846 matches
-
milenii de existență? Ce pot spune organizatorii de programe de la Radio România Cultural, ghemuiți în culpabila lor suficiență, timp de lungi săptămîni, cînd au suprimat arbitar orice emisiune aptă să abordeze, la nivel gîndit, responsabil, tezaurul de suflet al cărui nimb nu va înceta nicicînd să ne lumineze? Reluări și tot reluări, ceai fiert a doua și a treia oară, umplutură fără de rațiune, inepții publicitare, au fost iarăși abuziv folosite, în acele zile de supremă sărbătoare, - ce trebuiau să fie un
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
La „Cupa Revoluției” vor participa și sportivi de la BSV (Box-Sport-Vereinigung) Freiburg, cu care C.S. Banatul are o mai veche legătură, precum și boxeri din Ungaria și Serbia. Concursul are drept organizatori Consiliul Județean Timiș, Direcția Județeană de Sport Timiș, C.S. Banatul, „Nimb”. Outsider Cariera lui Flavius a luat o turnură favorabilă după terminarea primelor opt clase, mutarea la Timișoara, legitimarea la C.S. Banatul și începerea antrenamentelor cu Gheorghe Biea. Devenise elev la Liceul cu Program Sportiv Banatul, de atunci bucurându-se de
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică absurdă, în timp ce distanța socială se micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei din Piața Victoriei, din
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
cînd am o cauză în numele căreia denunț, pîra dobîndește o dîră de semnificație. Mai mult, cînd nici eu însumi nu știu motivul pentru care sunt delator și cînd conștiința răului pe care l-am făcut îmi lipsește, atunci aceeași pîră capătă nimbul unei probleme. Malefică sub unghi moral și misterioasă sub unghi metafizic, delațiunea capătă în acest caz o tentă spirituală, se rafinează și devine o temă speculativă. Răul se subțiază și prinde virtuți subtile, întrucît sensul îi persistă dincolo de săvîrșirea lui
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
lovitura o dăduseră, ca să zic așa, bulgarii: numindu-l la Washington pe Ogniav Pishev, binecunoscut militant anti-comunist, băgat la închisoare de regimul lui Jivkov, ei arătau că știu să umble în pas cu vremea. Inteligent, plin de umor, aureolat de nimbul dizidenței și-al pușcăriei comuniste, dl. Pishev reușise să farmece ca nimeni altul lumea politico-mondeno-culturală a capitalei americane. Frecventele recepții date cu generozitate de bulgari constituiau evenimente de la care lipseau puține persoane influente din Washington. Ce se întâmpla, în exact
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
Corespondență specială de la Magda Mihăilescu ... «în septembrie, a adăugat ea, pentru precizie. La vârsta asta contează lunile, contează și orele. Lăsați, o să aveți și dv. 80 de ani». Prezența marii vedete italiene la Cannes a avut nimbul unui moment de grație, de emoție, adevăr și modestie nejucată cum rar mi-a fost dat să mai întâlnesc, într-o viață în care meseria m-a dus în apropierea a nu puține staruri. Invitată să țină un masterclass, a
Cannes 2014 - Sophia Loren: "Sunt fericită cu cei 80 de ani ai mei... " by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62211_a_63536]
-
cacofonie sau pentru dezacord. Eram pe punctul de a mă lăsa cucerită de ideea frumuseții lumii în diversitatea ei de lucruri și meserii când, în chipul cacofoniei crase și deloc inocente și a dezacordului: "feerica cadență" și, iată, " Și calde nimburi ne-apăru pe umeri", îmi apăru și mie, clară și dureroasă în fața ochilor, situația. Fusese magic "vântul cel negru" între tristețile de marcă ale unei nopți de revelion, dar și el s-a risipit pe dată, ca și prezența "martorului
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
Daniel Cristea-Enache Tristă și instructivă se dovedește, adesea, dinamica receptării unor scriitori! Când aceștia se află pe valul unui anumit moment socio-cultural, deținând o poziție importantă, o funcție, acel nimb al puterii derivate în reprezentativitate, admiratorii se strâng în progresie geometrică. Recenziile și interviurile, cronicile și studiile ample, monografiile și premiile prestigioase curg, copleșindu-l pe fericitul autor. După care sunt suficiente un declic biografic sau o întorsătură istorică pentru ca
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985, p. 450. footnote>. Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică. Chipurile bunilor și biruitorilor mucenici, învrednicite de nimbul martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. Și în timpul nostru, problema mărturisirii dreptei credințe este una de actualitate. Sunt unii care se depărtează de la izvorul curat al Ortodoxiei și îmbrățișează diverse ideologii, pseudo-credințe, alții sunt prinși în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mereu și-mi ies În cale În curtea mamei: ca-n copilăria Care s-a dus venind din depărtare. Au răsărit ca niște mici petale Prin zgribulitul nostru anotimp. Ei plămădiți au fost de mama lui Appolo, Reîntrupați Peoni cu nimb de-Olimp. De dor mă vindecă precum de-o boală, Cum doar Asklepios știa a vindeca. Dar cât de lungă este suferința Ce și-a găsit un cuib În ființa mea! Bujori oriunde-s pe planetă - Simbol de țări și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-i stingi suspinul desuet. împotrivit pe singurul său gînd, se-ntoarce-n arcuri cîntecul plăpînd și lasă semn, ca dintr-un zbor ținut, rugina lui pe degete de lut. Polen de chin pe albe cinci petale, fie-le, Doamnă, dulce nimbul pus, - și iartă ornicului nesupus cînd încă plînge-n degetele Tale. Specialitatea lui Vinea sînt comparațiile de o mare frumusețe: "O tistețe întîrzie în mine/ cum zăbovește toamna pe cîmp" sau: "Dobrogea sonoră ca lemnul de vioară" sau "priveliștea lenevește-n
