îngrijitorul ediției reproduce două texte apărute la scurtă vreme după moartea scriitorului. O evocare nesemnată apăruse în "Opinia" din Iași, în 14 iunie 1912, și se referă la anul 1893 când scriitorul a încasat o sumă infimă pentru reprezentarea Scrisorii pierdute la Iași; supărat, nu vrea să acorde nici un interviu, acuzându-i în bloc pe
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
în a prezenta această Conferință ca pe o dovadă în plus că scriitorul român are un statut nemeritat. Răutăți venite din partea ziariștilor care nu se pot împăca, personal, cu ideea că scriitorul e totuși altceva decît ziaristul. * Într-un editorial nesemnat apărut în NAȚIONAL, neînțelegerile dintre scriitori au fost privite drept o dovadă că aceștia nu sînt în stare să treacă de certurile lor imediate pentru a se ocupa de marile probleme ale țării. * Cronicarul semnalează cu acest prilej o primejdie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
a ultimilor ani și în România literară care a continuat-o. Despre aceste publicații este acum vorba. Numărul din 10 octombrie al României literare răsfrănge cu asupra de măsură cele câteva puncte de program enunțate în editorialul lui Geo Dumitrescu, nesemnat, dar scris de el. Era vorba acolo, printre altele, despre racordarea la tradiția culturală națională, începând chiar cu titlul preluat "din mâini prestigioase": ale lui Alecsandri, ale lui Rebreanu și ale tuturor marilor scriitori care scriseseră în vechile Românii literare
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
aminte de răstimpul acela al tău... Mi-amintesc... vreme idioată... Chiar și-atunci demonul glumeț din tine nu te-a părăsit. Am și altă afirmație. Una mai reușită. Dacă văd un tablou de Val Gheorghiu, poate fi semnătura acoperită, sau nesemnat, eu știu că-i un tablou de Val Gheorghiu. Și, în fond, probabil, asta face un pictor pînă la urmă, nu? E o amprentă. Unii o reușesc, alții mai puțin. Un Picasso - ca să iau cazul cel mai atipic - chiar dacă e
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
românii pe Jules Verne, de-a lungul timpului, este a doua temă a cercetării întreprinse de Ion Hobana. Prima menționare într-o publicație românească pare să fie aceea din "Convorbiri literare", în numărul din Ianuarie 1873, unde apărea o notiță nesemnată despre cărțile lui Jules Verne apărute recent la Paris. "Sperăm că aceste scrieri vor găsi și între Români cititori numeroși" scrie autorul notiței care trebuie să fi fost, crede Hobana, junimistul George Panu. Acesta vorbește în Amintiri de la Junimea din
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Ion Buzași Pavel Dan a publicat în revista "Blajul" (1934-1936) nuvele (Îl duce pe popa, Corigențe, Studentul, Livadă, Întâlnirea și La închisoare - ultima nesemnată); își publică de asemenea două fragmente din teza lui de licență despre balada populară. Asupra nuvelisticii lui Pavel Dan s-au rostit opinii judicioase de către Ion Chinezu, Cornel Regman, Monica Lazăr, Nicolae Manolescu ș.a. Cele două studii de folclor, de
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
fi găzduită de C.C.D. Alba și Centrul Cultural „L. Blaga“). Județele participante se vor înscrie până la 31 martie, lucrările trebuie trimise la Casa Corpului Didactic Alba până la 7 aprilie, ele fiind jurizate în intervalul 10-15 aprilie. Fiecare lucrare se expediază nesemnată, în plic sigilat, fără elemente de identificare; titlul lucrării, mottoul, numele și prenumele autorului, adresa completă și numărul de telefon ale autorului, numele unității școlare, numele și prenumele profesorului și alte date de identificare vor fi trimise într-un plic
Agenda2005-53-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284562_a_285891]
-
Cronicar Cultura generală Le sîntem recunoscători colegilor noștri de la Contemporanul că ne... ignoră. La "ediția specială" a Revistei revistelor din numărul 22, fiind vorba de publicațiile care și-au schimbat înfățișarea în anul 2002 (considerat de autorul nesemnat al textului unul al "primenirii" revistelor), sînt menționate Ramuri și Convorbiri literare. Ne bucurăm de cum arată azi la față craiovenii și ieșenii, dar ne pare rău că România literară nu se află pe lista din Contemporanul. Încercăm să nu fim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
