2,130 matches
-
se trăiește ca Fiu desăvârșit, ca Cel ce primește totul. Tatăl se relevează în Fiul în întregime. Fiul Îl revelează pe Tatăl în întregime. El e Cel ce pune adâncul obârșiei dăruitoare a Tatălui în lumină, El e dovada acestei obârșii dăruitoare. Având tot ce are Tatăl în mod manifestat, Fiul și Cuvântul e numai sensul, ci și puterea, viața lucrarea totală a Tatălui în care își arată iubirea Lui totală”. Sfânta Treime ca existență desăvârșită Existența care nu este conștiință
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EXISTĂ TIMP Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe buza giganticului Athanor, Ancorată-n rădăcini străine, Uitarea-nghițea experiențe, obârșii. Fiecare își îngrijea mecanic Grădinile suspendate Unde germina viitorul Minuțios structurat. În permanentă prefacere, Matricea materiei se clădea Adaptată noii realități În care omul Neglija a dărui, Nesocotea inutilitatea luptei Pentru un loc sub soare, Refuza să-nțeleagă Că celălalt
EXISTĂ TIMP de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353762_a_355091]
-
declară, fără rezerve: „Familia mea este originară din Veneția. Pe timpul când această Republică era în strălucire, om cu inimă îndrăsneață și cu spirit cavaleresc, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alexandri. În una din călătoriile mele am descoperit mai multe persoane de același nume la Veneția, în Padova și la Ferrara.” Călătoriile sale în Italia au avut loc în 1839 când a vizitat : Florența, Roma, Padova, Veneția, Triest, în
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AȘTEPTÂND...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cu obârșie basarabeană, născută la Chișinău, pe 19 septembrie 1927, copil vesel, cu ochi rotunzi ca bilele și lucitoare ca jarul, glăsuitoare de cânt moldovenesc pur, de la natura și vatra lui, dar finisat precum cristalul de șlefuitorul sticlei, artista inegalată între hotarele
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ADEVĂRATA OBÂRȘIE A POPORULUI ROMÂN. Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ruginoasa - Istorie, religie și cultură”, monografie, scrisă de un oltean: Marian Malciu, Slatina-Olt. În „Dacopatia...”, 2015, Humanitas, rătăcirile lui Dan Alexe, nu
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
teoria potrivit căreia românii sunt „urmași direcți ai romanilor”. Iată câteva extrase din scrieri diferite ale unor autori din epoci diferite: - Pe teritoriul României și dincolo de acesta, cândva, demult, la începutul primului mileniu înainte de Hristos, locuiau mai multe neamuri de obârșie pelasgă. - „Din Istoriile lui Herodot, se relevă faptul că Pelasgii/ Vlahii (Valahii) - adică Dacoromânii/ Românii - sunt cei mai vechi locuitori ai Europei, de dinaintea Elenilor/ Grecilor, sunt Thracii Peninsulei Balcanice, Italice etc. Valahia înseamnă țara Pelasgilor > Belagilor/ Belachilor > Valahilor/ Vlahilor, adică
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
de mai sus în Revista „Luceafărul”/ Botoșani! Mă simt onorat de gestul nobil al domniei sale. Mulțumesc și Colectivului de Redacție al Revistei „Luceafărul” pentru bunăvoință în acordarea spațiului alocat acestui text! Cu prețuire și considerație, Marian Malciu Referință Bibliografică: Adevărata obârșie a poporului român. / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
o societate primitivă, imaginează explicarea concretă a fenomenelor și evenimentelor enigmatice de caracter spațial sau temporal, petrecute în existența psihofizică a omului, în natura ambiantă și în univers, în legătură cu destinul condiției cosmice și umane, și care le atribuie tuturor acestora obârșii supranaturale datând din vremea creației primordiale și le consideră sacre și revelate de ființe supranaturale. Deci, altfel spus nașterea mitului presupune participarea individului și a comunității la spațiul și timpul sacru, care este considerat omogen, în raport cu cel profan, considerat eterogen
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
toate sursele ortografiază și au etimologii de sorginte latinească, chiar dacă denominațiunile sunt îmbrăcate în straie străine, slavonă, chirilică veche, anglo-saxonă, greacă, etc. Ele denotă elocvent originea latină a poporului și limbii noastre, iar limba română literară își are nucleul de obârșie (și) în acest spațiu ... Aproape nimic nu a scăpat ochiului scrutător al cercetătorului, pentru a-și face datoria profesională și de conștiință, a pune la dispoziția colectivității tot ce era de cunoscut și de valorificat: potențialul hidrografic (construirea hidrocentralei de la
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
nu am alege să fim echilibrați prin credința că Dumnezeu ne răscumpără prin jertfa Fiului Său din această robie a propriei noastre persoane, prin lepădarea de egoismul acerb care duce la autodistrugerea rasei umane? Noblețea sufletească și demnitatea își au obârșia în Dumnezeul cel Viu care a făcut cerurile și pământul și ne-a creat și pe noi. Merită viața trăită într-o alertă continuă antrenați în competiții josnice, privind bogăția ori a ne strânge averi care vor rămânea aici când
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
care se adresează milioanelor de români sortiți să trăiască în alte locuri decât cele unde au văzut lumina zilei și s-au bucurat de dragostea părinților, de copilăria fericită, de primii fiori de dragoste. Este zâmbetul care se întoarce la obârșii, sau, la acel unic acasă prim, fiindcă lor, mai ales diasporiștilor, li s-a menit de ursitoare să aibă și un acasă doi, care, pentru Buni a fost să fie Toronto, în Canada! Dacă Făt-Frumos și-a trimis buzduganul să
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
persoane și personalități, cunoscute, celebre care au venit s-o vadă, să vorbească despre Femeia care zâmbește, autoarea a șapte volume de proză scurtă: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor” - monografie sentimentală - „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, „Intoarcerea spre obârșii", „Zâmbind vieții". Și poate ar mai trebui să spun că am primit „împuternicirea” din partea unor prieteni comuni, admiratori ai doamnei Buică, aflați la mii de kilometri depărtare cu domiciliul, dar aproape sufletește de cei care își lansează aici și acum
