6,179 matches
-
exista. O mașină care să ajungă de la zero la o sută de kilo metri la oră, într-o singură secundă. Omul ar putea fugi în stânga sau în dreapta sau oriunde. Dar nu face altceva decât să aștepte impac tul final. Șoferul nevăzut apasă frâna brusc și până la podea. Scrâșnetul roților strepezește instantaneu dinții omului fără față. Și dinții lui scrâșnesc prin somn, iar el nu înțelege că doarme și că are un coș mar. Pe canapeaua pe care a adormit, omul are
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
locul dureros, acolo unde s-a lovit de măsuță, și tremură din toate încheieturile, în timp ce aprinde luminile din casă. Una după alta. Și fiecare loc întunecat ascunde un potențial dușman. Un frate mai mic al pocitaniei, care s-a făcut nevăzută. Așa că intră brusc în fiecare colț al casei. În fiecare cameră. În fiecare cămară. Mâna lui merge țintă spre locul de pe perete unde se află întreru pătorul, în timp ce el strigă scurt ca să-și facă curaj, în caz că vreun Gollum din Doom
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
sută de ori. Dar încă nu s-a săturat de ea. Ochii ei devin din ce în ce mai grei și se închid, în timp ce hamacul o leagănă. Sophia se simte în siguranță în brațele tatălui ei. Se simte apărată de orice rău văzut sau nevăzut. Adoarme lin și visează că pinguinul din carte o ia de mână și-i spune vino cu mine. Tata o vede dor mind și închide încet cartea în care pinguinul dispare ca și cum n-ar fi fost. Tata își ridică o
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mirarea atunci când a văzut că toate florile se ofiliseră și că parfumul lor nu se mai simțea nicăieri. Fata l-a căutat pe prinț. A intrat în toate camerele palatului și l-a căutat peste tot. Dar prințul se făcuse nevăzut. Și fata a ajuns la cea din urmă cameră din palat. O cameră cu o cheie mare și groasă. Fata a bătut la ușă și n-a primit nici un răspuns. Apoi a vrut să intre și a văzut că ușa
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
era în stare să rupă acest blestem. Iar atunci când florile mureau, prințul se transforma într-un broscoi râios. De supărare. Și nu doar de supărare. Ci pentru că așa îi era blestemul. Apoi, trei zile și trei nopți, prințul se făcea nevăzut. Pentru că acum era doar un broscoi și se ascundea într-un nufăr de pe lac. Vrăjitoarea i-a explicat fetei că singura cale de a rupe blestemul era ca o fată frumoasă și bună să ucidă broscoiul cu un topor de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Neființă Avion la oblânc pe piticul Ghencea, care-i era șerb, și-l trimise într-un suflet să culeagă niscai bureți, câtă vreme dumnealui Nebunelea se va răfui cu neferii. — Ia aminte, cobure! îi zise voinicul. Să nu te faci nevăzut, că te dau la gâscan. De nimic nu se temea mai tare piticul decât de gânsacul spânzurat la celălalt oblânc al haiducului, care gânsac întindea turbat gâtul să-l înșface, ori de câte ori cobora lotrul din șa și se-ascundea prin mucezișuri
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o cochilie înseamnă o greșeală de tipar? Nu vezi cum o demoniacă cochilie de tipografie, un qliphoth de zețar, i-a arătat genialului și torturatului nostru pictor adevărul? — Deci noi suntem la propriu pungile lor? — Ei sunt în noi, Julien. Nevăzuți. Am devenit moneda lor. în corpul nostru sunt imprimate amulete și simboluri drăcești care se vând cu tot cu suport. Astăzi trecem, de altfel, printr-un moment de inflație. E prea multă monedă în circulație. Finanțele ar trebui înlocuite prin angelologie. Nur
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
foșnește sub atingerea degetelor insistente ale unui vânticel pus pe dezmierdări nocturne, iar între două sălcii plângătoare se încolăcește un firicel de fum, tăind în două părți aproape egale petecul de cer fixat, prin câteva stele palide, în vârfurile crengilor... Nevăzute, broaștele își transmit de la una la alta semnalele inconfundabile, întregind sonor atmosfera, iar cei doi bărbați din barcă, așezați spate în spate, aruncă din nou undițele, apoi aprind câte o țigară. La picioarele lor se zbat, deja, câțiva carași și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
perfectă, lumina este potrivită, recoltă bogată, felicitări, iată istoria prinsă pe hârtie fotografică, clic, clic, totul decurge cum nu se poate mai bine, trase o concluzie în timp ce imaginația plecă din nou la plimbare și el deveni, pe nesimțite, un observator nevăzut al unei alte perioade temporale... Trec cavaleri în armuri strălucitoare, armăsari focoși împodobiți pentru turnirul ce stă să înceapă, se aud trompete, deasupra zidurilor fâlfâie drapele vopsite în culori vii, mult roșu, galben, verde, el duce aparatul la ochi, clic
