9,048 matches
-
metisă. Mă trezeam cu el în dinți, în cerul gurii. Nu știu cum s-a scurs vara, învățînd pentru admitere în cochilia grădinii. Numai vară n-a fost. Vorba vine că învățam. Mă ghemuiam sub bozii de după dîmboc și scînceam ca Tano. Nodul din gît părea a fi o bucată din mărul raiului: bucata abia înghițită din fructul oprit. Am ratat examenul, deși îmi picase subiectul preferat. De Crăciun, a venit cu ea și cu o boxeriță, albă toată. Pe amîndouă le chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Liselle. Am înțeles că-și ceruse repatrierea. Era franțuzoaică. Auzeam ce-și spuneau cînd ridica Iordan vocea. Altfel, mă țineau departe de "istoria contemporană", iar mie nu mi-a plăcut să întorc pe dos "împletitura", să caut defectele, ochiurile rărite, nodurile care leagă firul evenimentelor. "S-a săturat să-l aștepte pe Roosevelt. Roosevelt a uitat să debarce-n Balcani, cum a promis și Liselle nu mai are răbdare. Pleacă. E o invazie de șepci proletare în București, ceva de speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lemn și fără suflet, îmbrăcați în haine de profesori cu robele în geantă și măștile legate la șold. Li se arăta direcția Brăila și se îndreptau mecanic spre oraș. După aceea, ne-am dus și mai departe. Aproape de Barboși, între nodul de cale ferată și sătucul uitat de timp. Ascunși printre zidurile vechi ale cantonului părăsit, pe când trenurile treceau în derâdere cu vremea, am observat cum alți Gustav, alți Mihai, Samaliot, Any, Hugo, Nilă și ceilalți erau fabricați din lemnele căzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
parcursul ascensiunii sale în preajmă? Cine altcineva i ar cunoaște mai bine comportamentul, apucăturile, reflexele, orgoliile, nebunia, dacă nu chiar cei care au făcut sub o formă sau alta parte din cercul său, l-au încurajat sau i-au căutat nod în papură, după caz? își clătește gura, scuipă, își clănțăne dantura, deschide la maximum robinetul de apă caldă. Asta da dăruire, își amintește escapadele lui Monte Cristo peste graniță, era singurul mod de a intra în sistem, o luai pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
e mai mult decît și-ar putea dori orice femeie, nici ceilalți doi nu sînt de aruncat, îi scapă Angelinei o privire topită. V-am cerut eu părerea? își simte Roja tîmplele zvîcnind și pulsul bătîndu-i tot mai rapid în nodul care îi crescuse în burtă. N-am pomenit o nebunie mai mare, se citește în ochii Părințelului, la o parte! zbiară Roja din nou, luîndu-și elan, încovoindu-se pe spate, izbind din toate puterile în mijlocul geamului, făcîndu-l cioburi. La o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu-i vine să creadă Curistului, privind în spatele barului la rafturile ticsite cu băuturi. — Eu n-aș fi făcut-o nici pentru cea mai frumoasă femeie din lume, spune Părințelul, nici pentru Zîna Zînelor sau Ileana Cosînzeana, mărturisește, slăbindu-și nodul de la cravată. — Ori ați simțit nevoia să vă revanșați după ce ne-ați băgat în sperieți, ori e din cauză că fetele v-au cerut să le mai scoateți și pe ele în lume, adaugă Curistul. Nici una, nici alta, spune Roja, și hai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Monte Cristo, ce-ați zice să vedem ce mai face cutiuța din perete, se uită pe sub sprînceană în direcția bibliotecii, dacă mai funcționează încă, dacă îi mai ard lămpile, spune. — Hîc, face domnul Președinte de parcă și-ar fi înghițit un nod din gît, acuma am lăsat-o mai moale cu ce spun ei, e mult mai important ce se petrece chiar aici sub nasul nostru. — Vă înțeleg foarte bine, m-am săturat și eu de minciunile lor jurnalistice, îl întrerupe Petrică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un caracter, felicitări pentru curaj, din cîte spui, putoarea aia nu merita așa un bărbățel. — Voi, taximetriștii, sînteți toți scumpi la vorbă, zice Roja, vă dezlegați limba mai greu decît surdomuții. Dacă vrei cu orice preț, reia Părințelul, să găsești nod în papură cuiva, nu-i mare lucru, mai ales unei femei, adaugă. — Ne plimbi deja de un sfert de oră, anunță Curistul privindu-și ceasul Atlantic, așa mai merge, spune întinzîndu-și oasele, simțind un firicel de căldură la picioare. — Miroase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mea, nu-ți mai bate capul degeaba, și dînd dovadă de o excelentă dexteritate reușește să strecoare firul dintr-o parte în alta a rănii zgîndărindu-l cu vîrful cuiului înainte și înapoi. Ține degetul aici, îi zice, ca să pot face nodul, calculează distanța rămasă, o împarte ochiometric, încă trei o să-i ajungă, adaugă, Dendé îl aprobă dînd din bărbie, cînd te gîndești că alții se freacă ani buni de zile pe băncile facultății să învețe chestii din astea banale, mi se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
