1,297 matches
-
fi justificată pe această bază. Dacă asta-i tot, atunci Abel, Riemann, și Poincaré și-au irosit viețile; contribuția lor la confortul uman a fost neglijabil, și lumea ar fi fost un loc fericit și fără ei. S-ar putea obiecta că noțiunea de "utilitate" a fost prea îngustă, că am definit-o doar în termeni de "fericire" și "confort" și că am igonorat efectele "sociale" generale ale matematicii, pe care, recent, unii scriitori, cu simpatii foarte diferite, au pus accentul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care s-ar fi îngrijit el în ceea ce privește cărțile și toate celelalte lucruri necesare. Frații însă nu au voit să accepte acea propunere. Iar papa l-a dăruit altor religioși (p. 86). Oficiul predicării și contestații 37. Dar clerul încă mai obiecta că am uzurpat oficiul predicării, ei singuri având dreptul să predice, argumentând că era obligația lor față de supuși pentru că ei fuseseră numiți prelați. Răspunzându-le, afirmăm că erau obligați să o facă cât timp nu erau alții mai buni decât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru a-l face să devină mai abil în dragoste (trimitere certă la Ars amatoria). Cupidon îi răspunde că în Ars (amatoria) nu există nicio vină. De-ar putea Ovidiu să se apere astfel și în rest! "Tu știi, însă obiectează Cupidon că celălalt lucru (aliud) care ți-a dăunat e mai grav. Oricare ar fi acest "celălalt lucru" (aliud) și nu se poate răscoli această durere nu poți spune că ești scutit de vina ta. Îți poți ascunde vina sub
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de originea cu adevărat modestă a lui Octavian și de tendința opoziției de a o prezenta în culori și mai întunecate, putem suspecta că, în fragmentul următor, Ovidiu, folosindu-se de așa-numitul Servius Tullius, face trimitere la cei care obiectau împotriva descendenței lui Augustus din sclavi: quam cito venerunt Fortunae Fortis honores! post septem luces Iunius actus erit. ite, deam laeti Fortem celebrate, Quirites: in Tiberis ripa munera regis habet. .................................................. plebs colit hanc, quia qui posuit de plebe fuisse fertur
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de-al său diplomat l-a avertizat "să nu le spunem musulmanilor, pentru numele lui Dumnezeu, cum ar trebui să gândească", Balfour a replicat cu asprime: "Nu îmi dau seama de ce Dumnezeu sau vreo altă forță ar avea ceva de obiectat dacă le-am spune musulmanilor cum ar trebui să gândească"106. Peste mai puțin de trei decenii, pe măsură ce al Doilea Război Mondial se apropia de sfârșit, Statele Unite erau pe cale să devină cea mai influentă țară din lume, înlocuind astfel Marea Britanie
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
aplicarea normelor sale într-un sens mai larg. Liderii musulmani au încercat să-și justifice acțiunea, susținând că aceasta era necesară pentru prevenirea corupției și a comportamentului indecent, precum și pentru controlul infracționalității. Creștinii s-au simțit, însă, amenințați. Ei au obiectat împotriva studierii Coranului și a limbii arabe în școlile lor. Și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de pedepsele severe prescrise (dar puse rar în aplicare) de codul sharia și de interdicțiile legate de dans și alcool. Ei au invocat în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
această acțiune uimitoare să le apese în vreun fel conștiința. Există, în fine, cazuri în care consulii sunt siliți să intervină și în care inculpatul nu se supune decât de teama unui scandal. Un alt mijloc e următorul: tinerii îndatorați obiectează că sunt minori. Cum nu devin majori decât după douăzeci și cinci de ani împliniți, constatarea poate fi întârziată după bunul plac; în absența stării civile, un certificat din partea popii rezolvă problema. Tinerețea e foarte precoce aici; cheflii au deci o bună
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întoarcerea sa la București, încercă să se apropie de opoziție; începură tratative pentru formarea unui minister ales dintre ultraconstituționalii de cele două nuanțe. Coaliția stipula ca și condiție obligatorie suspendarea din activitate a generalului Florescu, maior general al armatei. Domnitorul obiectă în zadar că "în toate statele parlamentare, în republici chiar, șeful statului comandă armata și își alege aghiotanții; a renunța la acest drept echivalează cu o abdicare". Coaliția persistă și proiectul de reconciliere nu reuși. Guvernul se aplecă asupra operelor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
