721 matches
-
frenezie, de Încântare ce mă Învăluie asemenea unei muzici atunci când sunt În preajma ei. „Taci!” Nu mai suport nici un cuvânt În plus. Am trântit receptorul, lăsându-mă pradă furiei. „Ce tupeu!” Îmi repetam sugrumată de revoltă. Să-mi povestească cu atâta nonșalanță despre „ea”... Ce ofensă! Am fost doar la un pas de a-mi mărturisi sentimentele cele mai profunde, mai adevărate. N am reușit... În schimb, simțeam cum mă mistui lent la flacăra dureroasă a neputinței. Vedeam limpede, cum tot ce
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
trebuie să ne împiedice să ne dăm seama că o ardere trebuie deosebită de alta, o distrugere de altă distrugere. Să arzi cu indiferență nu este același lucru cu a arde cu simpatie sau cu pasiune. Arderile făcute cu nepăsare, nonșalanță sau cinism sunt o crimă împotriva umanității. Arderea pe care noi o avem acum în fața noastră trebuie s-o realizăm într-un mod care să fie pe măsura obiectelor arse. Trebuie făcută cu reculegere. O săvârșim în slujba spiritului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mă bucur, dar o să-i simt lipsa. La muncă, e unul dintre cei mai apropiați prieteni ai mei, așa că poate de aceea mă simt eu un pic deprimată în seara asta. ― Unde are loc petrecerea de rămas-bun? întreabă Sophie cu nonșalanță. De parcă aș fi fraieră. De parcă i-aș spune, acuma, sincer. ― Nu-mi amintesc, îi răspund eu și dau din umeri. Mă ridic în picioare și ies din cameră, spunând: în vreo cramă. În timp ce Jemima Jones urcă sus în camera ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
întrebat eu prudentă. Killer era o trupă de heavy-metal de rahat, care, în ciuda faptului că era de rahat, era foarte populară. Luke probabil că avea toate discurile lor. —El e, mi-a răspuns Mike. De unde îl știi? am întrebat cu nonșalanță. Nu voiam să mă fac de râs trăgând concluzii pripite. Pentru că a fost AICI! a scrâșnit Don cu ochii stând să-i iasă din orbite. Aici! Cu NOOOOI! Pe bune? am murmurat cu inima tresăltându-mi în piept de speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ar trebui văruit. E aproape la fel de rău ca la noi acasă“. Am salvat-o pe mama de la o alunecare pe poneiul de jucărie al lui Michelle. E cineva faimos pe-aici? mi-a șoptit Helen. Momentan, nu, am răspuns cu nonșalanță. Spre marea mea ușurare, Helen n-a spus decât: — Fir-ar al dracului! Și asta a fost tot. I-am condus pe toți trei în sala de mese. Care era înțesată de lume. Arăta de parc-ar fi venit Ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o întrebam pe Margaret încercând să mă prefac că nu-mi pasă. încercând să mă prefac că nu simțeam c-o să mor dacă Margaret nu zicea că-l mănâncă în următoarele cinci minute. A, nu știu, îmi răspundea ea cu nonșalanță, ca un monstru obsedat de control ce era. — Da? ziceam eu cu o nonșalanță întunecată. Era vital să nu lași niciodată pe nimeni să-și dea seama ce voiai cu-adevărat. Pentru că dacă aflau, atunci în mod deliberat nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă prefac că nu simțeam c-o să mor dacă Margaret nu zicea că-l mănâncă în următoarele cinci minute. A, nu știu, îmi răspundea ea cu nonșalanță, ca un monstru obsedat de control ce era. — Da? ziceam eu cu o nonșalanță întunecată. Era vital să nu lași niciodată pe nimeni să-și dea seama ce voiai cu-adevărat. Pentru că dacă aflau, atunci în mod deliberat nu-ți mai dădeau acel ceva. Și, din experiența mea, nici dacă cereai, tot nu primeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pot să uite niciodată, starea extraordinară de spirit al armatei, dorința de a lupta pentru patria asta în care am văzut lumina zilei, ura față de cei care pândeau la granițele țării pentru a specula orice slăbiciune a noastră, acceptarea cu nonșalanța tinereții a morții pentru această cauză. Oricât s-ar zbate spurcații zilelor noastre, mânjiții slugoi ai occidentului, să demonstreze contrariul, pot să jur alături de milioane de oameni că atunci l-am simțit pe Ceaușescu alături de noi, un om de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se lăsau amețiți de sloganul „Totul este posibil, totul este permis“, înscris pe ziduri și intonat când revoluționar, când tandru de barzi pletoși și bărboși. Copiii din flori ai generației flower power erau aduși pe lume cu inocența, bucuria și nonșalanța pe care doar bunăstarea și libertatea le puteau îngădui. Iar în timp ce prin câteva capitale occidentale feministele defilau cu pieptul gol aidoma anticelor amazoane, scandându-și agresiv dreptul de a dispune de propriul lor corp, cerând deplina, nelimitata legalizare a avortului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
