17,360 matches
-
slujbe, fără să cad deloc la fund. Când părinții mei s-au întors la oraș după un experiment romantic de douăzeci de ani, după ce îi extenuaseră secetele și gerurile, alimentația sănătoasă, care toată iarna bolea în pivniță, lâna de la propriile oi îngrămădită cu sârguință pe gâturile puilor de pernă și plăpumilor, am primit de la ei niște bani și am pornit pentru prima oară la drum. Lucram ocazional în locurile unde ajungeam. Într-o fabrică internațională de la periferia unei mari metropole am
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
numai de conivență, pactul cu ideologia oficială. Apoi, fragmente ca acesta seamănă suficient de mult Dimov cel matur ca să îndreptățească suspiciunea că ar fi fost, măcar un pic, lucrate și prelucrate după 1954: „Dac-au trăznit în ciobanii și-n oile Ce coborau de pe Trâmpoile: Muntele rotund ca dintr-un basm german Aurit tocma-n cușma lui de-un lan Sus arcuit deasupra sa, Înseamnă că nu era Decât un semn precum c-o să înceapă Mocnire surdă ca o apă, Venită
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
ca acesta în urmă cu cinci-șase sute de ani? Și atunci, ca și acum, oamenii veneau pe lume, se căsătoreau, făceau copii, își dădeau obștescul sfîrșit, se luptau între ei pentru putere și bani. Comiteau fărădelegi, furau fete și cai, oi și vite, se dădeau în judecată, se împăcau sau se ucideau cu furie la vreo petrecere. Bărbații beau pînă cădeau în șanțuri, muierile își dădeau fustele peste cap, cerșetorii se milogeau pe la colțurile străzilor mirosind a fîn și lături, baronesele
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
care trăgea după ea nori de praf a gonit în zbor pe lângă noi, iar mirosul de sudoare al calului mi s-a părut mai mult decât cunoscut. L-am văzut pe vizitiu, Ma Wendou, înfășurat într-o piele albă de oaie fără păr, stând pe capră cu biciul în mână: pipa lui cu țeavă lungă și punga de tutun erau legate laolaltă și vârâte pieziș în guler, la ceafă. Punga de tutun se tot zdruncina, ca însemnul unei cârciumi. Căruța era
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
că este legionar. Maria Tălparu i-a implorat cu lacrimi în ochi, le-a sărutat și cizmele, să-l ierte, spunândule că-i prostul satului, că-i nebun... Au stat rușii mai mult de o lună în sat. Noaptea, fierbeau oile jupuite în grabă, furate de prin alte sate, și le mâncau aproape crude. Rachiul îl beau ca pe apă, apoi dansau în jurul focului, de nu putea dormi nimeni în sat. Și de la armonicele acestora, dar, mai cu seamă, din cauza câinilor
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
că suntem încă la început, că oameni mari de afaceri nu avem încă, cel puțin oficial, democrația este încă pură, însă vom vedea peste vreo zece ani... Dar mai dă-o-n mă-sa de politică și să ajungem la oile noastre. Cheresteaua s-a vândut și se vinde bine în continuare și nu cred că este cazul să ne implicăm cu petrolul, Anghele. Ieri am vorbit cu Doltu, știi, de la externe, director la... mi-a dat un pont, e vorba
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
descopăr un țânc ciufulit. Cu o mână ține aproape de piept un codru zdravăn de pâine, iar cu cealaltă se sprijină într-un băț lung pe care l-a înfipt în țărână. La doi-trei metri în spatele lui, un dulău ca o oaie mă privește nedumerit: sunt om bun, sau rău? Încurcată, rămân locului și aștept să dispară la fel cum au apărut. Ca prin farmec. În ciuda celor doi dinți lipsă din față, copilul mușcă zdravăn din codrul de pâine și începe să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
discuție cu o domniță cu părul blond, ars, din fața mea. Mă apro pii de ea, iar cojocul de blană, pe care i-l ating în se miîntuneric, îi miroase atât de impunător - și deloc im previzibil - a brânză și a oaie. Prin ninsoare se apropie discret Vasile, un coleg de școală pe care îl știu de mult timp, dar numai prin intermediul câtorva plictisitoare saluturi. Îmi întinde mâna, prea asprită de muncă, și mă trage încet într-o parte, câțiva pași mai
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
discret Vasile, un coleg de școală pe care îl știu de mult timp, dar numai prin intermediul câtorva plictisitoare saluturi. Îmi întinde mâna, prea asprită de muncă, și mă trage încet într-o parte, câțiva pași mai încolo. În acest timp, oaia blondă grăiește că ar pofti înăuntru, ceea ce și face în scurt timp, 111 iar Vasile rămâne locului și își freacă mâinile de frig, cu privirea în gol. Mi-e greu să citesc pe fața lui ceva: politețe? precauție? Mă gândesc
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ridic în picioare și strig, ca să fiu sigur că mă aud și turiștii de la ultimul etaj: „Hă, hă, ce mai om!“ Revin la fel de brusc la realitate. Îmi văd moaca în oglinda de la șifonier. Trebuie să mă tund, arăt ca o oaie tăvălită de lup și salvată în ultima clipă. Iau sticla de apă de lângă pat și o dau pe gât cu gâlgâituri. Mă învigorează ca o gură de oxigen pe care o tragi în piept cu disperare, după ce îți ții respirația
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dinadinsul să ajungeți ca ei "cu clape de cai la ochi", cum spune tot bătrânul nostru! Nu vreți să ajungeți chiar ceva mai jos?! Că e mai ușor să cobori decât să urci! Ce ziceți?! Dar să ne Întoarcem la oile noastre. Să vedem ce ne-au adus noile partide și partidulețe create după 1989. Vreau să vă povestesc În câteva cuvinte numai cum știu eu că au aderat la diversele partide mulți dintre foștii P.C.R. iști convinși. Asta așa, ca să
