5,043 matches
-
imperiile se destramă. Vom trăi și vom vedea. Falșii aliați, ori bunii vecini, vor avea timp să cugete după aceea... 16). Întrucît în materie de securitate și apărare, cine caută protector, găsește stăpîn, doctrina națională a apărării întregului popor cu Oastea cea Mare - Rezerva oștirii, este singura rațională în această situație de rezistență armată. Vom scăpa curînd de sioniștii khazari, iar Imperiul S.U.A., care și-a pierdut dreptul moral de a-și impune ordinea internă drept ordine internațională, se va prăbuși
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
tranșee. Va deveni disponibil astfel fondul de șomaj una din problemele actualului buget; 3 Statul, folosind puterea dictonului: Totul pentru front, totul pentru victorie va putea suspenda pe timp nedefinit plata pensiilor deoarece nu cred că este corect ca în timp ce oștile noastre luptă cu fiara cotropitoare niște bătrâni nefolositori să se îmbuibe zilnic cu parizer și chifle. Se va regândi desigur și destinația fondurilor sociale, rezolvându-se astfel o altă mare problemă a bugetului; 4 Sistemul de sănătate va avea o
SCRISOARE DESCHISĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370623_a_371952]
-
de orgi, Aristide Cavaille-Coll, totuși să cânte. Așa cum vă spuneam, turnul clopotniței Bisericii Sfântul Nicolae este unul dintre cele mai înalte din Gent, fiind folosit ca punct de observație cât și ca loc de anunțare prin dangătul clopotelor, a năvălirii oștilor dușmane, mai ales al vikingilor, până când acest rol a fost preluat de turnul Catedralei Sfântul Bavo din apropiere. Biserica se numără printre cele mai vechi lăcașe de cult din Gent, construcția ei fiind începută prin secolul al XIIIlea așa cum am
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
Iertare, Majestate, iertare! Pe fața lui Soare-Împărat se înfiripară mugurii unui zâmbet luminos: - Destul! M-am înșelat în ce-am crezut despre acești flăcăi și amarnice hotărâri am luat. Nu numai că îi iert, dar îl numesc pe Mărțișor comandantul oștilor mele și-i cer să-nceapă pregătirile de expediție pentru ticăloasa de dușmancă ce-atâtea suferințe ne-a pricinuit. În uralele de bucurie ce izbucniră, Primăvara se repezi și-l îmbrățișă, sărutându-l în neștire. La palatul lui Soare-Împărat se
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
Acasa > Poeme > Devotament > FREZII Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului FREZII Când părul tău miroase iar a frezii Și brațul alb spre mine iar ți-l scuturi, Își cheamă iarna oștile zăpezii, Dar viscolește tot cu roi de fluturi. Și gerul mușcă iar din noi, de-o vreme, E iarnă iar și iarăși cresc nămeți, Dar nu mi-e frig și n-am de ce mă teme: Cu ochii tăi de foc
FREZII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370191_a_371520]
-
Strunele chemând Primăvara Și cântul vieții nenăscut. Speranțe se nasc ... Își scutură cătușele adormiții, « Destinul îi ajută pe îndrăzneți », Șoptesc cei curajoși Și astfel, împreună, Uniți de gândul Libertății Sparg cătușele prizonierii limitărilor. Pornește să ia viața în piept Adormita oaste de resemnați, Nodul gordian însă îl taie Luptătorul cu inima pură, Și visul hotărât și îndrăzneț. (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Sub povara vremurilor / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor
SUB POVARA VREMURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370213_a_371542]
-
prin a lui complexitate, Când linșat "Voievodul Moralității Românești", Vrură ai corupe și memorabilități mentalicești... Mehmed (Mahomed al II-lea, Cuceritorul) - după noaptea în care era să piară, Chiar fiind foarte aproape de capitala Târgoviște, având în viață doar jumătate din oastea de 100 000-120000 (a doua ca marime după cea care a cucerit Constantinopolul), dar cu o altă jumătate din aceasta pe fugă spre Dunăre, zise: “Cum de mai poți lua țara unui bărbat ce a făcut atâtea lucruri deosebite și
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
Tău- tuturor tămăduire! Nu fără temei îți cer eu aceasta- o, Stăpâne a toate, Dumnezeule sfânt; căci sub îndrumarea Ta am început eu și am săvârșit a lucra pentru izbăvirea oamenilor; însemnul Tău l-am purtat eu pretutindeni în fruntea oștilor mele biruitoare; și de mi-or cere-o îndatoririle mele, sub aceleași însemne ale puterii Tale îmi voi înfrunta din nou dușmanii. De aceea și sufletul meu limpede împletit din dragoste și din teamă, în seama Ta mi l-am
