905 matches
-
și-i iubea, deși îți spun eu, mai corect ar fi fost ca ei să se fi încolonat în genunchi, de-a lungul tuturor străduțelor pe care le-a străbătut, pentru a-i ajuta, Robin, mulțumindu-i măcar așa pentru noianul de stiluri și modalități artistice cu care îi înzestrase. Și cu care îi îndopase, cu forța, ca pe niște curcani, pe de-a moaca. Cel puțin lui Dali, cine, cu adevărat, deși tainic, i-a prezentat- o pe Gala? 221
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sub pivnițele și beciurile bucureștenilor. Încolăcindu-se și comprimându- se ca un resort pe sub podurile și viroagele subpământene. Așchie lichidă pribegită de la vechea gură de vărsare a Bucreștioarei. Și izbucnind tocmai aici (dacă nu cumva și dintr-un alt ciudat noian de motive), atunci, nu în ultimul rând, pentru a-l justifica și autentifica pe cel de-al șaptelea și cel din urmă rege al orașului București!! Suflul de apă țâșnea zglobiu și neîncrezut, parcă din căpătâiul strâns în trei degete
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
idei? Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel. Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari cărora nu le-ar fi pasat nici
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vedem, auzim, cugetăm, judecăm nu sunt decât creațiuni prea arbitrare a propriei noastre subiectivități, iar nu lucruri reale. Viața-i vis. Era o noapte tristă. Ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate ale Bucureștilor, ce se trăgeau strâmte și noroioase pin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai pin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de-a pune piciorul c-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fost? zise el, apucând cu blândețe mâna mea înghețată. - Am fost să caut pe mama... unde-i mama? Pieptul său se îmflă cumplit, el mă luă în brațe, mă strânse cu foc nespus și-mi înecă fața rece c-un noian de sărutări fierbinți. - Mama ta, sărace, șopti încet, mama ta?! Nu mai ai mamă... Rămăsesem singura mângâiere a tatălui meu celui amărât. Eram lumina ochilor săi, cugetul minței, speranța bătrânețelor sale. Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
față de nebuniile sentimentului. Nu-i place să trăiască În văpăi, ca Alecu, și nici nu caută jertfă. Atins de melancolie, el vrea scăpare, se roagă - dar fără patetism - și cere blîndețe, blîndețea fiind, după el, starea ideală a iubirii: „În noian de Întristare, cînd s-o afla cineva, Cum să-și mai afle scăpare, cînd și dragostea nu va, Dragoste, fii milostivă, la amară starea mea, Lasă, nu mai sta-npotrivă și blîndețea iar ți-o ia.” E mulțumit, În consecință, atunci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alt poem (Calea Robilor) de senzația de gol cosmic. Este unica dată cînd Alecsandri are o reverie uranică Încheiată printr-o reverie a pustiului terestru: „Pe cerul nalt lucește un rîu albiu de stele, Ce curge spre Moldova din tainicul noian; Ca flotă luminoasă, luceferii prin ele Cutrieră În umbră cerescul ocean. Din cînd În cînd desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade și-n spațiu s-acufundă, Trăgînd pe plaiul negru o brazdă argintie, Ce-n clipă-i
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De la clătirea sufletului, Conachi ajunge la trecerea lumii spre neant: „Lumea stă pe o schimbare, toate trec și mor și cher...” La originea acestei prăbușiri universale se află o iubire neîmpărtășită. Ea zdruncină temeliile lumii și precipită omul spre un „noian de cufundare, de mormînt Întunecat”... . Cele trei lungi poeme discursive: Jaloba mea, Scrisoarea către Zulnia și Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei erotice (Moartea părintelui dumisale Vornicului Costache Conachi la 1803, Mart