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
vizați nu putea fi decât una singură -, selectați de alți savanți, și mai ciudați, poate chiar de armată, militarii se ocupă cu afaceri din astea, aproape toate teoriile conspirației acordă militarilor primele locuri ale podiumului, îi bănuiesc în spatele unor aparate nevăzute, analizându-ne fiecare mișcare, fiecare decizie, fiecare boabă de transpirație care transmite o grămadă de informații, e ca-n filmele acelea de la MGM, poate că le-ai și văzut - privire întrebătoare, sprâncene ridicate a mirare, nu se poate să nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cetate, la sfârșit de săptămână. Figuranții din fața lui nu păreau a fi deloc figuranți, clic, clic, clic, iar ideea aceasta, oarecum nebunească, dar nu nebunească pe de-a-ntregul, totuși, i se înșurubă în minte, sfredelindu-i creierul, în timp ce acea mână nevăzută strânse iarăși șurubul, cu pofta unui torționar pasionat, obligând banda metalică săi roadă în continuare fruntea. Trimise o privire scurtă către fotograful care aștepta impasibil. Încerc să înțeleg ce vrei să îmi transmiți. Din punctul meu de vedere - pictorul îl
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
senzația că am fost introdus, fără voia mea, în ceva care seamănă al dracului de mult cu o farsă. Când am crezut prima oară asta, era să rămân fără un picior, amice. Ține minte, să nu uiți, faptul că suntem nevăzuți nu ne scutește de griji. Un glonte rătăcit te poate ucide. O săgeată scăpată din arc poate trece prin tine ca prin brânză. Și mori. Amin! Mori în trecut și nu mai exiști niciodată în realitatea din care ai venit
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
te trezești în centrul atenției, se holbează unii la tine și, pe moment, nici nu-ți dai seama că ai devenit parte integrantă din decor. Cineva apasă niște butoane, așa îmi vine să cred, pe onoarea mea. Butonul roșu - cobai nevăzut, umblând fericit de colo-colo, tot trecutul este al lui. Butonul verde - cobai vizibil. Surpriză, pot apărea tot felul de pericole, nu mai știi pe unde să scoți cămașa. Ești vânat. De oameni, de pisici uriașe, de cavaleri, de nemți care
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o dovadă evidentă din care ești obligat să tragi concluzia rapidă că, atunci când alămurile celeste declanșează sarabanda infernală, tot ceea ce îți rămâne de făcut este să bagi capul între umeri și să aștepți încheierea impetuoasă a spectacolului. Zgâlțâit de mâini nevăzute, cortul sălta spasmodic, agățându-se disperat de pământ prin punctele de ancorare, iar Turistul își privi ceasul, ca și cum ar fi numărat cu teamă nerostită ultimele secunde de dinaintea unui deznodământ anticipat. Ghidul acela pe jumătate beat a avut, totuși, dreptate, până la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care ies din morminte, în filmele de groază, cu fețe gri și ochi adânciți în orbite. Nu știu dacă a mai trăit cineva o astfel de senzație. Mă refer la aceea în care ești tăiat cu meticulozitate de un ferăstrău nevăzut. Dacă nu sunt singurul, atunci mi-aș dori să cunosc astfel de persoane. Unii se duc să joace bridge sau canastă, sâmbătă seara, noi ne-am putea povesti ultimele crize sau ultimele tortúri. Ne-am număra, împreună, picăturile de sânge
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
postură de telespectator este din ce în ce mai accentuată, își proiectează viața după coordonatele filmului hollywodian, adesea la modul inconștient. De aici ia naștere perpetua lui inadecvare. Iată încă un argument în favoarea filmelor de artă în cadrul cărora eroul moare, sau gestul lui trece nevăzut, iubitul se plictisește de iubita sa ajungând s-o urască; "și au trăit nenorociți până la adânci bătrâneți". Din perspectiva influenței exercitate de televiziune asupra forma mentis a telespectatorului, a nu te uita la televizor (în sens mai restrâns a nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
către Dumnezeu? Propriile activități încep să se interpună între noi și astrul nostru; posibilitățile pe care energia electrică ni le oferă fac ca Soarele să-și piardă importanța inițială. Însă în construcția umanului Soarele deține un rol important. Asistăm pe nevăzute la o reconstrucție a umanului, la o re-centrare pe propria existență! ٭ Progresul?! De unde și către ce? A progresa înseamnă a parcurge o cât mai mare parte dintr-un drum către ceva. Care este acest ceva către care progresăm? Dacă definim