exista o omologie și între "structura de adîncime" a propoziției și "structura profundă" a textului narativ, al fabulei. Această presupunere avea tot atîția susținători cîți opozanți, cei din urmă considerînd-o dăunătoare. În special cercetătorii din zona artei vizuale și filmografice obiectează că această viziune asupra fabulei reduce bogăția imaginilor vizuale la o simplă linie narativă; însă și cei care studiază narațiunea modernă și postmodernă o găsesc lipsită de sens. În primul rînd, este mai ușor să accepți că nu reducerea narațiunii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ferit de primejdii... Îmi pare bine că ți-a rămas drag frontul, dar deocamdată sunt silit, în interesul d-tale, să mă opun și să te menajez! Bunătatea generalului, inexplicabilă și neașteptată, îl exaspera pe Bologa. Vru să-i mai obiecteze că serviciul la coloana de muniții e mai obositor ca la o baterie, dar chiar atunci își aduse aminte de preotul român din coridor și îndată îi răsări în inimă dorința de a-l cunoaște. Nu-l mai interesa nici
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
al criticilor prin punerea în cauză a "dezvoltării", deși criticii au făcut conexiuni mult mai strânse între consecințele ecologice și cele sociale (Douthwaite 1992; Wackernagel și Rees 1996; Booth 1998). Unul dintre motivele pentru care autorii din aria "ecologiei globale" obiectează împotriva dezvoltării este argumentul privitor la limitele creșterii, argument abandonat de mulți dintre adepții mișcării în favoarea mediului, în anii 1980. În lucrările acestora se resimte nevoia de a accepta limitele impuse de o planetă finită, acceptare ignorată de administratorii planetei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ele însele, sunt privite ca având orientări internaționaliste. Ele nu sunt izolate de alte comunități, dar sunt percepute din multe puncte de vedere ca părți ale unor rețele de obligații, schimburi culturale și așa mai departe. De multe ori, ecologiștii obiectează împotriva statului din motive anarhiste. De exemplu, Spretnak și Capra (1984) sugerează că trăsăturile identificate de Weber ca fiind centrale pentru statalitate sunt problematice din punctul de vedere al ecologiștilor (1984: 177). Bookchin (1980) oferă argumente similare, afirmând că statul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
produce de una singură imagini simbolice sau vii. O operă devine artă din momentul în care-și depășește creatorul; de unde nu rezultă însă că valoarea ei de depășire e suficientă pentru a-i asigura validitatea plastică. S-ar putea atunci obiecta cu ușurință că și Capela Sixtină sau biserica Saint-Sulpice îndeplinesc funcția de "săgeți", de vectori de înălțare și exaltare. Oricine știe că, deși egale ca valoare cultuală, ele nu se echivalează, nici măcar în ochii celui mai puțin priceput creștin. Să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aplicată exclusiv celei de-a doua persoane a Treimii); Christos dă naștere Bisericii, imagine a lui Christos; Biserica dă naștere icoanelor, imagini care trezesc la rândul lor imaginea interioară a Fiului lui Dumnezeu la cel pe care-l iluminează. Divinul, obiectează iconoclastul, este indescriptibil, de aceea orice imagine a lui nu poate fi decât "pseudo", nu "homo", mincinoasă, nu asemănătoare. Spiritual și invizibil ar fi atunci sinonime. Creștinismul separă acest cuplu imemorial, printr-o revoluție în Revelație. Iată că materia continuă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin vocații glorioase. Ea este o expresie printre altele a cultului polisului. Expresia artistică, scrie Louis Gernet, nu se adaugă drept ceva mai mult sau mai puțin contingent la gândirea religioasă: ea este una cu aceasta"60. Mi se va obiecta că, din acest punct de vedere, nici religia greacă nu există și că mă joc cu cuvintele. Nu există, în această limbă, un termen canonic pentru "religie". Dar există la Paris, și pe bună dreptate, o catedră de studii comparate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să devină cu mult mai corectă decât cea ptolemeică. În loc să se rotească pe traiectorii circulare, planetele, inclusiv Pământul, se deplasau pe traiectorii eliptice în jurul Soarelui. Acest lucru explica mișcarea planetelor în ceruri cu o incredibilă corectitudine; astronomii nu mai puteau obiecta acum, susținând că sistemul heliocentric era inferior celui geocentric. Modelul lui Kepler era mai simplu decât al lui Ptolemeu și era și mai corect. În ciuda protestelor Bisericii, sistemul heliocentric al lui Kepler avea să triumfe în cele din urmă, deoarece
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
