646,935 matches
-
ora 9, mai găseam doar Munca și Scînteia tineretului. Așa am aflat că în acel ajun de Paște 1986, urma să fie înmormîntată doamna Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale. În loc să mă adaug cozilor, m-am hotărît să sporesc cu unul numărul celor care se despărțeau de ultima urmașă a neamului Caragiale din România. Puteam, așadar, să ies din "contextul" previzibil, participînd la o împrejurare ce nu mi-ar fi cerut neapărat prezența. Pe doamna Logadi o cunoscusem puțin, în 1962, cînd
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
De două mii de ani, Cioran e un antisemit metafizic, nu unul emoțional. Și care nu urăște. E. Ionesco n-are ce căuta într-o carte consacrată "uitării fascismului" de către cei doi contemporani ai săi. Și, totuși, Lavastine îi rezervă un număr comparabil de pagini. Singurul element care ridică unele întrebări este prezența lui ca diplomat român la Vichy (1942-1944). Se poate deduce însă lesne, din chiar documentele pe care ni le furnizează autoarea cărții, că Ionesco a folosit ocazia ca să plece
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
primire plină de amenințări, încît a scăpat cu greu de a fi protejat de un geam incasabil de felul celui din care fusese construită cușca lui Eichmann. Titluri Academia Cațavencu s-a specializat în titluri amuzante. Cronicarul are în față numărul 17 din 6 mai. Pe prima pagină, sub genericul pascal (Vine Paștele. N-ai un miel, n-ai un cozonac, n-ai un ou roșu), titlul: Trăiască 1 N-ai! Iar în capul paginii: Mai periculos decît un pit-bull, PIB
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
au cadre suficiente, că n-au echipament, că nu fac față criminalității în creștere, realitatea e cu totul alta. Purcedeți la următoarea verificare empirică: faceți raportul între civili și "gradați" la manifestările publice mai acătării și veți fi uimiți ce număr imens de purtători de bulan susținem din debilele noastre salarii. Nu mă refer acum la situațiile în care localitățile din provincie au nenorocul să fie vizitate de către unul dintre "cei mari", președintele sau premierul. în astfel de cazuri, poliția, jandarmeria
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
În introducerea criticii sale, dl. Iorgulescu se referă la formele aberante pe care le-a luat "demitizarea" lui Eliade în cîteva cărți recente. Fără a o numi pe aceea a d-nei Alexandra Laigniel-Lavastine (despre care România literară va publica în numărul viitor o amplă recenzie), Uitarea fascismului de la Presses Universitaires de France, dl. Iorgulescu semnalează primejdia transformării criticii în proces politic și a judecării întregii opere științifice a autorului Tratatului de istoria religiilor prin prisma "virusării" ei de către ideologia legionară. Dl.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
Transcendența exclusă se răzbună parcă, modelînd teze medicale și aducînd în scenă eroii meniți a le proba: "Statutul de bastard, rod al păcatului, al legăturii nelegiuite sau al plăcerii interzise, cristalizează o întreagă mentalitate retrogradă, dar neîndoielnic prolifică, ilustrată de numărul mare și varietatea exemplarelor. Soarta bastardului și a copilului neiubit, în general, este prilejul unor analize de mare finețe a relațiilor matern/ patern-filiale, cu o tentă de mizantropie insuficient decantată, încît iscă îndoieli seducătoare și intonații morale dintre cele mai
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Delia Voicu Ultimul număr din Alternatives Théâtrales editat de Academia Experimentală de teatru și Odéon - Teatrul Europei din Paris, număr realizat de George Banu în colaborare cu Christophe Triau are ca temă învățămîntul de specialitate în acest domeniu. Este un act de cultură, cu
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