simplifică. Nu mai există diferențe între geniu și idiot. Doctorul Costin ne invită să riscăm câțiva dolari la automate. Accept, ca să fac și această experiență, cu toate că, în genere, mă feresc de jocuri. N-am încredere în norocul meu și nici nonșalanța celor care știu să rămână lefteri cu surâsul pe buze. Încep bine. Câștig vreo zece dolari. Apoi, pierd tot. Era normal. În "țara tuturor posibilităților" multe lucruri sunt imposibile pentru mine. Mergem și la alte "palate". Căci mirajul e organizat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
recunoscut ca fiind atât de aplecat spre intrigi încât, ori de câte ori făcea câte ceva, oamenii se grăbeau să afirme că Shibata Katsuie revenise iarăși la vechile lui obiceiuri. În asemenea momente, însă, nici nu se ostenea să-și ascundă emoțiile cu o nonșalanță prefăcută. Această parte a caracterului său era cea pe care Nobunaga o înțelesese atât de bine. Considerase curajul lui Katsuie, mintea sa conspirativă și cinstea drept trăsăturile sale distinctive, pe care le putea întrebuința cu folos. Astfel, îi atribuise lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mai întâi o luăm prin dreapta pe dincolo de crâng, s-a încăpățânat Hamsterul Colțos. Ba nu! Ba da. Dar poate e mai bine să mergem drept înainte, și-a dat cu părerea și Portocala, care crănțănea semințe, impasibilă, aruncând cu nonșalanță cojile în iarbă. Să crezi tu că mergem la întâmplare, i-a răspuns Ghidușa. Așa, mai bine nu mai mergem deloc! Ia nu vă mai certați, am intervenit și eu. Dacă Ghidușa spune că e bună harta, o să încercăm să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
tragă înjurături de mamă și să ne pună pe fugă. Câteva minute mai târziu, apăru procurorul Silviu Angheliu. La ivirea sa, inculpatul nu schiță niciun gest, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Rămase nemișcat pe scaun. Doar senzația de nonșalanță pe care o degajă se întări mai mult. În schimb, ofițerul și subofițerii luară poziția drepți și salutară cu mâinile la caschete. Procurorul nu-i luă în seamă. Nici pe el, nici pe ceilalți. Își trăsese o morgă de plictiseală
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
care dădea șapte mii de kilograme la hectar, pe care Îl călcau În picioare cu seni nătate, și mai aveau până la șosea Încă un câmp de cartofi pe care să-l spulbere mărșăluind și scuipând către oraș, către civilizație. Mimau nonșalanța cu viclenie, miraculoasă formă de inteligență În anii aceia. Vasile l-a ajuns din urmă pe Carara, l-a salutat timid, bucuros că profesorul Îl evitase În timpul instrucției; la urma urmei, deși colegi de cenaclu, nu știau nimic unul despre
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
unul pentru el, unul pentru Matei, și s-a Întors la căpătâiul lui. Primele hohote de râs se făceau deja auzite, poate că moartea lui Matei Îi Înseninase, luase cu ea În tenebre toate necazurile lor, lăsându-le În sfârșit nonșalanța, nepăsarea, geniul tembel al ignoranților. — Matei, a zis luându-și capul În palme, moartea mi s-a arătat și mie, iar eu am refuzat-o. Nu știu dacă am făcut bine sau rău, nu știu ce mi-ar fi promis, poate că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
va mai trebui să se teamă de nimic pe viitor... Și cum vara era În toi, s-a hotărât să-și petreacă ziua la ștrand, să se bălăcească nevinovat, nepăsător, Încrezător În steaua vieții lui neînsemnate, și parcă Își regăsise nonșalanța de altădată, din vremea când nu căuta decât să trăiască, să trăiască intens tot ce existența Îi oferea În afara cuvântului. Pe la unsprezece seara i-a mințit pe ai lui că se duce să stea cu băieții În scuarul din fața Casei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
