1,767 matches
-
unui locuitor al comunei (Ștefan Păun), dar și fragmentele istorice aflate la Muzeul de Istorie și Arheologie din județul Prahova, confirmă locuirea acestei comune în [[secolul IV]]. Atunci, oamenii trăiau în case și bordeie de lemn, cu pereții împletiți cu nuiele și lipiți cu lut și se ocupau cu păstoritul, cultivarea pământului sau ridicarea de turnuri, turnuri care datează în comuna Fulga din prima vârstă a fierului, și anume din [[Hallstatt]]. În plus, obștea sătească existentă în timpul stăpânirii romane s-a
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
pieselor componente; execută vehicule din lemn, machete și diverse articole: pipe, schiuri, saboți și alte articole de sport; reglează și coordonează mașini de sculptat în lemn și execută obiecte de uz gospodăresc: perii, bidinele, coșuri și altele similare prin împletirea nuielelor. Grupe de bază componente: 7421 Lucrători în pregătirea și tratarea lemnului 7422 Tâmplari și lucrători asimilați 7423 Reglori-montatori mașini de prelucrat lemn 7424 Împletitori de coșuri, confecționeri de perii și asimilați 7421 LUCRĂTORI ÎN PREGĂTIREA ȘI TRATAREA LEMNULUI Lucrătorii din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
și asimilații acestora execută diferite obiecte artizanale, de uz gospodăresc și utilitate personală, din răchită, rafie, trestie, stuf și alte materiale pe care le pregătesc în prealabil. Ocupații componente: 742401 confecționer bidinele, pensule, perii 742402 confecționer mături 742403 împletitor de nuiele 742404 împletitor obiecte din foi de porumb 742405 împletitor fibre plastice 742406 împletitor papură 742407 legător de păr 742408 prelucrător de fulgi și pene 742409 sortator, spălător păr 742410 prelucrâtor de păr la mașină 742411 prelucrător manual de păr 742412
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
petrol lichefiat" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. 931102 împingător vagoneți 815206 împâslitor pânză sticlă 742405 împletitor fibre plastice 742403 împletitor de nuiele 742404 împletitor obiecte din foi de porumb 742412 împletitor din panglică împletită 742406 împletitor papură 743205 împletitor textile 826305 încadrator confecții 733121 încadrator tablouri 915303 încasator și cititor contoare de energie electrică, gaze, apă 933003 încărcător-descărcător 814110 încleietor plăci aglomerate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
metale 731717 confecționer obiecte din ipsos 731718 confecționer obiecte din os, scoică, mică etc. 731719 confecționer corzi din intestine 731720 încadrator tablouri 731721 confecționer materiale didactice pentru științele naturii 731722 confecționer bidinele, pensule, perii 731723 confecționer mături 731724 împletitor de nuiele 731725 împletitor obiecte din foi de porumb 731726 împletitor papură 731727 legător de păr 731728 sortator, spălător păr 731729 prelucrător de păr la mașină 731730 prelucrător manual de păr 731731 împletitor din panglică împletită 731732 pieptănător de păr la mașină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
persoane vârstnice dispune de sală de gimnastică sau de spații special amenajate pentru desfășurarea activităților de recuperare/ reabilitare funcțională. c) Dotări pentru terapie ocupațională ... Materiale pentru activități de tip: pictură, grafică, modelaj, sculptură, pirogravură, traforaj, țesut, croitorie, tâmplărie, împletituri de nuiele, papură, rafie, feronerie, tricotaj și broderie, meloterapie, biblioterapie, ludoterapie (dans; jocuri de șah, domino, table) etc. Solicitarea achiziției de materiale pentru terapie ocupațională se face numai dacă sunt organizate și amenajate spații destinate activităților menționate. Atenție! Solicitanții vor avea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230813_a_232142]
-
se va efectua potrivit prevederilor din normele stabilite de Ministerul Transporturilor și Ministerul Comunicațiilor. Articolul 4 Documentele prevăzute la art. 3 vor servi, de asemenea, si la însoțirea transportului produselor accesorii ale pădurii, cum șunt rășina, coaja, liberul de tei, cetina, nuielele de rachița, fructele de pădure, ciupercile comestibile și altele de acest fel, precum și al exemplarelor de rășinoase și foioase care se valorifica, după caz, ca pomi pentru sărbătorile Crăciunului sau pentru spații verzi. Recoltarea acestor produse se va face, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170231_a_171560]
-
prin centrele de colectare importantecantiatati de fructe de pădure. Industrie, comerț, servicii Activitățile de tip industrial, reprezentate prin ramură de exploatare șiprelucrarea brută a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră de Marginea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