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ce noapte Îndelungată de plîns, de gînd, de oftat, Deplin vreme unei vieță pîn’la moarte-am colindat Ș-Încă zorile de ziuă mai au mult a zăbovi. Ah, apuca-m-or cu viață, ori mai degrab-oi muri? Ce noian de cufundare, ce mormînt Întunecat Este noaptea privegherii pentr-un suflet Întristat. Toate rălele trecute să Întorc și vin la loc, Sporesc cele viitoare, arz și mă frig ca pe foc. Amar mie, că nu trece noaptea asta de durere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori frageda trestioară după vînturi cum să pleacă, / ori lumile totodată În noian să se prefacă” etc. Omul este „craiul lumii” și, chiar dacă orgoliul Îl poate pierde, omul are revelația condiției sale. Erosul, cînd apare, i-o adîncește. Ceva măreț și puternic se naște În el. O dorință presantă de a cuvînta În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acitvitatea la care ia parte. În această stare emoțională, orizontul persoanei geloase se îngustează foarte mult, încremenește. De regulă, gelozia nu se prea împacă cu viziunea largă, clară, detașată, lucidă, flexibilă. Ușa scrie cercetătoarea germană rămâne larg deschisă pentru un noian eterogen de fantasme proiective, așa încât de multe ori se creează impresia că gelosul se ocupă mai mult de cea de-a treia persoană decât de însuși partenerul" (2008, p. 69). În marea majoritate a cazurilor, el are un comportament asemănător
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aliniate în sumar pot prilejui și alte abordări, în varii chei și-n lumini cât mai diverse. Dificil nu-i atât să le șarzezi cu pixul, cât să poți (și să știi) alege ceea ce merită cu adevărat de reținut din noianul de referiri aflate în bibliotecile lumii selecție care, prin ea însăși, expri-mă o atitudine, un punct de vedere. În cazul de față, al unui moralist erudit, sedus de jocul sclipitor al ideilor, tentat să cearnă prin sită proprie atât de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
frumusețea ei, despre felul în care își compune aparițiile, despre admirația pe care o stârnește în jur. Nici o mirare că Cioran va răspunde acestui scenariu al seducției și va deveni din prima clipă victima lui. Căci din prima clipă, sub noianul de vorbe în care cei doi se îngroapă, Cioran descoperă în el o irepresibilă atracție fizică (sinnlich, "senzorial" e cuvântul care revine mereu), iar scrisoarea care urmează după prima întrevedere la Paris este plină de fantasme erotice și stă sub
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu emoție personalități, evenimente despre care generații le mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice trâmbițate cu persuasiune și ură de clasă. Dar din noianul informațiilor, cu grijă și ochi de specialist selectate, aflăm cu uimire și satisfacție totodată despre existența unei numeroase elite românești existentă între anii 1877 și 1946, trecută apoi prin sabia nemiloasă a proletariatului care a decapitat‐o și la propriu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
naltă și în mersu‐i Ușor se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
simțea, în mod sincer, milă și iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pana lui Ion Alexandru Angheluș, profesorul: Simpla foaie de hârtie Nu mai poate să adune Lângă mese de stejar Sfânta noastră nebunie; Fumul vânăt de țigare, Lunecând spre bagdadie, Este acru, fără gust, Preaiubitule Ilie! Din atâtea vorbe spuse Din noianul de iacoane, Ce-a ieșit sărmane Cici, Și stimate Ciceroane? : N-o să-mi spui că din nuvele Nu-mi transmite una ciuda. Totuși, unde să te public, Pricope, venit din Duda? Vom citi ca și-altădată Paginile cu berbecu' Sau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-uri”, apărute în revista Contrafort de-a lungul a câțiva ani, perioadă în care consemnarea spectacolului cotidian al vieții literare (și nu doar literare, cum se va vedea) m-a pasionat destul de mult. Evident, e doar o mică selecție din noianul de întâmplări, secvențe, evenimente la care am fost martor sau participant direct și care au intrat în jurnalul meu amplu, pe care îl țin începând cu anul 1990. iulie, 1995 „Ce mai face oare Ilașcu?” Întrebarea aceasta nu mi-a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