catarame. Abia după aceea se ocupa și de teancul mai voluminos, pe care înainte de a-l lega cu un șiret pe care îl avea de fiecare dată la îndemînă, îl bătea pe muchii ca să se aranjeze cît mai frumos. Strîngea nodul și se asigura că este destul de compact. În sfîrșit, cu o mișcare scurtă și privind încă o dată în jur de parcă s-ar fi temut să nu-l vadă cineva, îi făcea vînt în coșul de gunoi. — Cînd pot să arunc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
buzunarul unei perechi de pantaloni bărbătești puși la spălat, exact în clipa în care Roja dă să iasă pe ușă, s-o întindă înspre cuibușorul lui de nebunii. Ce-o mai fi și asta? face pe nedumeritul, iar îmi caută nod în papură, se gîndește. Ia să vedem ce avem aici, îl pune pe jar despăturind bilețelul, netezindu-l cu dosul palmei pe perete, cine-o mai fi și curviștina asta nerușinată? Roja face stînga-mprejur, de uită interzis la spectacol, fără
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vouă, cine e? Să știi că nu scapi de mine pînă nu-mi spui cine e prospătura, îl amenință, ca să mă pot ocupa de amîndoi așa cum se cuvine. Mă simt penibil, îi răspunde Roja cu sinceritate, privindu-și vîrfurile pantofilor, nodurile șireturilor, punînd capăt scenei, zău că n-am timp de prostii din astea, de discuții de doi bani, îi mărturisește verificîndu-și curelușa ceasului de la încheietura mîinii, sînt în întîrziere, băieții mă așteaptă deja, ca să nu mai vorbim că în seara
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Înmărmuri cînd în cadrul ușii apăru Bulgarul cu ochii abia mijiți, umflați se somn, făcîndu-i semn să intre de parcă totul s-ar fi petrecut normal, după un plan stabilit dinainte. Încercă să întrebe ceva, dar fu nevoit să renunțe simțind un nod în gît care abia îl mai lăsa să respire. Bulgarul încuie la loc poarta și îi făcu semn s-o apuce înainte. Într-adevăr, după ce traversă culoarul scurt de la intrare, se văzu într-un hol dreptunghiular destul de spațios, dar ticsit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întoarcă la elicopter, și cel mult încă zece pînă aici. Îți rămîne exact atîta cît să-ți tragi sufletul și să te familiarizezi cu personajul în pielea căruia ai intrat, să-ți faci ordine în gînduri. Ți se pune un nod în gît, auzi cum pietrișul de pe alee începe să foșnească tot mai aproape și cum tălpile unor bocanci bat cadențat pe treptele de la intrare. Maiorul îl privi suspicios, îi ceru să-i dea ceva de scris, se aplecă peste colțul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tu, Hasmațuchi, ce-ai mai făcut? Năzbâtii? Da, răspunse copilul care nu auzise de „năzbâtii”! -Adică, de ce fel?, Întrebă bunicul Încruntând un sfert din sprinceana care se Îngălbenise de la „tiutiun”. -Am fost În Cociobana! Aneta a tresărit străfulgerată de un nod În gât și l-a fixat cu privirea unui condamnat la moarte pe nedrept. Și? Și-am ținut pe Marțolea de funiuță! Și mai ce? ȘÎ-am pus mâna pe coarnele ei! -Ămâia mătii, Anetî, dacă...! Și mai ce-o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai Înguste decât tăieturile), iar din coada Cleopatrei, iapa bunicului Ghiorghi, pe care tot Victor cel iubitor de istorie a botezat-o astfel, a tăiat trei smocuri de fire lungi. Din fiecare fir de păr a făurit un laț cu nod alunecător, apoi le-a scurtat pe toate la aceiași lungime. Cu părul transpirat și cu limba scoasă În colțul gurii, fapt care atesta o mare concentrare asupra artei sale, Ionel fixa capătul liber al fiecărui laț minuscul cu câte o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
strecurându-mi leneș brațele din mânecile largi, făcându-l să alunece peste umeri, apoi, proptindu-mă amețită de privirile hipnotice ale bărbatului, îl las să-mi cadă la picioare ca o cortină grea... Panglicile subțiri de pe umeri se desfac din nodul mătăsos și sânii tresar dezgoliți, cu sfârcurile înmugurite de goliciune, iar slipul, lunecat peste coapse, îl simt în jurul gleznelor ca o cătușe de mătase...“ (Flori de lavandă) Autoarea pozează în romantică și are grijă să aducă în fiecare schiță nopți
