878 matches
-
ar fi primit un pumn în figură. - Da, așa e, există și războaie drepte. Dar asta numai dacă aceia care conduc triburile... - O fac după rânduiri nelegiuite, dacă își bat joc de tot ceea ce ar trebui să fie omenesc, continuă netulburat Abatele. Xtyn îi aruncă o privire sălbatică. - Nu știu de unde știi toate astea, fiindcă ideile mele le-am împărtășit numai Alaanei și fraților mei, dar pot sa te asigur că nu le vei putea răstălmăci, ca să mă faci să vă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mod primejdios și de necontrolat. într-adevăr, îi stârnise curiozitatea. La un moment dat, în vreme ce râsetele lor se stingeau, el deveni serios, își lăsă cana pe masă și, încrucișând brațele pe tăblie, o întrebă: — Tu vorbești cu spiritele? Ea răspunse netulburată, liniștită, înălțând din sprânceană: — Câteodată. De ce? Ceva mai devreme spuneai că poți cunoaște viitorul. — Pot să-l cunosc, așa e. Vrei să-l cunoști pe-al tău? întrucât el întârzia să răspundă, adăugă: — Bagă de seamă, s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
căutare. Gualfard obiectă: — în scurtă vreme, pe drumul spre Genava și pe toate cele lăturalnice o să înceapă să vină capii de prin sate, îndreptându-se către marea adunare. N-ar fi bine ca voi, hunilor, să mai întârziați pe aici. Netulburat și fără să bage în seamă privirea uimită și plină de iritare a lui Khaba, Balamber scutură din cap: — Eu duc întotdeauna la bun sfârșit ceea ce încep. în momentul acela, războinicul ce rămăsese în luminiș coborî, la rândul lui, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câteva adolescente cu o privire nerușinată și batjocoritoare. La trecerea lui Eucherius, cu mâinile legate, din mulțime se ridicau exclamații de surpriză și de protest, iar priviri ostile se îndreptară către Maliban, în care bagauzii recunoscuseră imediat un alan. El, netulburat, își mâna înainte calul prin mulțime, cu privirea fixă în fața sa și fără să arate pe față vreun semn de îngrijorare, dar Sebastianus se temu pentru un moment că Metronius avusese dreptate atunci când, la plecare, își manifestase îngrijorarea ca nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dar spunea că ea nu te iubește, nu te poate iubi decât ca pe-un frate... în genere, spune ea, neci nu știe ce e amorul. Ș-apoi, Alecule... tu o iubești... Dac-o iubești... las-o să moară fericită... netulburată... Ea nu știe că o să moară... ea e veselă... De ce să-i turbur[i] veselia câtorva zile cu înfățișarea ta cea tristă, cea cernită... Ea-i veselă ca o copilă ieșită din pension... Râsul îi stă atât de bine... E
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceva care - asemenea copacilor de pe mal, de la locuința lacustră - se afla, pur și simplu, aici și nu-i cerea nimic. Florile pe care le fotografia tata trebuie că erau pentru el propriile lui priviri, așa îmi închipuiam; ceva curat și netulburat de nici un corp străin. Contemplarea lor exclude orice l-ar fi amenințat cu întunericul și care reîncepea odată cu deconectarea proiectorului: temerile pentru cifra de afaceri și intrările comenzilor, nesiguranța vizavi de acel om care ne obliga să fim atenți, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
placi deloc, când te vedem la televizor, ni se face rău. Bună ziua! Și se depărtează încetișor, cam înțepat, dar cu mulțumirea unor oameni care au pus lucrurile la punct. Moldovan a tăcut, între noi s-a lăsat o liniște adâncă, netulburată decât mai târziu de râsul meu solid. Am râs cu putere, poate pentru prima oară în viața mea de actor, căci am mai avut eu cronici dure, dar una atât de proastă, atât de fără echivoc, de clară, niciodată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Atunci sunt sigur că veți putea să-i raportați foarte curând lui Herr Six că l-ați identificat pe făptaș. La revedere. Trebuia să recunosc un lucru: dacă Haupthändler Îi omorâse pe soții Pfarr, atunci era la fel de rece și de netulburat ca o comoară scufundată la 100 de metri sub apă. Am ieșit cu mașina din Prenzlauer Strasse și am mers În Alexanderplatz. Mi-am luat corespondența și am urcat În biroul meu. Femeia de serviciu deschisese fereastra, dar mirosul băuturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am simțit cam jenat când, având astfel de gânduri În minte, m-am pomenit că dau tocmai peste milionar, care stătea sub un brad Înalt fumând un trabuc și fredonând Încetișor. — A, tu erai, zise el cât se poate de netulburat la vederea mea apărând din senin pe proprietatea sa, cu