o jumătate de oră, se condensarea vaporilor de apă din oamenii făceau zgomote cu ce utilizează spațiul deschis de atmosferă au adus zăpadă? puteau au perfecționat tobele și deasupra fluviului St. Laurent și Ciudate efectele secundare ale aprindeau focuri cu nuiele uscate de parcă nu se simte atât de mult exploziilor din timpul acestui uimitor bambus. Tradiția așa ziselor mirosul specific de chimicale. În Festival al Primăverii (s-a cerut «lanterne» roșii datează de pe Bei j ing, pe lângă poluarea chiar să fie
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_44]
-
menționați în 1762 sunt cei trei fii ai preotului Ioan Gălan, Sava, Cosma și Artene, alături de ei fiind și preotul George Hurdiș. Acesta din urmă este pomenit și în 1777. Se mai știe despre el că avea o bisericuță de nuiele “în deal la Hurdiș”, astăzi proprietatea familiei Rauș. Tradiția locală îl prezintă pe George Hurdiș ca preot-călugăr, bisericuța sa fiind singura vatră sihăstrească despre care avem cunoștință în hotarul Leșului. După moartea ieromonahului bisericuța a ars. Anton Coșbuc afirma că
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Schitul Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea ""Botoșanii
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
Botoșani. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Ea a preluat funcțiunile bisericii vechi. este una dintre foarte rarele biserici cu pereți din împletitură de nuiele cunoscute în România, care s-au păstrat până în zilele noastre. Pereții au fost lutuiți, tencuiți și apoi văruiți în culoarea albă. Este acoperită cu șindrilă.
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
perioadele când năvălirile turcilor și tătarilor erau foarte dese, locuința sub pământ, bordeiul. Bordeiul, este o construcție cu dimensiuni reduse, care se poate efectua repede, săpând pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de cămară răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre, gospodăria din această zonă, să fie cel mai adesea construită din cărămidă, fie arsă, fie nearsă, acoperită cu olane sau cu
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici” (ramă masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
s-a întemeiat anterior perioadei lui Alexandru cel Bun. Din povestirile bătrânilor se spune că în acest loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică de lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate împrejmuite cu un gard de nuiele dublu, umplut cu pământ. Și astăzi cetățenii satului spun „La Țântirim“ unei părți din așezarea „La Siliște“. Tot din spusele bătrânilor acest sat ar fi fost ars de turci (după părerea noastră de tătari), iar multă lume și-ar fi
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în Transnistria). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. Așezarea geografică a orașului este: . La funcționează cea mai mare centrală hidroelectrică din Republica Moldova. Numele orașului se trage de la dubăsari, constructorii și mânuitorii dubaselor, ambarcații din Evul Mediu, rotunde, din nuiele tari și din piei. Denumirea lor provine de la cuvântul mongol "tumbaz" care a ajuns aici odată cu Hoarda de Aur; mai sunt încă folosite în Mongolia și în Tibet. În epoca țaristă și în cea sovietică, istoriografia oficială a propus, pentru
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
principale care străbăteau localitățile. Condițiile istorico-geografice specifice au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător englez: "Satele
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător englez: "Satele prin care am trecut, formate în cea mai mare parte din bordeie, prezentau același aspect deprimant ca acelea pe care le văzusem cu șaptesprezece
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
lut, cu acoperișul din trestie, coceni sau paie, cu podeaua din lut bătut cu maiul, cu ochiuri mici de fereastră, de cele mai multe ori goale sau, mai târziu acoperite cu bășici de porc sau hârtie. Ulterior apar pereții și tavanele din nuiele lipite cu lut, sau pereții din paiantă: schelet de lemn cu umplutura din chirpici sau lut simplu. Într-un raport de inspecție de la 1895, medicul județului Brăila nota că "la Bordeiu-Verde stradele sunt regulate, bine întreținute, casele sunt făcute de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
o tradiție străveche în zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie. Acești stupi asigurau familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț a zahărului
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
moduri: puse pe o scândură sub streașina casei la soare; puse pe acoperișul unui șopron sau băgate în cuptor după ce se cocea pâinea. La fel se deshidratau și prunele, dar cel mai adesea ele se uscau pe o leasă de nuiele a unui coșer de circa 1,30m/2m, în gura căruia se făcea foc din butuci sau lemne groase ca să țină focul cât mai mult timp. Fructele deshidratate se puneau la păstrat pe polițe în cămări sau în podul casei
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]