veritabilă suplețe și finețe interpretativă, toate nu mai puțin importante decât buna cunoaștere și mânuire a instrumentelor poeticii narative și a bibliografiei critice, consultate în cel puțin trei limbi străine. Referitor la ultimul aspect, se cuvine a observa că, în noianul de lucrări ce folosesc "ilicit" sursele critice, cartea Ceciliei Maticiuc se remarcă printr-o absolută onestitate a trimiterilor la o bibliografie critică deloc neglijabilă, precum și prin clara ei situare față de respectiva bibliografie. Spiritul de analiză și de sinteză al autoarei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
arestaților. A fost decretată o întreagă legislație pentru combaterea sabotajului economic și a speculei. Această legislație, emisă de Conducătorul statului, a fost întregită cu nenumărate ordonanțe, ordine, decizii și comunicate ale autorităților locale care, la rândul lor, au stabilit un noian de interdicții. Pentru a avea girul națiunii asupra măsurilor luate împotriva rebeliunii legionare, ca și pentru decizia angajării Armatei române în războiul antisovietic, guvernul a organizat referendumurile de la 2-5 martie și de la 9 octombrie 1941. Pe de altă parte, prin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acordării lor, se întâmplă tot felul de nereguli și superficialități: fie că este vorba de o slabă propagandă în rândul investitorilor autohtoni, de întocmirea superficială a proiectelor, de prelungirea termenelor de aprobare, sau de organizarea necorespunzătoare a licitațiilor, încât din noianul de proiecte propuse, puține sunt cele eligibile care primesc finanțare. Drept urmare, noi facem ceea ce făceam dintotdeauna, ne chinuim bărbătește cu sărăcia, iar sumele destinate nouă „mucegăiesc" ca niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
al țării ești, al câtelea înscris pe cartea de imobil, ai cumva ipotetic înscris pe spate un număr și când mergi pe stradă, în autobuz, în tramvai și de ce nu, chiar în inima femeii iubite. Deasupra fiecăruia se grămădesc un noian de cifre dar poate cele mai implacabile cifre sunt cele care mărginesc o liniuță, o simplă liniuță care se află între anul de naștere și cel al morții unui om. Toate visele lui, toate iubirile și deznădejdile lui, tot ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acordării lor, se întâmplă tot felul de nereguli și superficialități: fie că este vorba de o slabă propagandă în rândul investitorilor autohtoni, de întocmirea superficială a proiectelor, de prelungirea termenelor de aprobare, sau de organizarea necorespunzătoare a licitațiilor, încât din noianul de proiecte propuse, puține sunt cele eligibile care primesc finanțare. Drept urmare, noi facem ceea ce făceam dintotdeauna, ne chinuim bărbătește cu sărăcia, iar sumele destinate nouă „mucegăiesc” ca niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a construcției obișnuite de superlativ absolut cu o expresie inedită prin care se exprimă în grad maxim însușirea/calitatea (frec vent, printro perifrază metaforică): ... în ochiii ucigător de dulci (M. Eminescu); ...era frumoasă de mama focului. (I. Creangă); Carbonizate flori, noian de negru.../ [...] / Negru profund, noian de negru. (G. Bacovia) Paradoxul evidențiază o idee aparent absurdă, dar care se încarcă de o semnificație logică în context: Dulci cuvinte nențelese însă pline dențeles (M. Eminescu); Ești ca un gând și ești și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
absolut cu o expresie inedită prin care se exprimă în grad maxim însușirea/calitatea (frec vent, printro perifrază metaforică): ... în ochiii ucigător de dulci (M. Eminescu); ...era frumoasă de mama focului. (I. Creangă); Carbonizate flori, noian de negru.../ [...] / Negru profund, noian de negru. (G. Bacovia) Paradoxul evidențiază o idee aparent absurdă, dar care se încarcă de o semnificație logică în context: Dulci cuvinte nențelese însă pline dențeles (M. Eminescu); Ești ca un gând și ești și nici nu ești / între putință
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]