675 matches
-
bunuri din aceeași categorie realizate în întregime de către un subcontractant în folosul unei terțe părți. 2874 Șuruburi, buloane, lanțuri și arcuri 2874.1 Șuruburi, buloane și arcuri 2874.11 Șuruburi și alte articole filetate, din oțel 7318.1 2874.12 Nituri și șaibe, din oțel 7318.2 2874.13 Șuruburi și alte articole filetate sau 7415(.2, .3) nefiletate, din metale neferoase 2874.14 Arcuri și foi de arc, din metale feroase și 7320, 7416 cupru 2874.2 Lanțuri 2874.20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
0,4. 3. Contrastul dintre detalii și fond (K) se calculează cu ajutorul formulelor: Ld-Lf K = ─────── (dacă Ld este mai mare ca Lf) Ld Lf-Ld K = ─────── (dacă Lf este mai mare ca Ld) Lf în care: Ld = luminanța detaliului exprimată în niți (nt) Lf = luminanța fondului exprimată în niți. Se considera: contrast mic = K - sub 0,2 contrast mediu = K - între 0,2-0,5 contrast mare = K - peste 0,5. Cand nu se pot măsură luminanțele, se înlocuiesc, în mod convențional, Ld
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
fond (K) se calculează cu ajutorul formulelor: Ld-Lf K = ─────── (dacă Ld este mai mare ca Lf) Ld Lf-Ld K = ─────── (dacă Lf este mai mare ca Ld) Lf în care: Ld = luminanța detaliului exprimată în niți (nt) Lf = luminanța fondului exprimată în niți. Se considera: contrast mic = K - sub 0,2 contrast mediu = K - între 0,2-0,5 contrast mare = K - peste 0,5. Cand nu se pot măsură luminanțele, se înlocuiesc, în mod convențional, Ld și Lf cu coeficientul de reflexie al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
de mai multe ori �n cartea Oliviei Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate �n Trilogia balcanic? 35. Oricine cunoa? te scenă bucure? tean? poate recunoa? te personalit?? ile (pe care autoarea le men? ionaz? sub pseudonime): industria? ul evreu Max Au? nit, sub numele fictiv de Drucker, ? i al? îi. Familia Drucker (Au? nit) �i invit? pe intelectualii de st�nga englezi, Guy ? i Harriet Pringle (domnul ? i doamna Manning) �n apartamentul lor din Bucure? ți. Guy este fiul profesorului lor de la universitate, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
relatate �n Trilogia balcanic? 35. Oricine cunoa? te scenă bucure? tean? poate recunoa? te personalit?? ile (pe care autoarea le men? ionaz? sub pseudonime): industria? ul evreu Max Au? nit, sub numele fictiv de Drucker, ? i al? îi. Familia Drucker (Au? nit) �i invit? pe intelectualii de st�nga englezi, Guy ? i Harriet Pringle (domnul ? i doamna Manning) �n apartamentul lor din Bucure? ți. Guy este fiul profesorului lor de la universitate, iar ei vor s? men? în? contactul social cu dasc? lul englez. Vizita
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
E pl? cut?. E ieftin?. Exist? mult? m�ncare. Este, cum s? v? spun, comod? �36. Multe dintre aceste opinii reflect? o realitate, dar mai mult de 99�% dintre evreii rom�ni nu aveau pozi? ia privilegiat? a bancherului Drucker/Au? nit ? i �ncercau s? supravie? uiasc? �n �mprejur? ri extrem de dificile. Atitudinea lui Au? nit este similar? celor a amoralit?? îi capitaliste ? i ra? ionamentelor din Occident, evreie? ți sau nu. �n Occident �ns? ele nu puteau fi identificate dup? religie. Mommsen spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spun, comod? �36. Multe dintre aceste opinii reflect? o realitate, dar mai mult de 99�% dintre evreii rom�ni nu aveau pozi? ia privilegiat? a bancherului Drucker/Au? nit ? i �ncercau s? supravie? uiasc? �n �mprejur? ri extrem de dificile. Atitudinea lui Au? nit este similar? celor a amoralit?? îi capitaliste ? i ra? ionamentelor din Occident, evreie? ți sau nu. �n Occident �ns? ele nu puteau fi identificate dup? religie. Mommsen spunea c? antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorit? faptului c? excesele comise sub nazism au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt? parte, Iorga era �ns?? i �ntruchiparea animozit?? îi fă?? de Germania ? i fă?? de Hitler. Dar �n patruzeci de ani de tirade antisemite, Cuza a men? ionat rareori numele lui Maurice sau Aristide Blank sau pe cel al lui Au? nit, că s? nu mai vorbim de madam Lupescu! Nici Iorga nu i? a men? ionat niciodat? , nici pe madam Lupescu, nici pe ceilal? i. S? existe oare un anumit nivel la care critica nu ajunge niciodat?? Chiar ? i că antisemit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei lumi catolice rom�ne? ți era ceva straniu de nou pentru el, �C? l?toria mea aici a constituit revelă? ia unei Rom�nii care? mi era necunoscut? p�n? acum�. Iorga consideră conducerea centrului cultural de la Blaj prea �mb? tr�nit? ? i prea moderat? 