arma În mână. Credeam că e Îngrijitorul. Presupun că vrei niște bani. Pentru un scurt moment, n-am știut ce să-i spun. Dar apoi i-am zis: — Am Împușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Auschwitzul a fost culminarea firească a Istoriei care Îl precedase și nimic din ceea ce s-a Întâmplat ulterior nu l-a infirmat, ne avertizează Imre Kertész. Crimele „contra umanității” continuă, Într-adevăr, zilnic, cu regularitatea cu care Pământul se Învârte, netulburat, În jurul Soarelui și În jurul axei sale tot mai incerte. Fisura adâncă și ireversibilă pe care Auschwitz a marcat-o, totuși, În conștiința despre sine a omului a lăsat arta, literatura, „În suspensie”, spune Kertész. Supraviețuitorul devenit artist creează În subterana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
aprinde o țigară și trage adânc din ea. Afară, Micul Dragon îi zorește. Să... ? Înainte ca Lan Ping să termine propoziția, explodează o altă bombă. Jumătate din tavan se prăbușește. Lan Ping țipă. Cu toate astea, Mao fumează mai departe, netulburat ca un munte. Micule Dragon! îl cheamă el într-un final. Gărzile de corp se năpustesc înăuntru. Adună hărțile și păturile. Micul Dragon aruncă documentele într-o tavă de ars și strânge de pe raft ultimele câteva cărți rămase. Vii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mă dezvăț. Și, în cele din urmă, ce trebuie să îndur în schimbul nemuririi. Îi zic că mi-am spălat bine urechile - ascult. Atunci, Kang Sheng începe să toarne. Otrava neagră, apă din cuvinte, detalii și fapte teribile. Cu vocea sa netulburată, cu ritm regulat, lichidul circulă prin urechea mea, prin gât, piept, în jos. E vorba despre Mao. Exercițiul lui de longevitate. Uite numărul virginelor pe care le penetrează. Îmi pare rău să joc rolul furnizorului. Este slujba mea. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
venea aproape de tine, nici nu era nevoie să te ridici, el își îndoia genunchii, depărta de corp mâna dreaptă, își înțepenea brațul și umărul, te privea fix în ochi și spunea: „Ia întinde obrazul, băiețaș”. Apoi țintea cu un calm netulburat și, când auzeai pleosc, mișcarea pornise doar din încheietura mânii. Era apoi doamna, profesoara de istorie, care de două ori pe săptămână își dădea osteneala să ne convingă de faptul că istoria e ceva măreț. Avea multă răbdare și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ați ieșit cu dorobanții pe poartă, vodă a trimis caleașca cu doi dorobanți să-l aducă pe preasfințitul Theodosie de la Mitropolie și a trimis vorbă doamnei la cuhnie că astăzi nu mănâncă la prânz și că vrea să fie lăsat netulburat. Brâncoveanu și unchii săi săriră drept în picioare, mai, mai să răstoarne măsuța cu cafele. — Dacă nu mă credeți, veniți în sală, caleașca după socoteala mea trebuie să se întoarcă spre Curte cu sfinția sa. Stolnicul și spătarul se îndreptară spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cei doi fii mai mari fu o bucurie fără seamăn. Al treilea postelnic, după ce orândui hainele cu care urma să se îmbrace vodă, se miră când prințul Constantin îi făcu semn să părăsească odaia. — Să rămânem o clipă singuri netulburați, adăugă prințul deslușind nedumerirea pe fața postelnicului și, în timp ce Ștefan îl ajuta pe domn să se îmbrace, Constantin, după ce lămuri împrejurările în care a sosit scrisoarea medicului Anton Corai, o citi așa cum era scrisă, adică în grecește. Cuvintele pronunțate cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de vedere al sultanului și al marelui vizir erau extrase de la locul lor și puse separat. Dădu și peste diplomele prin care împărații de la Viena acordau Brâncovenilor dreptul de a cumpăra pământuri și case în Ardeal și de a locui netulburați acolo ca prinți ai imperiului, găsi și toate scrisorile de la și către țarul Petru, scrise în slavonește și cu adresarea „înălțimea voastră preagrațioasă”, unul câte unul documentele prin care suveranii „preacreștini” erau informați despre starea jalnică a împărăției otomane și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rață... Marele logofăt Ștefan își mușca mustața în timp ce tatăl său lustruia între degete tot atât de nervos capul bastonului pe care-și sprijinea bătrânețea. Spătarul Mihai era palid la față ca o lămâie, prințului Constantin îi trecuse căscatul, doar vodă asculta, asculta netulburat și, când Ștefan își lăsă ochii în jos vinovat că nu mai avea ce spune, se ridică din jilț și trase concluziile cu bunăvoință: — Înțeleg că nu-i zor și că putem să ne