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceilalți iau naștere pe această cale! Un raport interesant dintre minte și timp îl găsim la Daniel Dennett (Tipuri mentale): mintea produce viitorul (în sensul că este mobilizată toată pentru a conserva individul, pentru a-i "da" un viitor). Partea nevăzută a limbajului e că el ne închide posibilitățile de alegere a uneia sau alteia din acțiuni prin faptul că numărul posibilităților pe care le zărim este limitat de însăși structura limbii. Altfel spus, minunatul "instrument" care este limbajul constituie în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
întâmpinarea (sau drept rezultatul) unei orientări axiologice, a unei dispuneri față de unele valori (de fapt în spatele lor, deoarece valorile sunt, în bună măsură, unele asumate). O idee nu ne otrăvește, ci scoate la iveală o otravă ce ne macină pe nevăzute, secretată odată cu orientarea noastră față de anumite valori. Nu ideea succesului rivalului nostru este sursa amărăciunilor noastre, ci orientarea noastră către a fi mai buni decât el, centrarea propriei existențe pe comparații (care e de fapt o descentrare), pe ceea ce fac
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
argumentele, deoarece asta ar însemna ca noi să nu avem dreptate, faptul de a ne înșela dând seama de un raport al nostru deficitar cu dreptatea (ce corespunde în planul imaginii de sine situării în vecinătatea nedreptății). Și astfel, pe nevăzute, ne cantonăm în eroare, ceea ce dă seama de însăși definiția prostiei. O altă culme: să scrii poezie în limbaj științific. Inautenticitatea capătă în domeniul vorbirii o formă ce caracterizează modul contemporan de producție, respectiv producerea (reproducerea) în serie; e vorba
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
eventual, încercarea de a reda o lecție de morală. }inta lui e metafizică. Ea vizează teme abstracte precum singurătatea, deziluzia, zădărnicia, eșecul, urâtul, criza, degenerescența, plictisul, oroarea, alienarea, căderea, opacitatea, revolta, frica. În raport cu ele, detectivul Marlowe e un Ťinvestigatorť al nevăzutelor (s.a.) și nu al aparențelor (s.a.) nemilosului univers tentacular" (p. 27). Analiza lui Mircea Mihăieș nu ocolește nici zonele mai delicate ale creației lui Chandler, cum ar fi acuzele ce i-au fost aduse cu privire la misoginismul eroului și chiar la
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
Ele contrastează sau se topesc una într-alta transgresându-și granițele fluide. Omul și Moartea - odihnă către care omul se îndreaptă prin zbucium și durere - iată care sunt, cred eu, personajele spectacolului: unul vizibil, încarnat de cei doi dansatori; celălalt nevăzut (sau poate travestit în muzician?) dar omniprezent, sugerat doar prin imagini și sunete. Cele două culminații ale spectacolului - moartea subită a Omului ca deznodământ al unei transe paroxistice (în cea de-a doua scenă) și moartea prin epuizarea naturală a
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
Bianca Burța-Cernat în revista "Observator cultural" (nr. 148/2008). În ce mă privește, ca unul din criticii vechi încă activi, de bine de rău, am scris despre toate volumele anterioare ale tetralogiei brebaniene (Ziua și noaptea, Voința de putere, Puterea nevăzută ) și voi scrie aici și despre ultimul (Jiquidi ). închei astfel la rândul meu, provocat de Breban, suita de patru articole închinate tetralogiei sale precedată de o trilogie ( Amfitrion ). De altfel și despre trilogie am scris, la vremea apariției. Aș vrea
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Gestul ziariștilor (asemănator, într-un fel cu inițiativa celor de la Uniunea Scriitorilor care m-au sărbătorit în 30 ianuarie) a fost binevenit și a contribuit, de fapt, la ceea ce doream: să mă vadă lumea și să știe că trăiesc. Devenisem ,,nevăzut", aproape nimeni nu mai știa unde sunt și cu ce mă ocup. E nevoie să se știe că exiști. Uite, una din mâhnirile mele este că nu am avut ocazia să stau la Paris, ca Becket, Llosa, ca Brâncuși sau
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
ca și omenia, nu cunoaște legile barbare ale războiului. Ea exista în afara și pe deasupra lor, ca să ne mențină oameni ai aceluiași pământ, să ne apropie și să ne înnobileze, ceea ce, să recunoaștem, astăzi, amenințați din toate părțile de un inamic nevăzut, nu prea se mai întâmplă.
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]