2,626 matches
-
putea explica decalajele orare din timpul lungilor călătorii cu avionul. Cercetătorii neurobiologi (Denis, 1992; Jouvet, 1995) localizează acest ceas într-o zonă a creierului ce răspunde de viața vegetativă (hipotalamusul), în special la nivelul unui mic centru nervos (grupare de neuroni) numit „suprachiasmatic”, deoarece se află chiar deasupra intersectării a celor doi nervi optici (chiasma optică). Acest centru primește informații luminoase de la retină prin miile de axoni ai celulelor ganglionare (câte una pentru o mie de axoni). De asemenea, neuronii acționează
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de neuroni) numit „suprachiasmatic”, deoarece se află chiar deasupra intersectării a celor doi nervi optici (chiasma optică). Acest centru primește informații luminoase de la retină prin miile de axoni ai celulelor ganglionare (câte una pentru o mie de axoni). De asemenea, neuronii acționează prin neurotransmițători, arginina pentru trezire și VIP-ul (peptida intestinală vasoactivă (nota 3!)) pentru adormire. Concluzie Fără informația adusă de fotoni (de exemplu, izolarea în fundul unei grote), ceasul biologic are totuși un ritm intern generat probabil de activitățile metabolismului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aveau leziuni pe hipotalamusul posterior. De la această observație s-a dezvoltat ideea că trezirea este declanșată de hipotalamusul posterior (deoarece leziunea provoacă letargie), iar somnul de hipotalamusul anterior. Continuarea cercetărilor (Jouvet, 1995; Valatx, 1998) duce la descoperirea existenței rețelelor de neuroni excitați sau inhibați de numeroșii neurotransmițători. SCHEMĂ Cortex Creier perceptiv Talamus GABA - Dopamină + Histamină + Bulb olfactiv Arginina + Cerebel VIP - Centrul somnului Glicină - Hipotalamus anterior Puntea lui Varolio Ceas biologic Centrul trezirii Bulb rahidian Centrul suprachiasmatic Hipotalamus posterior Activare Inhibare Formațiune
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Inhibare Formațiune reticulară Centrul somnului paradoxal Măduva spinării Denumirea neurotransmițătorilor sunt în italice. Circuitele trezirii și ale somnului, cu centrii și neurotransmițătorii lor la pisică (schemă adaptată după Jouvet, Valatx, 1998) Pe scurt, centrul trezirii excită creierul prin rețele de neuroni ce funcționează în principal pe baza a doi neurotransmițători: dopamina (explicându-se astfel starea de vigilență creată de amfetamine, care stimulează dopamina) și histamina (motiv pentru care persoanele alergice care iau antihistaminice se trezesc foarte greu și riscă să adoarmă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
-se astfel starea de vigilență creată de amfetamine, care stimulează dopamina) și histamina (motiv pentru care persoanele alergice care iau antihistaminice se trezesc foarte greu și riscă să adoarmă spontan). Aceste circuite prelungesc excitarea creierului prin rețele (formațiune reticulară) de neuroni situate în puntea lui Varolio și în bulbul rahidian, pentru a ajunge, prin intermediul măduvei spinării (fascicule de cabluri), să activeze toate părțile senzitive și motorii ale corpului. Invers, centrul somnului pare să utilizeze în special, pentru circuitele sale, cel mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
arată că, în timpul unor etape ale somnului în care creierul este complet absent în privința informațiilor venite din exterior, există o puternică activitate a sa ce permite desfășurarea unor mecanisme biochimice și biologice care fixează amintirile, construind probabil noi contacte între neuroni. De altfel, această fază a somnului, numită „paradoxală” față de intensa activitate a creierului, este foarte lungă la bebeluși și în timpul copilăriei; ea se reduce proporțional la persoanele în vârstă. Somnul paradoxal este cu atât mai necesar, cu cât noile conținuturi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cauza în efectul lor (false chei) asupra receptorilor de GABA, neurotransmițător inhibitor prin excelență. Efectul negativ al alcoolului este mai complex. Odată atinsă o concentrație de 0,5 grame la litrul de sânge, alcoolul dezorganizează membranele (straturi de lipide) ale neuronilor și interferează astfel cu funcțiile sinapselor; la nivelul neurotransmițătorilor, alcoolul diminuează activitatea receptorilor de acetilcolină (stimulent) și activează, în schimb, receptorii de GABA, generând efectul de somnolență. Așadar, alcoolul și somniferele nu fac casă bună cu activitățile ce implică vigilența