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a Romei!). Dar tu, Valeriane, care față de slujitorii lui Dumnezeu ți-ai dat în vileag aceeași sete de sânge: și la tine s-a văzut până la urmă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând, aducându-i mai apoi destul de multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
vitejie învinsa hoardele, Care jinduind pământ nu conteneau, La ce pentru pământii era tot ce aveau... Pe când începea ordinea a restaura, Și cetățile, orașele țării le răscumpăra, Sultanul bine nu află a piezării veste, Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea! Iubea neamul și țara în ea împânzindu-se, N-avea răgazul să stea, în ea regăsindu-se, Și-n credința ce-o avea, lipitori de-a alunga, De nu lichelele într-o casă arzândă le scruma! Cunoștea vreun suzeran al
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
o limbă, Nu vor fi uniți chiar de văd o frumoasă nimfă, Ci doar prin curaj supranumit de -" Malus dacus , Cu”acel sevraj al pasei uimit și căzut la dracus..! Cea mai puternică pașă a sultanului era umilită, Marea lui oaste a semilunei când a fost zdrobită, În avânt de Vodă, spahii și ieniceri stupefiindu-se, Doar vechii Ionei murdari în”sati.. convertindu-se! Luat în râs și denumit de transilvănenii confrați, ”Mălai Vodă, dar preamărit de creștinii balcaiunați, Cunoscătorii păcii
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
trase cușma care apropape că îi ajunsese la nas. Valul de păr, scăpat din legătura care îl ținea strâns, se revărsă pe umerii înguști ai copilei. Oroles scoase un sunet asemănător unui gâlgâit: -- Fiica mea? Bristena! -- O micuță arcașă în oastea mea? Ce cauți tu aici, fetițo? -- Tăicuțul nu are nici o vină! Eu... am vrut să fiu cu el și cu frații mei, am vrut să lupt... După aceste cuvinte, copila nu mai putu scoate nici un sunet. Regele o ridică în
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Ajutat mai puțin de documente istorice atât de rare despre aceste vremi învăluite în negură, despre acest timp dramatic, autorul dă frâu liber imaginației reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor tătărești, toate realizate într-o limbă așezată în spiritul epocii. Romanul începe cu procesiunea de înmormântare
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
prin noroi și mocirlă drept în întăriturile pline de trupurile ienicerilor căzuți înaintea lor.” Scene de un dramatism, cu nimic mai prejos decât cele de la Rovine, ne oferă autorul în bătălia de la Worskla unde cei trei frați mușatini cad eroic, oastea lor fiind încercuită de tătarii lui Tohtamâș. După ce o săgeată îl nimeri pe Roman și acesta se prăbuși de pe cal, Ștefan, luând frâiele calului unui sutaș, „își roti paloșul doborând mârzacii ieșiți în cale. Disperarea îl făcuse sălbatic. O lovitură
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Podoliei, rudă cu soția sa Anastasia, era un aliat de nădejde împotriva tătarilor. Reintră în stăpânirea cetăților Chilia, Tighina și Cetatea Albă care erau apărate doar de câțiva călăreți ai lui Mircea și de genovezi, apoi lasă acolo întăriri din oastea sa, având conducători credincioși domnului, ca spătarul Duma și Ioaniș Gorun, gata să-i îndeplinească orice poruncă. Celui din urmă îi dăruiește ținuturi bogate la apa Moldovei. Luarea în stăpânire a acestor cetăți nu-l supără pe Mircea, aliat de
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
și seculari Iubire ce a fost doar o risipă O știu prea bine, și cei Doi Stejari Duminica îți vizitam Oborul... Așa cum cetățenii toți, făceau Talciocului mereu o să-i duc dorul Și micilor de pe grătar, ce sfârâiau. Sa plec la oaste, mare chin a fost Dar am îndeplinit numai dorința tatei Acum socot că a avut un rost Căci te veghez, de la Casa Armatei Ador plimbările de caldă toamnă În zori, la prânz, ori la lăsatul serii Ținându-mă la braț
FOCSANI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353413_a_354742]
-
