1,389 matches
-
aterosclerotic și insulinorezistența chiar și la indivizi normoponderali. În continuare sunt prezentate câteva complicații ale obezității, importante din punct de vedere al răsunetului hemodinamic și clinic. 7.1. Complicații cardiovasculare Complicațiile cardiovasculare sunt cele mai importante și frecvente la pacienții obezi, datorită atât surplusului ponderal cât și patologiilor asociate (diabet zaharat, dislipidemie etc.). 7.1.1. Hipertensiunea arterială S-a constatat că între tensiunea arterială și greutatea corporală există o relație cauzală directă, progesivă, dependentă de sex, vârstă și rasă, un
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
fig.2). Semnificația fiziopatologică a acestei relații este discutată în capitolul „Sindromul insulinorezistenței”. 7.1.2. Cardiopatia ischemică Studii numeroase efectuate începând din anii 60 au certificat o prevalență crescută a infarctului miocardic, anginei pectorale și morții subite la persoanele obeze, dependentă de sex, vârstă și tipul de obezitate (24, 42, 55, 65). Studiul Framingham a arătat o relație lineară între mortalitatea cardiovasculară și excesul ponderal, acesta din urmă fiind un factor de risc independent pentru afecțiunile cardiovasculare (24). Ateroscleroza accelerată
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
sex, vârstă și tipul de obezitate (24, 42, 55, 65). Studiul Framingham a arătat o relație lineară între mortalitatea cardiovasculară și excesul ponderal, acesta din urmă fiind un factor de risc independent pentru afecțiunile cardiovasculare (24). Ateroscleroza accelerată, caracteristică pacienților obezi, este secundară: - hipersecreției de citokine proinflamatorii (TNFα, IL-6, IL-1β) - creșterii concentrațiilor plasmatice a factorilor procoagulanți (fibrinogen, PAI-1, factorii VII, VIII și von Wilebrand) în paralel cu scăderea concentrațiilor factorilor fibrinolitici - hiperinsulinismului și insulinorezistenței, secundare excesului de AGL 7.1.3
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
citokine proinflamatorii (TNFα, IL-6, IL-1β) - creșterii concentrațiilor plasmatice a factorilor procoagulanți (fibrinogen, PAI-1, factorii VII, VIII și von Wilebrand) în paralel cu scăderea concentrațiilor factorilor fibrinolitici - hiperinsulinismului și insulinorezistenței, secundare excesului de AGL 7.1.3. Insuficiența cardiacă La persoanele obeze, insuficiența cardiacă este secundară bolilor asociate: HTA, cardiopatia ischemică și insuficiența respiratorie; excesul ponderal crește de două ori riscul de insuficiență cardiacă, predominent la sexul masculin. Excesul ponderal determină creșterea debitului cardiac (prin creșterea volumului de ejecție sistolic) și expansiune
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
populațiilor obezitatea este mai frecventă în rândul femeilor, în timp ce prevalența T2DM nu diferă între sexe. În sfârșit și cel mai important, în toate populațiile majoritatea indivizilor care sunt obezi nu au diabet. În S. U. A. 50% din persoanele adulte sunt obeze, dar mai puțin de 10% din populație au T2DM. La indienii Pima și populația caucaziană asocierea obezității cu diabetul zaharat este influențată de ereditatea diabetică (32). Studiile încrucișate (cross-sectional) nu au stabilit dacă între obezitate și diabet există o relație
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
AGL, în timp ce expunerea cronică la AGL în exces o face incapabilă să-și adapteze capacitatea insulino-secretorie la scăderea sensibilității la insulină. Aceiași cercetători au descris o reducere masivă a secreției insulinice indusă de concentrații cronic crescute de AGL la pacienții obezi nediabetici. Efectul insulinotropic marcat al AGL observat în toate aceste studii a ridicat întrebarea: toți acizii grași contribuie egal la acest efect? Potența insulinotropică individuală a acizilor grași a fost examinată la șobolani în condiții de post (57), constatatându-se o
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