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dar în caz de exces sau de repetare a alertelor sau în cazul emoțiilor cronice devine un sistem de urgență fatal, deoarece deteriorează organismul. Astfel, s-a demonstrat pe cobai că stresul provoacă o atrofiere a hipocampului prin lezarea unor neuroni specifici care servesc pentru înregistrarea pe termen lung. Alți cercetători au arătat efecte similare la soldați, în funcție de durata participării lor la lupte. GRAFIC VERT: Volumul hipocampului (în ml) ORIZ: Luni de luptă Atrofierea hipocampului în funcție de stres (luni de luptă) (adaptare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de selecția pozitivă, ASPM și microcefalin, ambele fiind la baza microcefaliei (o tulburare ce presupune prezența unui creier de dimensiuni reduse). Gena ASPM s-a demonstrat a fi implicată în diviziunea celulară a celulelor neuroepiteliale, celule stem care dau naștere neuronilor: cu cât acestea rămân mai mult timp nediferențiate, cu atât se divid mai mult și în cele din urmă generează mai mulți neuroni. Alte două gene implicate în diviziunea celulară, genele proteinelor CDK5RAP2 și CENPJ, au evoluat de asemenea rapid
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
s-a demonstrat a fi implicată în diviziunea celulară a celulelor neuroepiteliale, celule stem care dau naștere neuronilor: cu cât acestea rămân mai mult timp nediferențiate, cu atât se divid mai mult și în cele din urmă generează mai mulți neuroni. Alte două gene implicate în diviziunea celulară, genele proteinelor CDK5RAP2 și CENPJ, au evoluat de asemenea rapid în speciația umană. Pääbo și colaboratorii săi au constatat că, în raport cu cimpanzeii, la specia umană cele mai mari variații în expresia genică au
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
șase copii ale unui segment de doi exoni (care codează un domeniu al unei proteine DUF1220, de asemenea, cu funcție deocamdată necunoscută) este prezent în diferite locații în genomul uman, în aproape 24 gene diferite, active mai ales la nivelul neuronilor din cortex. Așadar, mecanismul duplicației pare să joace un rol important în emergența unor gene noi. Un alt mecanism evolutiv pare să fi fost înlocuirea unui fragment al unei gene cu o parte aparținând altei gene. De exemplu, gena SIGLEC-11
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o sensibilizare semnificativ crescută la stimulii dureroși, probabil datorită adaptărilor SNC la durerea cronică. La vârstnici datorită proceselor ireversibile ale senescenței scade numărul receptorilor și afinitatea situs-urilor de cuplare cu drogurile, deoarece îmbătrânirea fiziologică impune totuși reduceri ale numărului de neuroni și ale conexiunilor acestora, iar țesutul conjunctiv își diminuă elasticitatea, crește rigiditatea și rezistența la mișcări mai ales la nivel cardio-vascular și osteomuscular. Se modifică compoziția corpului (țesuturilor) cu scăderea volumului de apă, a masei musculare, a dimensiunii oaselor și
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
structuri sensibile la diferite noxe sau la stimuli noxici potențiali, când la nivelul nociceptorului se produce un semnal, atunci acesta poate preveni sau precede ca o dereglare (info)energetică leziunea. Fenomenele inhibitoare Limitează transmisia semnalului și mărimea câmpului receptor al neuronilor nociceptivi la toate nivelele SNC oferind în același timp ținte pentru intervențiile terapeutice. Circuitele inhibitorii acționează atât în cornul dorsal medular (nivel spinal), cât și supraspinal, aceste sisteme fiind puse în funcțiune de impulsurile nociceptive din căile ascendente. Datorită excitării