facem măsurătorile necesare pentru determinarea locului exact în care a ajuns, funcția de undă indică doar șansele pe care le avem de a-l găsi într-un anumit punct, oricare ar fi acesta. Tocmai împotriva acestei dispersii din natură a obiectat Einstein. Faimoasa sa declarație, că „Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul“, reprezenta respingerea principiilor probabilistice din mecanica cuantică. Din nefericire pentru Einstein, legile mecanicii cuantice funcționează incredibil de bine, iar efectele cuantice nu pot fi explicate cu succes prin intermediul fizicii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cel al științelor sociale acesta este prezent mai rar. În plus, în cazul primelor, avem de-a face cu demersuri ce urmăresc predicția și controlul, pe când, în cazul științelor sociale, așa ceva nu ar fi de dorit. Ceea ce s-ar putea obiecta la adresa delimitării unei concepții pragmatiste asupra ideologiei ar putea fi, la modul cel mai simplu și eficient, faptul că Richard Rorty nu menționează, decât în treacăt, conceptul de ideologie. Pare că avem de-a face cu o "condamnare" a acestuia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acordării reducerilor de impozit pentru stimularea investițiilor, iar În acest sens, se observă că, de la Începutul anului 2000, mai multe țări au Început să promoveze o asemenea tendință. Între acestea se includ Kenya, Letonia, Africa de Sud și Turcia, deși se poate obiecta faptul că noua tendință Încurajează investițiile mari de capital, dar nu favorizează prioritar ocuparea forței de muncă, așa cum se Întâmplă dacă se aplică vacanțele fiscale. În același context, sunt de real interes facilitățile fiscale instituite pentru stimularea investițiilor În activele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis tantum, sicut în visu. În quibusdam autem, cum immutatione spirituali, etiam naturalis; vel ex parte obiecti tantum, vel etiam ex parte organi. Ex parte autem obiecti, invenitur transmutatio naturalis, secundum locum quidem, în sono, qui est obiectum auditus, nam sonus ex percussione causatur et aeris commotione. Secundum alterationem vero, în odore, qui est obiectum olfactus, oportet
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis tantum, sicut în visu. În quibusdam autem, cum immutatione spirituali, etiam naturalis; vel ex parte obiecti tantum, vel etiam ex parte organi. Ex parte autem obiecti, invenitur transmutatio naturalis, secundum locum quidem, în sono, qui est obiectum auditus, nam sonus ex percussione causatur et aeris commotione. Secundum alterationem vero, în odore, qui est obiectum olfactus, oportet enim per calidum alterări aliquo modo corpus, ad hoc quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cele cinci sim turi externe le percep sunt percepute de puterea simțului comun. (ÎI.3.3.) Sicut obiectum sensus communis est sensibile, quod comprehendit sub se visibile et audibile, unde sensus communis, cum sit una potentia, extendit se ad omnia obiectă quinque sensuum (S. th., I, q. 1, a. 3, ad 2). La fel, obiectul simțului comun, care percepe ceea ce cade sub incidența văzului și auzului, este obiectul sensibil, de unde rezultă că simțul comun, deși este o singură putere, se extinde
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asigura conținutul cognitiv. Oare nu cumva, asigurând conținutul cognitiv, imaginile sunt obiecte ale vreunei puteri cognitive senzoriale sau în telec tive? În Quaestiones disputatae de anima, Toma din Aquino afirmă: (ÎI.4.2.) Ad octavum dicendum quod phantasmata non sunt obiectă intellectus nisi secundum quod fiunt intelligibilia actu per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Albionului, istoria Insulelor Britanice, și chiar istoria Europei occidentale, ar fi fost alta. Prin contrast, tronul Victoriei nu a fost amenințat de nici un real pericol extern, Anglia purtînd războaie numai peste mări și fără mare miză istorică. S-ar putea obiecta că au existat șapte atentate la viața Victoriei (primul în 1850, ultimul în 1882). Nu toate însă au fost atentate autentice, unele au fost doar acte de agresiune, ca acela din 30 mai 1842, cînd un oarecare John Francis a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
democrației, în fiecare stat democratic există unele persoane mai în vîrstă decît sistemul lor democratic de guvernămînt. Democrația, în înțelesul nostru modern, s-ar putea să nu fie chiar tînără, dar în nici un caz nu este străveche. Imediat ați putea obiecta: oare nu au fost Statele Unite o democrație începînd cu Revoluția Americană o "democrație într-o republică", după cum a numit-o Abraham Lincoln? Iar ilustrul scriitor francez Alexis de Tocqueville oare nu și-a intitulat faimoasa operă Democrația în America după ce
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]