Delia Voicu Ultimul număr din Alternatives Théâtrales editat de Academia Experimentală de teatru și Odéon - Teatrul Europei din Paris, număr realizat de George Banu în colaborare cu Christophe Triau are ca temă învățămîntul de specialitate în acest domeniu. Este un act de cultură, cu totul excepțional, acestă apariție o trecere prin istoria teatrului și a formării actorului în diverse sisteme
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
de școală pe care îl practică sau îl cultivă. Textele publicate sînt tulburătoare. Poartă amprenta emoțională a întîlnirii atîtor energii speciale, atrase și stimulate, de ce nu, de personalitatea lui Georges Banu. Vom reveni cu o discuție aplicată, cu detalii despre numărul din Alternatives Théâtrales. Ne bucurăm să publicăm fragmente din intervenția lui Radu Penciulescu, memorabilă, avînd acceptul lui George Banu. Veți putea citi în revista Teatrul. Azi 6-7-8, ce va apărea pe piață curînd, întregul studiu. Sîntem convinși că vă stîrnim
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
să încerci să primești studenți deschiși pentru o muncă viitoare. Actorul urmează să se nască, el nu există încă. De aceea, de o vreme, n-am mai făcut decât o primă selecție, pe bază de "scene", pentru a reține un număr cât mai mare de candidați cu care, apoi, profesorii școlii și elevii aflați la sfârșitul studiilor să lucreze timp de două săptămâni. După această perioadă, reținem doisprezece elevi, cu care începem munca pedagogică. Este important să amintim acest lucru, deoarece
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
acceptăm că nu există niciodată nici prealabil, nici model. * Într-o zi, îi duc pe elevii mei la Muzeul de Artă Modernă din Stockholm, unde privim un imens tablou alb. Apropiindu-ne, descoperim în ce măsură acest alb este rezultatul unui incredibil număr de combinații cromatice. Atunci le amintesc unul dintre principiile mele: "Nu uitați niciodată că o idee trebuie construită! Nu e destul să o declari". Le cer să construiască cincisprezece-douăzeci de sensuri în jurul unei situații, chiar dacă va trebui să alegem după
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
Dan Dediu Un număr recent (februarie/2002) al prestigioasei reviste MusikTexte. Zeitschrift für Neue Musik, tipărită la Köln de către muzicologii Ulrich Dibelius, Gisela Gronemeier și Reinhard Oehlschlägel, conține un dosar impresionant despre compozitorul român Ștefan Niculescu. Lucrările și ideile sale artistice sunt dezbătute amplu
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
practicarea și încurajarea turismului sexual. Ar fi putut fi subiectul unei mari cărți dar atunci scandalul ar fi trebuit să fie literar (reapare rîsul sardonic). R.B.: Revenind deci la literatură, preferați să fiți citit de mai multe ori de un număr restrîns de cititori sau o singură dată de un public numeros - parafrazez un enunț al lui Valéry... A.R.-G.: Valéry nu a fost romancier și prin eseurile și poemele sale el nu putea spera să atingă numărul de cititori
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
de un număr restrîns de cititori sau o singură dată de un public numeros - parafrazez un enunț al lui Valéry... A.R.-G.: Valéry nu a fost romancier și prin eseurile și poemele sale el nu putea spera să atingă numărul de cititori de care a avut parte Nabokov cu romanul Lolita. Dar este posibil că însuși faptul că eroina acestui roman avea treisprezece ani să fi fost scandalos și să fi ajutat la vînzarea și la succesul cărții. Numai că
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
alte prim-planuri. Vă invit și pe dumneavoastră să descoperiți acest neobișnuit fenomen meteorologic și să vă bucurați văzîndu-i pe cei doi actori importanți ai Teatrului de Comedie. Dintr-o regretabilă eroare s-a strecurat o greșeală în cronica din numărul trecut, Dracul vorbește românește. Numele actriței care o interpretează savuros pe Cleo din Viitorul e maculatură este Liliana Pană. Ne cerem scuzele cuvenite.