pregătim pentru Sfânta Înviere a lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se gândească decât ce să facă să-și apere pielea. Lași să se înțeleagă mereu că finul meu are mult aur ascuns la nemți și în Ardeal și că pentru asta i-a dat împăratul diplomă, să poată să trăiască netulburat la palatele ce le-a ridicat la Sâmbăta. Mi-am făcut copie după diplomă încă atunci când a venit de la Viena. Până pleci, o să ți-o dea dumnealui fratele nostru Mihai. Lași să se înțeleagă că avem multe hârtii împotriva Brâncovenilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țăruși din lemn de brad și podită cu scânduri din același material. Estrada era spre apus, în așa fel ca lumina răsăritului de soare să-i prindă pe osândiți din față și ca privitorii invitați special să se poată desfăta netulburați de razele dimineții. Ienicerii din gardă se strânseră într-un cerc, înghesuind condamnații între ei. Se luminase, torțele fură stinse și paznicii închisorii își luară locurile lor în jurul cortului din mijloc decorat cu însemnele sultanului și ale cumnatului său, marele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în care trăiesc. De afară se aud voci agitate și nu după mult timp cineva bate respectuos la ușă. Este una dintre servitoare. Domnișoară, a venit moș Ilie. Dorește să vorbească cu dumneavoastră. Bine, vin acum, răspunde Smaranda surprinsă dar netulburată. Își trage pe umeri o haină ușoară, leagă la gât cu un nod simplu o eșarfa vernil și iese afară. Pe treptele din fața casei așteaptă un bătrân de aproape șaptezeci de ani, cu statură de uriaș. Chipul cu trăsături echilibrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o mare idioțenie ci o crimă oribilă prin care se suprimă popoareau făcut să fie trimis în țară la comanda unei noi unități ce trebuia pregătită pentru front. Tăcerea se prelungește. Afară, vuietul unor vehicule grele face să vibreze geamurile. Netulburat, comandantul său continuă să citească filele dactilografiate. Trebuie să mărturisesc că lectura dosarului tău este impresionantă, spune el într-un sfârșit, ridicându-și ochelarii cu ramă de baga pe nas, cu mijlociul mâinii drepte. Ochii negri, scoși în evidență de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spunea bună-mea, fata tre' sa fie bună și la rugă și de fugă...adică să ție la vreme bună dar și când sunt necazuri. Înțelesu-m-ai, măi băiete? Cu gura plină, Suflețel dă aprobator din cap, în timp ce mănâncă netulburat mai departe. Privește cu coada ochiului către American, atent mai mult la lingura plină. Probabil că sfaturile binevoitoare ale acestuia îi intră pe o ureche ca să-i iasă pe cealaltă. În definitiv, cum să nu fie atras mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-i stânjenească mișcările. Își păstrează numai baioneta. Târându-se ca o șopârlă, dispare fără urmă în marea albă a zăpezii. Jetul de lumină taie din nou noaptea. Cu inima cât un purece, Marius așteaptă inevitabilul. Din fericire, liniștea rece continuă netulburată. Florea scăpase neobservat. Zâmbește scurt. Încă o dată, ardeleanul acesta încăpățânat, hotărât și mai ales norocos se dovedește cea mai potrivită alegere pentru astfel de acțiuni. Într-o tensiune tăcută, timpul trece greu în așteptarea semnalului convenit cu Iovuț. Îngrijorarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
își rupe nervos pielița buzelor crăpate de ger. Caută prin buzunare după pachetul de țigări. Nu găsește. Marius își rupe țigara în două și îi oferă jumătate. Căpitanul trage cu sete, urmărind pe Iorgu. Acesta continuă să peroreze mai departe, netulburat. Ucideți, ucideți, ucideți! Personal voi medalia pe cel care îmi va aduce dovada celor mai mulți germani omorâți... Rușii au răfuielile lor cu nemții, dar ce caută tocmai nenorocitul ăsta să dea din gură? Tare aș vrea să-l întâlnesc într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
atunci, pasiunea sa se consumă cerebral, ca un pretext al simțirii și hermeneuticii. Intelectualul are o bogată imaginație cazuistică. Am putea spune că se abandonează euforic raționamentelor ipotetice multiple. Țesătura de presupuneri înseamnă o trăire de gradul doi în izolarea netulburată a camerei și a scrisului. Ca-n Amintiri, ezitările determină proliferarea raționamentelor. Numai ca, în Adela, datele se schimbă. Finalitatea vizează tocmai declanșarea supozițiilor, cercul hermeneutic, care să anihileze orice exprimare a erosului. Acolo, erosul era dorit ca o necesitate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]