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
în același timp ținte pentru intervențiile terapeutice. Circuitele inhibitorii acționează atât în cornul dorsal medular (nivel spinal), cât și supraspinal, aceste sisteme fiind puse în funcțiune de impulsurile nociceptive din căile ascendente. Datorită excitării nociceptive, dar și prezenței circuitelor inhibitorii, neuronii fasciculelor ascendente, ca de exemplu cel spinotalamic au atât câmpuri receptoare excitatorii cât și câmpuri inhibitorii. Cea mai puternică inhibiție a neuronilor fasciculului spinotalamic se realizează prin excitarea noxică a pielei în zone separate de câmpul receptiv excitator. O mare
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
fiind puse în funcțiune de impulsurile nociceptive din căile ascendente. Datorită excitării nociceptive, dar și prezenței circuitelor inhibitorii, neuronii fasciculelor ascendente, ca de exemplu cel spinotalamic au atât câmpuri receptoare excitatorii cât și câmpuri inhibitorii. Cea mai puternică inhibiție a neuronilor fasciculului spinotalamic se realizează prin excitarea noxică a pielei în zone separate de câmpul receptiv excitator. O mare parte a fenomenelor inhibitorii persistă după transecția măduvei. Fenomenele ce au punct de plecare din câmpurile receptive inhibitorii depind de circuitele supraspinale
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
zone separate de câmpul receptiv excitator. O mare parte a fenomenelor inhibitorii persistă după transecția măduvei. Fenomenele ce au punct de plecare din câmpurile receptive inhibitorii depind de circuitele supraspinale probabil, ca acelea responsabile de controlul difuz noxic inhibitor pentru neuronii din cornul dorsal medular. În acest caz inhibiția depinde de activitatea sistemului analgezic endogen. Stimulii viscerali adecvați În condiții experimentale la subiecții oameni și la animale, stimulii mecanici, cum sunt tracțiunea mezenterului, întinderea țesutului seros, compresia organelor și distensia organelor
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
multifuncțională. Adică, este necesară o configurație de gene dezorganizate pentru a crea tulburări afective. Teorii privind neurotransmițătorii Majoritatea teoriilor biochimice în cazul tulburărilor afective s-au centrat asupra neurotransmițătorilor, acei factori biochimici care facilitează transmiterea impulsurilor prin sinapse, între un neuron și altul. Grupul specific de neurotransmițători implicat în tulburările afective este numit monoamine, iar monoaminele implicate sunt nonepinefrina, serotonina și dopamina. Acești neurotransmițători sunt găsiți în mari concentrații în sistemul limbic, o parte a creierului asociată cu reglarea somnului, apetitului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
monoaminele sunt implicate în tulburări afective. Majoritatea cercetărilor totuși, s-au concentrat asupra nonepinefrinei, și serotononinei. Inițial teoria rolului neurotransmițătorilor în tulburările afective era că depresia este cauzată de o reducere a cantității de nonepinefrină și serotonină în sinapse, între neuroni. Această epuizare putea fi rezultatul numeroaselor mecanisme: sinteza scăzută a neurotransmițătorilor față de cei precedenți, degradarea neurotransmițătorilor de către enzime, sau eliberarea deteriorată sau disfuncții ale neurotransmițătorului. Specialiștii sunt de părere că mania este cauzată de un exces de monoamine sau poate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care au impulsuri agresive și suicidare e posibil să manifeste o scădere a nivelului de serotonină (Howard & colab., 1987, apud Hoeksema, S.N., 1998)158. Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au concentrat asupra numărului și funcționării receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul oamenilor care suferă de tulburări afective. Fiecare neurotransmițător se va adapta unui anumit tip de receptor la nivelul membranei neuronale. Dacă nu există un număr suficient de receptori pentru un neurotransmițător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmițător sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