adipocitar citokinele, având concentrații crescute în obezitate, au efect catabolic intens, cu creșterea nivelului AGL. Acest efect în asociere cu stimularea producției și secreției hepatice de trigliceride explică insulinorezistența indusă de citokine. Adiponectina. Nivelele scăzute de adiponectină înregistrate la pacienții obezi și la rudele gr.1 ale pacienților cu T2DM au o relație negativă cu insulinosensibilitatea, prin scăderea fosforilării receptorului insulinic și a lipooxidării musculare. Rezistina. Un alt candidat adipocitar implicat în inulinorezistență este rezistina, așa cum sugerează unele studii pe animale
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
codifică glicogen sintetaza, proteine din cascada-semnal insulinică (ex. GLUT-1) și peptide ce reglează apetitul (ex. leptina). 7.5.5. Obezitatea și sistemul nervos Studii pe subiecți umani au demonstrat rolul sistemului nervos autonom în metabolismul glucozei și insulinei. La pacienții obezi cu o dietă hipocalorică s-a observat o reducere a ritmului scăderii ponderale asociată cu scăderea activității sistemului nervos simpatic (SNS). SNS modulează homeostazia energetică a organismului prin creșterea ratei metabolismului bazal, a activității fizice spontane și a acțiunii dinamice
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
de sistemul nervos simpatic (stimulare) și parasimpatic (inhibare), așa cum au arătat o serie de date experimentale. Nervii vegetativi par a fi implicați în faza precoce a insulinosecreției (28). Deși mecanismele tulburărilor metabolice (fig.4) implicate în patogenia T2DM la pacienții obezi sunt parțial descifrate, rămâne subiect de dezbatere dacă insulinorezistența (IR) sau disfuncția β celulară constituie defectul primar, deoarece ambele anomalii sunt greu de evaluat independent. Punctul nostru de vedere este următorul: diabetul zaharat tip 2 ca tulburare complexă a metabolismului
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
ponderală cu 5-10% obținută în aproximativ 3-6 luni și menținerea noii greutăți cca. 6-9 luni. Ulterior se impune o continuare a scăderii ponderale până la greutatea stabilită inițial și menținerea greutății finale o perioadă nelimitată. Cine trebuie să slăbească? Toți pacienții obezi sau supraponderali încadrați în clase clinice de risc moderat sau crescut. Obținerea greutății dorite presupune o dietă hipocalorică, corecția tulburărilor de comportament alimentar, exercițiu fizic, farmacoterapie, intervenții chirurgicale, metode terapeutice individualizate fiecărui pacient. 8.1.1. Dieta hipocalorică Este necesar
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
ritm cardiac apărută la un bolnav de 78 de ani, în a 5-a zi de la intervenție; - șoc toxico-septic refractar la tratamentul etiopatogenic manifestat la un bolnav de 67 ani, cu insuficiență renală și la o bolnavă de 55 ani, obeză cu afecțiune cardiacă și diabet; în aceste două cazuri decesul s-a produs la 48 ore de la intervenție. Din lotul bolnavilor cu peritonită secundară perforației ulcerului gastric au decedat 3 bolnavi având următoarele cauze de deces: - ciroză hepatică decompensată mixt
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
insulinei. Vârstnicii obezi, spre deosebire de tineri, au o secreție de insulină relativ normală, dar similar tinerilor au insulinorezistență periferică marcată. Se poate spune deci că principalul defect al vârstnicilor nonobezi este secreția inadecvată de insulină indusă de glucoză, în timp ce la vârstnicii obezi insulinorezistența periferică este principalul mecanism patogenic. O altă observație interesantă este că abilitatea insulinei de a crește fluxul sangvin este marcat redusă la vârstnicii obezi, insulinorezistenți. Vasodilatația mediată de insulină contribuie la înlăturarea din circulația periferică a aproximativ 30% din
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