133. ?i? a exprimat dispre? ul fă?? de religie: �Innocen? iu Clain a fost un preot prost, un c? lug? r prost ? i un prost convertit, dar tocmai din cauza aceasta a fost un bun rom�n�. Sau: �N? am venit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putere. A trebuit s? suspende apari? ia �Neamului rom�nesc�. ?i? a luat r? mas bun de la cititorii s? i cu urm? toarele cuvinte: �La vremuri de restri? te, steagul nu se �nchin?; el este folosit că s? oblojeasc? inima r? nit? �. Iat? ? i cuvintele lui de �ncheiere: ��n centrul luptei noastre s? a aflat cultură na? ional?! Fondatorul ? i directorul �Neamului rom�neasc�: Nicolae Iorga�161. Av�nd �n vedere toate acestea, evenimentele din 13 martie 1906 erau inevitabile. Iorga ? i?a intitulat cronică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ne ia naiba �n tran? ee! �� Iorga avertiza asupra faptului c? era u? or pentru tineri s? identifice r? ul cu o singur? persoan? , �ncheind: �Identific? m tot r? ul acesta cu Ion Br? tianu! � �n timpul acestei memorabile �nt�lniri a ? �?nit ideea mauro? asiatic? a diferen? ei dintre ? ara legal? ? i ? ara real?. ?eicaru ? i?l amintea pe Iorga f? r? s??l �ntrerup? deloc, profund mi? cat. Adusese cu el ? i c�teva sute de scrisori din tran? ee adresate lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
genuncheau �n praf �n fă? a lui. Dar Carol era tot timpul preg? țiț. O partid? de bridge �n Aleea Vulpache (locuin? a de la Bucure? ți a Lupeasc? i) sau un ț�rg care trebuia �ncheiat cu colonelul Gavril? Marinescu sau cu Max Au? nit. Poporul lui �? i manifestă zadarnic dragostea �n fă? a por? îi Palatului. Regele era interesat doar de comorile palpabile. Iar v�nturile reci care b? teau dinspre Moldova ucideau dragostea dispre? uit? a na? iunii rom�ne. Atunci c�nd Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
grea ? i pe cea de armament) finan? at? nu de b? nci cu capital privat că �n anii �20, ci de Bancă Na? ional?. Cea mai mare parte a noilor industrii se află �n proprietate privat? , ca, de exemplu, a lui Max Au? nit, Nicolae Malaxa, Mihai Constantinescu, Dimitriu Mociorni? a ? i regele, care era industria? ul regal (ajutat de excelentele talente de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau proteja? i de concuren? a str? în? prin tarife ridicate, iar capitalul era �n cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de mizeria mediului rural. Adev? rata putere era de? inut? de rege ? i de a �două camaril? �, identificat? de obicei cu inima acesteia, Ernest Urd? reanu. Această urma s? fie camarila industrializat? , care includea noi membri, că industria? ul evreu Max Au? nit ? i al? îi. Iorga se va identifica tot mai mult cu aceast? camaril?. �n ce m? sur? �f? r? voia lui�? Corpu? ia ? i cinismul se r? sp�ndeau ? i ele; cel mai prestigios general al For? elor Armate, Ion Antonescu, avertiza zadarnic că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ie? it deci din p�ntecele unei v�nz? toare de ? uic? beat? cri?? ? i a c? zut pe du? umeaua unui han. Poate c? ? i el era beat din cauza ? uicii ? i nu a fost cu adev? raț r? nit atunci c�nd ? i?a dus osta? îi la victoria �n lupta de la C? lug? reni�172. Panaitescu ? i?a amintit c? Iorga nu l? a prezentat �ntotdeauna pe Mihai Viteazul �ntr? o lumin? favorabil? , numindu? l condotier ? i critic�ndu? i comportarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau �nc? vii. Ele erau contrabalansate de influen? ele exercitate asupra perspectivei lui de c? tre cultură occidental?. Iorga nu i? a atacat �ns? niciodat? pe mării capitali? ți evrei din Rom�nia (de talia lui Kaufmann, Shapiro sau Au? nit), că s? nu mai vorbim de madam Lupescu 26. �n ace? ți ultimi ani ai vie? îi lui Iorga, tonul �Neamului rom�nesc� (că s? folosim o expresie tipic american?) �nu reflectă neap? raț opiniile consiliului de administra? ie�, ci pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Interne, C? linescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele nevoie. C?linescu era un filooccidental convins, nemilos ? i abil. Regele se putea bizui pe talentele lui. Mai erau ? i industria? îi Malaxa ? i Au? nit (află? i uneori �n dizgra? ie, atunci c�nd interesele lor intrau �n conflict cu cele ale industria? ului regal Carol). Apoi, G. Marinescu ? i sinistrul ? ef al Poli? iei Secrete, Mihail Moruzov 57. Mai erau ? i c�? iva membri mai pu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din zona aceasta (mai ales tinerii lipsi? i de viitor) nu prea aveau ce pierde atunci c�nd au sosit sovieticii 15. Dar acesta era unghiul de vedere al evreilor. Din unghiul de vedere al lui Iorga (at�ț de profund r? nit �n m�ndria să na? ional? ? i de negarea dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