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o iau și de amantă. / Îi mai și trântesc niște ploduri.“ (Destin) Pluralul de la „plod“ este „plozi“, nu „ploduri“. Sper că aceasta nu-l va deruta pe poet, astfel încât să scrie de acum înainte „pozi“ în loc de „poduri“ și „nozi“ în loc de „noduri“...) Depășit de exigențele creației literare, autorul exclamă la un moment dat: „Doamne, grea meserie e scrisul! / Cuvintele nu mă ascultă / se împrăștie ca iepurii prin desișuri / când mi e lumea mai dragă. / pana o ia de-amboulea pe arătură.“ (Golgota) Îl
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de pe ultima copertă. Stilul pret ´ ios in poezie Când vrea să-i spună unui bărbat că e ușuratic, Georgeta Iliescu nu-i spune pur și simplu „Ești un ușuratic!“, ci recurge la următoarea formulă: „Printr-o dăruire fastă, / ai un nod lasciv în coastă, / care-ți zgândără simțirea, / scrutând viciul abitirea.“ Ea traduce fiecare enunț din limba română firească într-o limbă română complicată inutil, cu pretenții de intelectualizare, crezând că astfel face poezie. Nu face. Ceea ce rezultă seamănă cu modul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Mirton, Timișoara, 2001), el se pronunță fără complexe asupra unor noțiuni care i-au preocupat pe marii filozofi ai lumii - adevăr, iubire, artă, prietenie, păcat, libertate, speranță etc. -, propunând definiții tautologice sau constatări de ordinul evidenței, cu aerul că taie nodul gordian. Ce este sentimentul? „Un simțământ profund.“ Dar râsul? „O manifestare sănătoasă a veseliei.“ Cine are nevoie de pace? „Toată lumea.“ Cum se manifestă obsesia? „Nu te lasă să dormi, nici măcar să te odihnești.“ Minciuna folosește la ceva? Da, „poate avea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pic de rachiu? Paharele sînt umplute din sticla gestionată de Tureanu. Concesivi, bețivanii arată indiferență la chestiile astea superioare. Nouă nu ne trebuie Mercedes. Și nici măcar Dacia. Pe muiere o căpăcesc de cîte ori am chef și ea înghite cu noduri. Nu-mi trebuie alta, că mă înădușă destul una. Nu vorbesc de voi, vorbesc de oameni. Dar noi nu sîntem oameni? Voi sînteți niște animale scîrboase, un fel de necuvîntătoare. Eu am trăit în lumea bună. Am învîrtit femei fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sale se amestecă într-un amalgam incoerent. Idei banale, observații inutile și probleme adînci din teză se amestecă și devin cu toate frînturi de banalități. Dacă Gugeanu este într-o stare proastă? Lupașcu știe că în astfel de situații găsește nod în papură la orice și, Doamne ferește, poate să propună iar o amînare! Mai las-o la dospit încă un an, a propus anul trecut. Ce este drept, în anul care s-a scurs teza s-a ameliorat calitativ. Gugeanu dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era piatră dintr-o zidire fără nume. Mucegaiul, ca o floare de nuntă în piept. Isaia dănțuiește, cresc muguri pe cruce! Cunoștea pe de rost toate cântările. Viața o repetiție continuă în câteva "Ceasuri Împărătești". Învierea, o promisiune amânată, legată nod de batistă. La 16 ani, viața pe orizontală era o curgere domoală. Petru era decorul. Cu ochii închiși, cu bărbia căzută, cu genunchi tociți, cu palmele încleștate, cu umerii exfoliați, cu fruntea brăzdată. Un decor nu-l poți locui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
7. La 15 ani, în sufletul lui Petru, șarpele și-a făcut cuib. Reptila a coborât din mărul biblic: foame, mușcătură, nesaț. Șarpele, sferă rostogolită într-o gravitație a sângelui deșirat fără capete. Șarpele, sfoară deșirată dintr-o mie de noduri peste un miez de inimă. Șarpele, rouă și brumă în vene. Veninul! Alerga șarpele prin măduvă precum trenul slobod de pe șine peste stepele caucaziene; urca șarpele în tâmpla stângă, în tâmpla dreaptă munții îl gâdilau pe Dumnezeu la tălpi; cobora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lună plină. Noaptea se refugia prin ungherele târgului. Umbrele se ascundeau sub tencuiala zidurilor. Cântecul cucuvăilor a pustiu chema pustiul în leagăn. Păianjenul țesea în inimă firul tors precum o șuviță de întuneric. Sub grindă, la 4 dimineața, sângele lega noduri. Spălătorul, la capătul holului. Frig. Apa, cristale ascuțite, lichide, mușcau epiderma violacee. Frig. Pe jos, mozaicul îmbibat cu urină și clăbuci de săpun "Cheia". Câteva pete roșiatice suprapuse întregeau patru cifre aproape indescifrabile. Constructorii și-au datat edificiul: 1954. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]