deschizând perspective luminoase pentru viitorul umanist-socialist al romanilor! Vor hotărî ceea ce este cel mai bine pentru noi! Un context politic și realități umilitoare unde deziluziile au fost devastatoare (mă întrebam adesea, spre folosul lor de altfel -- oare ciracii din, fruntea oastei... nu-mi citesc gândurile?), nu datorită oamenilor (membrilor acestui partid după deformare în reformare, oameni frumoși în general, dar ușor-manipulabili prin structura lor socio-culturală tradițională), mulți devotați ideologiei (?!) ceea ce nu este de reproșat, (doar dacă ne gândim la procentul prea
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
mulțime de izvoare care spală lumea de păcate sufletele noastre împăcate am să le port cu mine către mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: Când sună goarna / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
CÂND SUNĂ GOARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354327_a_355656]
-
cum, în această privință, suntem „mici copii”, lucru ce nu mă bucură, dar îl spun ca și comentariu pe tema de față. Cine ar putea crede azi că acei preoți înțelepți de pe lângă Ștefan cel Mare, să zicem, care îi binecuvânta oastea de fiecare dată înainte de a intra cu ea în luptă, le spuneau oștenilor creștinește, după învățătura lui Isus „că toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri!"? (Matei 26:52). Nicidecum! Ba scoteau și ei sabia să omoare sau
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
puternică. Este o „walkyrie” mândră, cu trăiri nedisimulate. Desigur, cunoașteți că walkyriile sunt divinități feminine ale mitologiei nordice, vestale războinice ale zeului Odin. Călărind lupii, ele adunau eroii căzuți pe câmpul de luptă, pentru a-i duce în Valhalla, în oastea nemuritoare a zeului. Încă din prima filă, așezată sub semnul cifrei 4, în prima zi a lui 2011: 1.1.11, la 44 de ani, autoarea „Jurnalului nefericirii” își dezvăluie tristețea, dureroasă ca o boală, prea mare preț al unei
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
cuvântul ,,arhanghel” înțelegem ,,mai mare peste îngeri” sau ,,cel dintâi dintre îngeri”. Printre multele biruințe ale Arhanghelului Mihail, trebuie să amintim că el a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oștilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: “Eu sunt voievodul oștilor Domnului și acum am venit!” Tot el a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a păzit pe Daniil în groapa cu lei și a făcut multe minuni. La
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA ANIVERSARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354461_a_355790]
-
îngeri”. Printre multele biruințe ale Arhanghelului Mihail, trebuie să amintim că el a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oștilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: “Eu sunt voievodul oștilor Domnului și acum am venit!” Tot el a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a păzit pe Daniil în groapa cu lei și a făcut multe minuni. La sfârșitul veacului tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trâmbiță
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA ANIVERSARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354461_a_355790]
-
de-aici au devenit și mai bogați, grație sprijinului acordat piraților care-i prăduiau pe mahomedani. În 1424 are loc un atac cumplit al forțelor militare ale mamelucilor egipteni, care devastează și dau foc orașului Lemessos. Un an mai târziu oștile egiptene revin în forță, de data aceasta atacând orașele Farmagusta și Larnaca și apoi, ajung din nou la Lemessos, ocupând castelul și arzând tot ce le-a stat în cale. Pagubele provocate în 1426 au fost și mai mari, atât
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
național,dar pentru ungurii care stăpâneau cetatea Chilia cucerită de Ștefan la 23-25 ianuarie 1465 este un criminal care a tăiat multe capete.La fel a fost socotit și de locuitorii orașului Baia care, în urma focului pus de Ștefan și oastea sa,au pierit în foc odată cu casele lor.Există un proverb românesc:Scopul scuză mijloacele.Scopul lui Ștefan cel Mare era independența Moldovei și suzeranitatea ei. În aceași situație a fost Vlad Țepeș, dar și Avram Iancu care deși stăruia
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]