care se născuse într-o parte de lume unde toate aceste schimbări fuseseră posibile?... O lecție învățase bine de la viață: că, dacă cineva vrea să supraviețuiască, trebuie să se adapteze. Pe când Grigore Gospodin, Fănel Trifu și chiar Virgil credeau cu nonșalanță că supraviețuirea era posibilă și fără adaptare. Ei își puneau speranța în propria istețime, în pronia cerească sau în minunile pământești. 2 Iarna acelui an îl pusese pe Stelian la grea încercare, dar cu chibzuința lui de bun gospodar, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și nu opri decât hăt-departe, aproape de Piața Romană, cu toate protestele și vociferările unor pasageri. Așa ceva nu se mai pomenise și Victor îl întrebă mirat pe studentul filolog dacă avea idee ce naiba se întâmpla. Habar n-am! ridică acesta cu nonșalanță și cu bizară nepăsare din umeri. Poate-o fi fost vreun manipulant nou, care nu cunoaște bine traseul!... Răspunsul în doi peri al celuilalt i se păru destul de nelalocul lui, dar nu mai comentă nimic. Traversară bulevardul și o luară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Trebuia de urgență să-l inducă În eroare. Impunîndu-și să pară cît mai destinsă, se prefăcu a-și admira propria imagine, În timp ce Își aranja părul. Adrenalina Îi năpădea Întreg corpul și se strădui din greu să dea gesturilor ei suficientă nonșalanță, ba chiar Își ajustă cu un gest destul de intim sutienul. Mental, Își pregătea acțiunea pe care o puse brusc În aplicare cu precizie. Se Întoarse Încet pe jumătate, făcu doi pași agale spre ușă și, brusc, se Întoarse, scoase pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
trăiește în proximitatea mea, pe care probabil că-l respir zilnic și-l consum fără să știu, inconștient? Asta este, ea stă ascunsă în inconștientul meu și deopotrivă în fața mea la vagonul-restaurant al trenului și starea ei de firesc și nonșalanță mă paralizează. Nu pot protesta, nu pot decât răspunde la întrebările ei directe, ca și cum controlul asupra mea a fost complet luat de ea. Eu devin o biată ființă fără voință și memorie, rătăcită, care nu poate decât să contemple fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
uitându-mă la ceasul de pe noptieră, cu ochii împăienjeniți. De unde ai numărul ăsta? Nu sunt aproape niciodată acasă, așa că nu cred că l-am trecut la informațiile de contact. — A, Lulu mi l-a dat, mi-a răspuns Vivian cu nonșalanță. De ce mă mai obosisem să-ntreb? Sigur că Lulu i-l dăduse. și nu puteam decât să-mi imaginez cum făcuse Lulu rost de numărul meu de-acasă. Mi-am așezat capul pe pernă, rugându-mă să nu adorm, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
te întâlnești cu Morgan, să scoți de la ea întreaga poveste, să iei de la ea ceva fotografii - se pare că are cutii întregi cu poze - și să dai gata manuscrisul în mai puțin de trei săptămâni, i-a explicat Vivian, cu nonșalanța cu care ar fi cerut niște frișcă la cafea. Carl a început să fluiere. Asta e o comandă dificilă, iubito. Chiar și pentru mine. Fata n-a ieșit chiar acum de la dezintoxicare? E măcar coerentă? — E limpede ca cristalul! Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să întrebe brusc Bătrînul poticnindu se parcă în ultima frază, repetîndu-și în gînd aceleași expresii, masele de manifestanți devin exasperate și măcelul sălbatic se răspîndește în oraș. Păi unde să fiu, dom’ Colonel, dacă nu la filaj, zice Poștașul cu nonșalanță de parcă totul i-ar fi intrat pe-o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe șantier“ și, aproape de final, „Spre comunism în zbor“. Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
declarat, cu ostentație chiar, Îl proteja de o judecată prea severă din partea cunoscătorilor, diletanți ei Înșiși, dar Într-un sens superior. Cică. Se mai uită o dată În vitrină, de data asta ca să-și verifice ținuta și intră În magazin cu nonșalanța unuia de-ai casei. Mirosea a cauciuc. Jumătate din Încăpere era ocupată de biciclete. Rezemată de teracotă, șefa fredona un cântec. Fost basist al trupei de rock Sigma, luă chitara pe care o acordase el Însuși acum câteva săptămâni, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
el. Angi! îl salutară un grup de persoane din sală. Eu remarcai între ele pe o doamnă foarte frumoasă, pe cea care îl strigase. Când ne apropiarăm folosii prilejul pentru a o privi mai bine. Era suficient de tânără și nonșalanța subtilă pe care o avea o făcea extrem de plăcută. Nu era deosebit de frumos îmbrăcată, însă hainele sale feminine erau impecabile. Rochia ei era albă, lungă, finuță, cu breteluțe și un decolté foarte cuminte, en coeur. Un șal alb cu franjuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]