8 ianuarie 1949 : „M-am hotărît să-mi bat frumos la mașină «operele» sub formă de cărți, să le leg elegant în piele și să mi le pun în rafturile bibliotecii.”4 Caietul 1 se deschide cu o Notă (pagină nesemnată, datată 3. IV. 1969, cu mențiunea adiacentă „4 ex. - sm.”) care începe astfel : „Manuscrisul «Poezia română» de Ion Negoițescu constituie forma primă a volumului apărut ulterior (în anul 1968) sub titlul Poezia lui Eminescu. Manuscrisul conține un capitol introductiv dedicat
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Tot România liberă avansează ipoteza că Scandalul Armagedon 2 ar fi o diversiune pusă la cale de SOV. Aici Cronicarul nu se poate abține să nu se întrebe: Să zicem că Sorin Ovidiu Vîntu ar sta la originea acestui raport nesemnat apărut pe Internet. Dar l-a obligat Vîntu pe premier să reacționeze cum a reacționat împotriva unui text anonim? În această privință, năbădăiosul Năstase ar fi trebuit să-l consulte pe președintele Iliescu care n-a cerut ajutor Poliției nici măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
și implicit a României. Dar potrivit unei știri Reuter de săptămîna trecută, abuzurile făcute sub oblăduirea lui Adrian Năstase sînt considerate de diplomați străini care și-au păstrat anonimatul un obstacol mai Important în calea integrării României în NATO decît nesemnatul Raport Armagedon.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
localizări ori, pur și simplu, la imitații. Așa s-a întâmplat cu cele unsprezece versuri cărora Iancu Văcărescu le-a dat titlul Dracul, dar care sunt, de fapt, cuvintele rostite în Faust de Spiritul pământului sau cu Margarita, o versiune nesemnată apărută în Zimbrul, nr. 5 din 1850, după Margarethe am Spinnrade. Cea mai izbutită traducere a unei poezii de Goethe, în perioada evocată, mi se pare, de aceea a fi aceea realizată de de Timotei Cipariu, în 1838, după Der
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al publicațiilor exilului tocmai în anii ´50, când devenise dominant și obositor, chiar dacă șocul instalării regimurilor comuniste în estul Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul număr, nesemnată, ce ține loc de articol-program: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
apreciată și în țara sa natală, unde i-am spus că este foarte iubit... I-am remarcat extraordinara profunzime a gândirii și am simțit tot timpul suflul aceluiași mare patriot român care este Mircea Eliade." șpp. 222-223ț De asemenea, nota nesemnată din 1984 (al cărei "autor" nu l-am putut identifica (pp. 230-231), telegramele unui diplomat (Mircea Malița - pp. 224-226) ale unui editor din 1981 șSandu - alias Alexandru Căprariuț pp. 201-208 - sunt obiective, respectuoase, fără nici o umbră de denigrare, desconsiderare, suspiciune
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
bărbați... Mereu, oricît schimbi cartea, aceeași chintă spartă. Cioran în dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat lui Cioran. Deocamdată modelul revistei pare a fi cel al caietelor L’Herne, desigur, reduse la scară. Editorialul, nesemnat (greu de înțeles de ce) nu limpezește intențiile concrete, “de construcție” ale viitoarei reviste, ci numai pe cele foarte generale care ar fi că, acum, cînd “Europa se unește”, merită demonstrat că “Sena și Dunărea nu sînt atît de departe una
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Margareta a României au dat în această săptămână undă verde înscrierilor la concursul „Cea mai bună piesă de teatru românească a anului 2003“. Data limită de înscriere la concursul de dramaturgie este 15 decembrie 2003. Autorii vor trimite piesele dactilografiate, nesemnate, cu un moto pe pagina de titlu, împreună cu un plic închis care va cuprinde datele de identificare ale dramaturgului și motoul ales. Nu vor fi acceptate în competiție piese scurte (într-un act), dramatizări sau piese publicate sau reprezentate scenic
Agenda2003-45-03-45-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281683_a_283012]
-
Postul: "Marea majoritate a celor care fac concesia de a renunța la mâncarea de dulce nu se simt obligați să renunțe în același timp la țigări sau alcool care, spun ei, nu conțin ingrediente animale." Am remarcat în acest editorial nesemnat și formulări demne de o predică în toată regula, deși Național nu e un ziar care excelează prin preocupări pioase. Am zice că chiar din contră. * Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]