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la mine-n priveghere, Dușmanca mea iubită, soră, mamă... SONETUL XIII Revii venind cu vuietul privirii Ce răzvrătește fulgerele toate, Ești fără milă, trage-mă pe roate: Ea, Dragostea, înspină trandafirii! Oprește-mă să-ndur și nu socoate Că-n nimbul florii se ascund toți mirii! Plătesc cu viața prețul ostoirii, Greșalele iubirii-mi sunt iertate? Ostatic orb și sângerând năvalnic Voi părăsi Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
multidimensională și în perpetuă mișcare, care constituie universul adevărat a relațiilor umane. Abesalom, Orfeu, Euridice, Salomea sau Făt-Frumos sunt doar câteva din ipostazele poetului, sau ale existenței umane, și oricât de pământene ar apărea nu-și pierd nimic din strălucirea nimbului lor precedent. De aci izvorăște o oarecare senzație a unei memorii neobosite, terapeutice, care înfăptuiește demitizarea eliberatoare a mitului și călăuzește cititorul în sferele sublimului. Ioana Bantaș - poetă a tonurilor discrete, joase (sotto voce) dar de o rară profunzime de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în rotunjimea-i calpă. Și-mi amorțeau picioarele în frigul Amurgului țepos ca țipirigul. Ci mai curgeau ceasornice și încă, Îmi da tîrcoale-un înger, să mă strîngă, Între aripi și să-mi surîdă numai O clipă, cît îi șterg de pe nimb spuma-i.
Clipa cea surîzătoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15403_a_16728]
-
Emil Brumaru Îngerii sînt și ei la rîndul lor Vegheați de ochiul triunghiular al Marelui Supraveghetor: N-au voie să-și tîrîie prin iarbă aripile, nimbul Pe care-l țin deasupra capului, bravi, mai tot timpul Și nici să pape fluturii cu tot cu cotor Sau să privească fecioarele raiului între picioarele lungi cînd trupul plimbu-l... Bunul simț Le dictează că roua nu are zimți! Și că fîntînile
Îngerii sînt și ei la rîndul lor... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7404_a_8729]
-
scânteia, în bătaia lunii, uimitor. La puțin timp după asta, unii se jurau pe ochii din cap, că în salturile sale, el se mai folosea și de o pereche de aripi albastre. Acestea învăpăiau aerul neclintit al înserării cu un nimb transparent în spatele său și nu la toți le era dat să le vadă. Alții, cu privirea mai ageră, susțineau cu înfocare una și mai și, că pe sub țoale, pe trupul lui, zăriseră unduindu-se și străfulgerând în razele lunii ceva
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
a pururi inel de logodnă; Îți scriam în scripturi, fără preget, Pentru fiece franj cîte-o odă. Eram îngerul tău, în pripeală Și viclean închegat pentr-o clipă. Oh, lăsai să te pipăie, goală, Ceilalți îngeri prieteni de-aripă, Și de nimb, și de doxologeală, Și de opium fumat lin din pipă, Cînd nu-i nimeni prin urbe să-i vadă, Ci doar Domnul se uit c-obidă. Eram îngerul tău de corvoadă, Mătăsos ca o dulce omidă...
Eram îngerul tău de corvoadă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9517_a_10842]
-
rezerva în care se murea, barbara bronhoscopie ( îmblînzită perfid de cocainizarea laringelui ), iarăși facultatea, rușinea imensă a poeziei, Dolhasca (raiul maturizării!) , din nou Iași,Tamara, Tamara, Tamara... fleoșc și de la capăt, copiii!!! Deodată mi se opri respirația! Ingerii înfășurați în nimburi și pene, cei cărora le satisfăceam pofta de secrete picante, de bîrfe dulci, de trucuri terciuite fin... ei, vizibilii, brusc invizibilii, ei, ei îmi impuneau, mă împingeau să dschid cărțile autorilor uriași și să copii... să copii... să copii...Străduința
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
tărâmul celălalt zori captivi țes patrafir bir de plâns alean/avânt plumbul iernii să-nveșmânt și seismul să-l respir scările spre paraclis borne suie osii dor ornicul orbitelor petecitul paradis scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
alte nopți ascunse lângă tâmplă Către o floare încă neînflorită Cât se petrece vara-n fire Privești la cer cu ochii vii Și lași minuni să se deșire Peste coline și câmpii; Mă-ntreb mirat de unde-ți vine Eternul bucuriei nimb, De vrei să faci întruna bine Fără să ceri nimic în schimb? Tu știi că turmele grăbite Cătându-și ierburi dulci cu jind, Te calcă-n sute de copite De parcă nici n-ai fi fiind; Tu știi că bruma când se
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Emil Brumaru Să se ascundă sub pat, Ciulindu-și nimbul, urechile,- aripele Cînd ne umplem cu dragoste clipele Și-o iau la goană și se îngîndură Dacă le cade în cap cîte-o scîndură Sau chiar salteaua cu tot cu perne În toiul patimii noastre eterne...
Îngerii noștri s-au învățat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7243_a_8568]