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de alte semne premergătoare: jafuri, violuri, urgie și stricăciuni mișelnice printre cei care se socoteau împărații și stăpânii pământului și dobitoacelor, foame și boliști de toate felurile, întinse ca niște molime prin lumea măruntă și îngroșată a ticăloșilor; împreunări păcătoase, oi născând miei cu cap de șacal și câini lătrând cu voci de heruvim castrat; vrăjitori scheletici răsăriți în același cap de nebun, vaiete de profeți și strigăte din morminte, dealurile curgând din păduri cu păduri cu tot și apele văilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o mână sub cap, dezvelită și transpirată, c-un picior afară, cu genunchiul gol și rotund deasupra cearșafului. Ce-i pasă! Doarme ca pietrele! Nu-i mai ieșea din minte cum plecase Toma și i-o lăsase ca pe-o oaie-n păstrare. Ca pe-o oaie năzdrăvană. Ușernică. Cum își lăsase costumele-n garderobă și trebuia să le găsească neatinse la întoarcere. Ai,doamne, doamne, își spuse. Ce bine mai era pe-atunci! Ce bine era când erau cu toții laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
transpirată, c-un picior afară, cu genunchiul gol și rotund deasupra cearșafului. Ce-i pasă! Doarme ca pietrele! Nu-i mai ieșea din minte cum plecase Toma și i-o lăsase ca pe-o oaie-n păstrare. Ca pe-o oaie năzdrăvană. Ușernică. Cum își lăsase costumele-n garderobă și trebuia să le găsească neatinse la întoarcere. Ai,doamne, doamne, își spuse. Ce bine mai era pe-atunci! Ce bine era când erau cu toții laolaltă, fără nimeni străin între ei, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
liberă și pe deplin eu însămi decât dacă mă voi contopi cu duhul pădurii, cu frunzele, cu iarba, cu pomii. Asta mă va despovăra de toate suferințele și pornirile care mă fac să mă port așa cum mă port... Ca o oaie capie, adăugă alintându-se, brusc înveselită. Am să mă fac pădurăriță. După război, firește. Ce idee! se miră Tudor. Cum așa! Ce poate fi mai frumos! Mai curat! Decât să trăiești în mijlocul naturii! Am visat din copilărie să cresc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de Poartă, care își întărise și mai mult poziția prin cucerirea în această vreme a vechiului drum comercial polon spre Marea Neagră. Prin Moldova mișunau o mulțime de negustori și cămătari turci, care cumpărau de aici, cereale și vite, mai ales oi, pe care le vindeau la Constantinopol. Cu toate că regimul turco-fanariot(1711-1821) a constituit forma cea mai apăsătoare a dominației otomane, totuși în Moldova, serviciul poștal a continuat să se îmbunătățească, fiind accesibil publicului, atât transportul de corespondență, cât și cel de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ciucaș relieful rezidual este bine dezvoltat atât pe liniile de creastă, cât și în zona abrupturilor marginale. Atrag atenția o serie de stânci cu forme ciudate, fie izolate, precum Sfinxul Ciucașului și Mâna Dracului, fie grupate, precum Tigăile, Ciobanul cu Oile, Babele la Sfat ș.a.. Pe alocuri, se ridică turnuri (Turnul lui Goliat, Turnul Vulturilor) și pinteni (Colții Nitrii). Munții Ceahlău prezintă o serie de abrupturi cu aspect ruiniform unde se detașează turnuri și coloane, în jurul cărora s-au născut legende
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și importanță în comunicație. Cele mai cunoscute sunt podurile de peste Dunăre: Podul de la Cernavodă (construit de Anghel Saligny), dublat în prezent de un pod modern, ce a preluat integral traficul după anul 1995; Podul Prieteniei (Giurgiu-Ruse); podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. Se adaugă viaductele (segmente de căi ferate sau rutiere care traversează văi adânci) de pe traseul Salva-Vișeu (Valea Sălăuței), Comănești - Ciceu (Valea Trotușului) ș.a.. 3. Canalele hidrografice reprezintă soluții de regularizare a rețelei hidrografice și axe de circulație navală, ce pot
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni) sau la Dumbrava Vadului (Brașov), sărbătoarea salcâmului în unele localități de pe Valea Dunării, sărbătoarea teiului, recoltarea castanelor etc.. Se adaugă, sărbătorile prilejuite de anumite activități specifice unor comunități, precum Sâmbra oilor, în Maramureș, pe 3 mai ș.a.. 2. Târgurile sunt activități comerciale desfășurate la date fixe (săptămânale, lunare, anuale), desfășurat la București ce atrag turiștii ca urmare a varietății și a noutății produselor expuse. Ele pot avea participare națională sau internațională
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu legume, sau cu carne de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau de legume acrite cu zeamă de oțet sau suc de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau de legume acrite cu zeamă de oțet sau suc de roșii. La mare căutare sunt friptura de oaie, ciorbele de praz și ștevie, roșiile umplute cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și cârnăciorii oltenești, toate având în comun o condimentare consistentă, în care predomină ardeiul iute. Ca desert, se prepară variate dulcețuri și șerbeturi din nuci verzi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]