defect al vârstnicilor nonobezi este secreția inadecvată de insulină indusă de glucoză, în timp ce la vârstnicii obezi insulinorezistența periferică este principalul mecanism patogenic. O altă observație interesantă este că abilitatea insulinei de a crește fluxul sangvin este marcat redusă la vârstnicii obezi, insulinorezistenți. Vasodilatația mediată de insulină contribuie la înlăturarea din circulația periferică a aproximativ 30% din glucoza prezentă, prin creșterea preluării ei musculare. Într-adevăr a fost demonstrat că IEC pot îmbunătății sensibilitatea la insulină la pacienții cu T2DM și HTA
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
modificări în masa lipsită de grăsimi a corpului, reduce insulinorezistența (41). Totuși, se pare că nivelul ameliorării sensibilității la insulină de către activitatea fizică diminuă cu vârsta. Modificări în compoziția corpului: T2DM se asociază puternic cu obezitatea la orice vârstă. Persoanele obeze sau supraponderale între 45-75 de ani au un risc de 3,8 ori mai mare de a face T2DM decât cele cu greutate normală. Principala cauză o constituie creșterea masei grase totale a organismului, între 30 și 70 de ani
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
gliclazid) (43) sau insulină cu durată scurtă de acțiune, dacă este nevoie. Hipoglicemia este problema majoră la acești pacienți dacă se administrează sulfonilureice sau insulină cu durată lungă de acțiune. Un grup mai larg de pacienți, ce tind să fie obezi sau sedentari, au ca mecanism fiziopatologic principal modificări în compoziția corpului legate de vârstă, ce induc insulinorezistență și deficit relativ al secreției de insulină. Aceștia prezintă inițial hiperglicemie postprandială, dar hiperglicemia à jeun apare rapid, este severă și beneficiază de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
polinesaturate. Extrem de importantă este asigurarea unui aport corespunzător de vitamine și oligoelemente, suplimentarea dietei cu antioxidanți de tipul vitaminelor C și E, Mg, Zn trebuind luată în considerație (64). O scădere în greutate progresivă și moderată este necesară la vârstnicii obezi (3, 7, 48, 88). Restricțiile calorice severe trebuie însă evitate chiar și la cei cu obezitate marcată. La pacienții vârstnici restricția calorică este dificil de realizat, deoarece modificarea obiceiurilor alimentare sedimentate de-a lungul unei întregi vieți este extrem de greu
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
DZ, mai ales la cei obezi, datorită interrelațiilor dintre modificările legate de vârstă în compoziția organismului și fiziopatologia T2DM, efectul benefic al exercițiilor fizice este și mai pronunțat. Ameliorarea controlului glicemic a fost observată mai ales la femei și persoanele obeze (102). Cele mai indicate sunt exercițiile ce implică un consum energetic ușor sau moderat, ca mersul pe jos (30 de minute pe zi), activitatea casnică, înotul (45-60 de minute de cel puțin 3 ori pe săptămână) (95). Introducerea unor regimuri
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
efectele adverse gastrointestinale le limitează utilizarea. Tiazolidindionele: utilizate în monoterapie sunt ineficiente la persoanele cu deficit important al secreției endogene de insulină., 20-50% din pacienți prezentând eșec al terapiei cu tiazolidindione (69). Efectele favorabile sunt observate mai ales la pacienții obezi, hiperinsulinemici. Combinația tiazolidindione - sulfonilureice este la fel de eficientă ca și cea dintre sulfonilureice și metformin, principalul său efect advers fiind reprezentat de creșterea în greutate (6,5 kg după 1 an de tratament). Principalul efect advers este reprezentat de hepatotoxicitate. Favorizarea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
molecular. Patogenia cardiomiopatiei diabetice este complexă și numai parțial cunoscută, putând fi luate în discuție mai multe mecanisme. Disfuncția diastolică. Disfuncția diastolică este prezentă la diabetici secundar modificărilor de structură a peretelui ventricular enumerate anterior, mai ales dacă pacientul este obez, hipertensiv sau vârstnic. Evaluarea funcției diastolice este ușor de efectuat ecocardiografic Doppler și prin ventriculografie radioizotopică și poate explica prezența fenomenelor de insuficiență cardiacă la persoane cu funcție sistolică normală. Existența unei disfuncții diastolice pare să fie cea mai specifică