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
Teleormanul este o provincie la fel de minunată!” (Și eu o prețuiesc și o iubesc fiindcă m-a oferit multe motive să fiu fericit: o soție, patru copii, mii de elevi, prietenii cu care mă mândresc și...). Buni a ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
și-au uitat locurile în care au fost plăsmuiți. Când fac aceste afirmații le susțin cu putere prin exemple certe, cunoscând mulți români care au ales calea străinătății, dar care nu și-au renegat și nu și-au uitat vreodată obârșia. În toamna anului 1948, fiu al acestor locuri minunate, Dumitru Sinu a lăsat bocetul celor dragi să-și asculte ecoul pe Valea Moașei și a trecut granițele României, căutându-și norocul printre străini. Astăzi stau de vorbă cu el, la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
toamnă frumoasă, cu toate splendorile ei: la trei ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, locuitorii ținutului Sibiului și-ai satului meu, se bucurau din plin de roadele ei...” Bucuria și mândria de a povesti despre ținuturile de obârșie, făceau ca ochii lui Dumitru Sinu să aibă o strălucire aparte. Venea dintr-un loc încărcat de istorie și legendă; împrejurimile Sibiului au constituit de-a lungul veacurilor scena pe care s-au desfășurat evenimente cu răsunet în istoria neamului
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
amintirilor și pe măsură ce povestea își amintea tot mai multe și mai multe lucruri și întâmplări despre și cu sătenii lui, pentru care avea o reală considerație. O întâmplare cu tâlc și din care reiese frumusețea caracterului oamenilor din zona de obârșie a vajnicului povestitor și iubitor al locurilor și oamenilor ce le-au dat însuflețire, a rămas pentru amicul meu drept pildă pentru tot restul vieții. „Tetea” Vasile, un sătean harnic și tare cumsecade plecase într-o zi la fân și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de fapt un „oracol involuntar" de vreme ce infailibilitatea acestuia nu depinde de sfințenia sau de decăderea sa. Familiaritatea sa cu scrierile patristice stă chezășie pentru adevărul afirmațiilor sale cu privire la taina Bisericii. Însă autenticitatea eseurilor lui Alexandru Homiakov pare să-și aibă obârșia, înainte de toate, într-o experiență personală a cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru el, viața și adevărul nu sunt decât una. Cu toate că are cuvinte grele la adresa confesiunilor apusene, este remarcabil faptul că tocmai cei pe care i-a criticat au considerat că
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
de Fier’’care și-au propus și au realizat multe dintre dezideratele evocate, în sensul cercetării și valorificării științifice a inestimabilului patrimoniu al civilizației rurale românești din această parte de țară unde și în viața sătenilor acestor meleaguri’’sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al localismului creator, formulat
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
cititori, lupta dintre bine și rău nu o vom putea anihila, atâta timp cât va fi acest pământ. Sunt de părere că, până ce indivizii nu se vor analiza fiecare și nu se vor relega de sursa de putere creatoare de unde își trag obârșia, adică de Creator, crezând în jertfa Domnului Isus, nu ne vom schimba în bine niciunul dintre noi. Dimpotrivă, depărtați de Dumnezeu, societatea va ajunge o ceată de animale vorbitoare fără principii și fără umanitate și spiritualitate. Controversa religioasă este un
DESPRE VÂRSTĂ ŞI PSIHOLOGIA INDUSTRIALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357226_a_358555]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > UN IFI-GENIU TURBAT Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 1268 din 21 iunie 2014 Toate Articolele Autorului O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar pripășită la revista „Luceafărul de dimineață”, simte sadica plăcere de a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a
UN IFI-GENIU TURBAT de JANET NICĂ în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357237_a_358566]
-
încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică.... VI. UN IFI-GENIU TURBAT, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1268 din 21 iunie 2014. O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar pripășită la revista „Luceafărul de dimineață”, simte sadica plăcere de a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
care nu apar în ograda Uniunii Scriitorilor. După căpșorul bătrânei doamne, valoarea unei reviste ține de prezența scriitorilor unși de către Patriarhia Literaturii din București. Un userist, egal valoare. Doi useriști, valoare la pătrat. ... Citește mai mult O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar pripășită la revista „Luceafărul de dimineață”, simte sadica plăcere de a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
rămășiță din sângele vreunui strămoș mai rebel. Întrucât co-maidanezii săi n-o iau în seamă, aceștia cunoscând câte parale face, într-o bună zi, își pune coada pe spinare și părăsește - mai mult sau mai puțin în taină - teritoriul de obârșie. Cutreieră un timp orașul derutată, fugărită dintr-un loc într-altul de haitele neprimitoare de cartier, care, în unele cazuri, au la conducere potăi similare care-și simt amenințate pozițiile de lideri, iar în altele, în rândul membrilor lor predomină
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
rezultă că Părintele Ioan Marina nu era un preot simplu de sat, cum afirmă astăzi unii necunoscători, ci un preot de frunte al clerului vâlcean, bine cunoscut în toată Oltenia, la București, și mai departe în țară. Legat sufletește prin obârșie de păturile de jos, cărora le-a închinat cu dragoste și dăruire toată viața și munca sa, Părintele Ioan Marina avea strânse legături și cu intelectualii vremii, în rândurile cărora, de asemenea, era cunoscut și bine apreciat. Prin muncă fără
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]