291, 293, 294, 297, 306, 307, 379, 381, 394, 434 Arghezi, Tudor 107, 114, 199, 399, 400, 413 Arghiropol, Cristoforovici 41 Arghiropol, Gheorghe 42 Arghiropol, Zulnia 41, 43 Atat�rk, Kemal 352, 388 Attila 93, 159 Auden, W. H. 273 Au? nit, Max 32, 34, 91, 277, 310, 370, 382 Averescu, Alexandru 127, 167, 176, 194, 198, 199, 203, 204, 205, 206, 230, 248, 249, 250, 307, 308, 381 B�rsan, Zaharia 121 Baldwin, Stanley 312 Balzac, Honor� de 59 Bancroft, George
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
taxat? � (p. 397). Iorga ? i-a declarat convingerea asupra modestiei lui Mussolini �n Idei asupra problemelor actuale, Bucure? ți, 1935, p. 108. S? ne amintim de scenă melodramatic? dintre el ? i Emil Ludwig, atunci c�nd Ducele a evocat felul �n care fusese r? nit �n R? zboiul cel Mare 124�Memorii, vol. VII, pp. 356-361 ? i BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 103 (1936), doc. �1 125�Memorii, vol. VII, pp. 366-368 126�Op. cît. , p. 155 127��Neamul rom�nesc�, 3 martie 1937 128
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pentru mai multe detalii despre situația primatelor foarte complexe, vezi Desmond, 1979). Darwin a ilustrat diferența dintre dilemele de reflecție și cele de nonreflecție în cazul unei rândunici, ce își poate p]r]și puii pe care i-a hr]nit cu devotament și f]r] vreo ezitare aparent], în momentul când stolul migreaz] (Darwin, 1859, pp. 84, 91). Conform lui Darwin, cineva binecuvântat sau blestemat s] aib] o memorie de mai lung] durat] și o imaginație mai activ] nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are o important] deosebit]; dac] victima vinovat] nu va sta absolut nemișcat], riscă secționarea unei artere sau distrugerea permanent] a osului, rezultatul putând fi fatal. Dac] acuzatorul nu înfige sulița în exact acea porțiune a coapsei care poate fi r]nit] f]r] consecințe grave, el va fi acuzat de crim]. Fiecare participant trebuie s] r]spund] aștept]rilor celuilalt, respectând astfel, în mod simbolic, morală public]. Am sublinat faptul c] înțelesul social și deci aici semnificația moral] a comportamentului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și la cel etic: „Împ]r]ția lui Dumnezeu se dobândește prin lupt], dar dac] ar fi o lupt] nedreapt]? Ar fi oare împotriva rațiunii faptul de a dobândi în acest fel Împ]r]ția, de vreme ce nimeni nu este r]nit în lupt]? Iar dac] lupta nu se împotrivește rațiunii, ea nu se împotrivește nici drept]ții, c]ci, altfel, dreptatea nu ar mai fi expresia binelui.” (Hobbes, 1651, capitolul 15) Astfel, dac] accept]m versiunea mai liberal] a raționalismului etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai multe considerente care limiteaz] comportamentul individului în raport cu ceilalți. Exist] o serie de obligații speciale create prin angajamente și acorduri; constrângeri legate de minciun] și tr]dare; interdicții privind inc]lcarea drepturilor individului, dreptul de a nu fi ucis, r]nit, sechestrat, amenințat, torturat, constrâns, jefuit; constrângeri legate de supunerea la anumite sacrificii a unei persoane, ca simplu mijloc de atingere a unor scopuri; pretenția asupra spațiului privat. Se mai pot menționa și condițiile de dreptate, egalitate și corectitudine în modul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
departe analiza lui Anscombe, afirmând c] societatea modern] nu a moștenit o singur] tradiție etic] din trecut, ci fragmente ale mai multor teorii contradictorii: suntem perfecționiști platonicieni în acordarea onorurilor la Jocurile Olimpice, utilitariști prin aplicarea principiului selecției în cazul r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai lui Kant și Mill prin afirmarea libert]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]