Cad bani din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15226_a_16551]
-
strici relația personală cu prestigiosul autor, mai bine nu mergi la lansare și lucrurile rămân suspendate în ceață. La breviar, ediția a doua Înainte de toate, primești telefonul de rigoare de la o voce blondă care te roagă să-i dai un număr de fax, să-ți trimită o invitație. Dai cele două numere de fax ale redacției, spui și pe ce nume să le trimită (evident că nu citește ziarul!), precizând pe un ton cald că ele apar zilnic și în caseta
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
lansare și lucrurile rămân suspendate în ceață. La breviar, ediția a doua Înainte de toate, primești telefonul de rigoare de la o voce blondă care te roagă să-i dai un număr de fax, să-ți trimită o invitație. Dai cele două numere de fax ale redacției, spui și pe ce nume să le trimită (evident că nu citește ziarul!), precizând pe un ton cald că ele apar zilnic și în caseta redacțională a cotidianului (ai tot interesul să câștigi un cititor în
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
ceva? Peste o săptămână, primești, totuși, un telefon: am fost plecat din localitate, a apărut cumva? Sau: a trecut o săptămână, măi, frate, măi, când apare? Cât să mai aștept? Dar a apărut, precizezi. Da? Când? A... Mi-a scăpat numărul ăla. Da, bine, uite ce te rog: fă-mi și mie rost de ziarul din ziua respectivă! Nu ai? Atunci fă-mi o copie xerox și pune-mi-o pe fax la numărul... La toate întâlnirile din provincie la care
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
precizezi. Da? Când? A... Mi-a scăpat numărul ăla. Da, bine, uite ce te rog: fă-mi și mie rost de ziarul din ziua respectivă! Nu ai? Atunci fă-mi o copie xerox și pune-mi-o pe fax la numărul... La toate întâlnirile din provincie la care participi, ți se înfundă geanta cu reviste literare și broșurele de versuri. Dar cum nu poți să scrii despre toate aparițiile, expozițiile, spectacolele, cărțile, filmele, cei despre care nu scrii te vor urî
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Rodica Zafiu Am mai vorbit, în această rubrică, despre site-urile românești cu referate și eseuri, folosite - se pare - destul de frecvent de elevi. Alături de adresele deja existente, care își mențin un număr ridicat de vizitatori, apar mereu altele noi. Oferta de texte rămîne totuși destul de redusă, repetitivă și bazată pe colaborarea benevolă a beneficiarilor. "Referatele" nu par să fie revăzute de nici un ochi critic și didactic, care să îndrepte erorile de ortografie
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
Așa mai venim acasă după șocul textului dlui Poenar. * "...La Tîrgoviște, pe frontispiciul casei în care a văzut lumina Grigore Alexandrescu, se lăfăie firma Partidului Muncitoresc Român - Fi-liala Dîmbovița", scrie dl Tudor Cristea în editorialul Literelor de pe aprilie. În același număr al revistei, dl Barbu Cioculescu trece în revistă două versiuni ale morții lui Caragiale, în 1912 la Berlin (a lui Gherea și a lui Luki Caragiale, fiul scriitorului) - contradictorii! - și una a nașterii aceluiași, dată de el însuși într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Gheorghe Grigurcu (Urmare din numărul trecut) Firește, Nae Ionescu nu e accesibil oricui. E nevoie, pentru a-l priza corect, de un anume tip omenesc deschis spre transcendență sau religie, spre libertatea spiritului, prin depășirea nu doar a pozitivismului, ci și a superficiilor erudite, a
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
70. Pintilie, purtătorul ștafetei Nu știu dacă meritul la care vreau să mă refer în primul rînd, după lectura celor peste 300 de pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert, printre performanțele acestuia din urmă, definitorie pentru aptitudinea criticului, este întrunirea, la colocviul introductiv al numărului special pe care-l moderează, a patru cineaști români, adunați de pe diferite meridiane ale planetei, destinului și
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert, printre performanțele acestuia din urmă, definitorie pentru aptitudinea criticului, este întrunirea, la colocviul introductiv al numărului special pe care-l moderează, a patru cineaști români, adunați de pe diferite meridiane ale planetei, destinului și generațiilor: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Nae Caranfil, Cristi Puiu. În răsturnarea sistematică a scării de valori și a ordinii de priorități, care a
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
interlocutorului, tratat drept confrate. Valerian Sava Dumitru Carabăț, Studii de tipologie filmică, Editura Fundației Pro, 2000, 292 p., f.p.; Elena Dulgheru, Tarkovski. Filmul ca rugăciune, Editura Arca Învierii, 2001, 268 p., f.p.; Secolul 21, nr. 434-441, 10-12/2001, consilier de număr Alex. Leo Șerban, 328 p., 75.000 lei.
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]