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
Studiul UKPDS a arătat că la pacienții cu DZ tip 2 supuși controlului glicemic intensiv prin sulfonilureice sau insulinoterapie se înregistrează o reducere a incidenței infarctului acut de miocard cu până la 16%, însă la limita semnificației statistice. Subgrupul de pacienți obezi tratați cu metformin în cadrul UKPDS prezintă însă reducerea cea mai semnificativă statistic a mortalității legate de diabet (69). În acord cu datele celor două mari studii, pentru reducerea riscului cardiovascular la pacienții diabetici trebuie să se obțină un echilibru glicemic
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
cei cu simptome de IC mai puțin severe. Tratamentul insuficienței cardiace trebuie să urmeze aceleași recomandări terapeutice ca și pentru nediabetici, cu câteva precizări importante. Tratamentul nefarmacologic include restricția sodată, reducerea consumului de alcool, oprirea fumatului, scădere ponderală la pacienții obezi sau cu exces ponderal, promovarea exercițiului fizic terapeutic și a unui stil de viață sănătos și poate avea un impact considerabil dacă este optimizat. Tratamentul hipertensiunii arteriale și al hipercolesterolemiei sunt măsuri adresate tuturor categoriilor de pacienți. Abordarea chirurgicală sau
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
cartea Volumul Marianei Codruț propune o imagine de un acut fatalism și de o încrâncenată simplitate: lumea și cartea stau față în față. O lume apăsătoare, încrâncenată, dramatică, lipsită de veselie, crispată până la strigăt. Prezențele umane ofensează cu impudicitatea lor obeză și cu amoralismul lor de mahala. Vitalitatea e bolgie și ordură, atrăgând după sine greață și oroare. Infernul, e clar, sunt ceilalți, pungi mizere care dau pe dinafară: „noaptea începe simfonia apei în țevi/ și în veceurile gâlgâitoare“. Peisajul se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
speciment din postcomunismul românesc (nici vorbă de așa ceva), dar ea sare în ochi prin faptul că este perechea arhetipală a prostului fudul, adică proasta fudulă. Văcoșenia sa nu este una fizică (întrucât vaca blondă poate fi suplă și nu neapărat obeză), ci una iremediabil spirituală - mai exact, intelectuală. Post-scriptum Sper că s-a înțeles că nu am nimic împotriva blondelor. Nu despre blonde în general este vorba aici, ci despre o jivină destul de specială a postcomunismului românesc! III. Etică și memorie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
arătat că obezitatea este asociată cu scăderea vasodilatației endotelio-dependentă, dar reactivitatea vasculară la efectul direct al NO (endotelio-independent, testul cu nitroprusiat) este păstrată. În mod aparent paradoxal, gradul de alterare a răspunsului vasodilatator endotelio-dependent nu este semnificativ diferit la pacienții obezi și cu T2DM, comparativ cu cei obezi non-diabetici, ceea ce înseamnă că insulinorezistența asociată obezității are efect maximal de reducere a eliberării de NO (disfuncție endotelială). Spre deosebire de pacienții de sex masculin, la femeile obeze, deși este prezentă o scădere a vasodilatației
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
endotelio-dependent nu este semnificativ diferit la pacienții obezi și cu T2DM, comparativ cu cei obezi non-diabetici, ceea ce înseamnă că insulinorezistența asociată obezității are efect maximal de reducere a eliberării de NO (disfuncție endotelială). Spre deosebire de pacienții de sex masculin, la femeile obeze, deși este prezentă o scădere a vasodilatației endotelio-dependente comparativ cu cele normoponderale, această deteriorare nu este maximală decât la pacientele la care T2DM se adaugă obezității, ceea ce semnifică faptul că femeile în perioada premenopauzală au o capacitate de secreție a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]