afective. Fiecare neurotransmițător se va adapta unui anumit tip de receptor la nivelul membranei neuronale. Dacă nu există un număr suficient de receptori pentru un neurotransmițător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmițător sunt prea sensibili sau insuficient de sensibili atunci neuronii nu vor folosi în mod eficient neurotransmițătorul care este disponibil la nivelul sinapsei. Câteva studii sugerează faptul că oamenii cu tulburări afective majore sau bipolare pot avea anomalii ale numărului și sensibilității receptorilor pentru neurotransmițătorul de monoamine. În cazul tulburărilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din cauza acestor probleme. ATC sunt de asemenea potențial letale în caz de supradozaj. Cu toate acestea pot fi medicația aleasă (ca primă opțiune) pentru cei cu anumite tipuri de depresie. ISRS cum sunt Prozac sau Paxil, blochează recaptarea serotoninei de către neuronii presinaptici. Acestea au înlocuit ATC ca primă alegere deoarece au mai puține efecte adverse și este mai putin probabil să aibe consecințe letale în caz de supradozaj. Cu toate acestea, efectele adverse, cum ar fi problemele gastrointestinale și sexuale, pot
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Mirtazapine. În ciuda utilizării antidepresivelor pe scară largă, acțiunile lor nu sunt pe deplin înțelese. Ele acționează în parte afectând neurotransmițătorii de norepinefrină, serotonină și dopamină, care sunt implicați în modularea dispoziției, în primul rând prin blocarea recaptării acestor neurotransmițători în neuronii care îi secretă. Totuși, această acțiune nu poate explica pe deplin efectele, și este foarte probabil ca acești compuși să conducă la o cascadă consecutivă de reacții biochimice. Mulți oameni care nu răspund la administrarea unui antidepresiv vor răspunde la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Celula nervoasă secretă și transmite informație specific neuronală prin intermediul substanței numite serotonină. Când calitatea acestui neurotrans-mițător se alterează din cauza unei tensiuni psiho-emoționale constante (un atom de carbon sau de oxigen se așază altfel, modificând configurația steri-că a serotoninei) sau când neuronul produce în exces serotonină ― apare depresia. E nevoie atunci de o substanță care să blocheze recaptarea serotoninei modificate chimic sau produse în exces și, astfel, să anuleze mecanismul chimic și fiziologic de producere a depresiei. Unul dintre aceste antidepresive este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
păstreze totul, și vă Îngrășați! Masticația este deci foarte importantă. Dacă nu-i permiteți creierului să avertizeze celulele interesate de prezența unei substanțe sau a alteia, ele nu vor recepționa nimic. Digestia este În mod necesar inteligentă, ea trece prin neuroni. În sfârșit, rețineți că, dacă păstrați mult timp alimentele În contact cu papilele, veți descoperi gusturi dezagreabile În ceea ce obișnuiți poate să Înghițiți cu poftă: sucuri acidulate, tablete de ciocolată, chipsuri, unele preparate din carne sau iaurturi lichide. Veți deveni
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
economie; fiecare componentă luată separat nu ar fi suficientă”. O privire mai atentă asupra structurii CAS relevă câteva caracteristici interesante ale acestora în ceea ce privește proprietățile de mai sus. Astfel, CAS: a) conțin un mare număr de elemente interdependente (de exemplu molecule, neuroni, indivizi, piețe, organizații sociale etc.); b) interacțiunile dintre aceste elemente nu sunt deterministe; și c) topologia interacțiunilor este distribuită. Prima caracteristică se referă la faptul că un sistem poate fi analizat la nivel microscopic, mesoscopic sau macroscopic, putând extinde dimensiunile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]