50,269 matches
-
în auzul autorităților ideologice. Să adăugăm, pentru a realiza dimensiunile scandalului, scepticismul său față de eficiența "procesului revoluționar", căruia îi opunea "Marea Evoluție", profețind că așa-zisa Mare Revoluție din Octombrie va provoca o prăpastie între Rusia și Europa Occidentală. Și observația de perfect bun simț că "în U.R.S.S. orice scriitor satiric lezează regimul sovietic", întrucât, lărgindu-se raza ei, "e îndoielnic să poți găsi pe lume fie și un singur model de satiră îngăduită din punctul de vedere al autorității
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
cartea menționată ați argumentat dependența unui scriitor de întregul său orizont de cultură. M-a interesat în mod special dependența de orizontul culturii științifice, un aspect despre care s-a scris mai puțin. Am fost stimulat în această privință de observația lui Eugen Ionescu, în Convorbirile sale cu Claude Bonnefoy (în urmă cu vreo 40 de ani), în care avertiza asupra faptului că literatura, în special teatrul, riscă să se vadă depășite ca imaginație de creația științifico-tehnologică. Dar dependența funcționează și
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
vreme... mă abandonează". Fie zis în treacăt, ne abandonează și unii autori care ne-au asaltat inițial și despre care am scris, dar care, între timp, s-au... ajuns? într-o perspectivă mai largă, exegetul sucevean formulează o sumă de observații asupra fenomenului literar actual în genere. Și avem impresia că fără a renunța la determinarea d-sale "provincială", deoarece e foarte posibil să-i datoreze acesteia un spirit neconvențional, o deprindere de-a scormoni lucrurile mai în adânc, dincolo de suspectele
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
probând "pe viu" că exegetul trăiește, vorba lui Hermann Hesse, "în timpul foiletonului". Calea pe care-o urmează e cea a depistării și încercuirii atente a unor nuclee ale creațiilor ajunse în vizorul d-sale, operație încununată de emisia câte unei observații care surprinde cu acuitate "specificul estetic": "Caragiale stă permanent în umbra lui Alexandru Mușina. Poetul critică, ironizează, joacă farse, poartă diferite măști, acuză, blamează, e răzvrătit și sceptic, sarcastic și burlesc (...). Abia când îl citești pe Mușina vezi cât de
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
câțiva pași politrucul s-a Întors zbierând: „N-am auzit nici un am Înțeles! Ești surd!?” Căpitanul bâigui ceva ce părea să Însemne că a Înțeles și plecă spre biroul său În trombă În vreme ce politrucul bombănind Începu un alt set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce țineau de atribuțiile funcționale erau Îndeplinite ireproșabil Căpitanul devenise un fel „de oaie neagră” și chiar primisem un sfat să nu-l mai frecventez, că-l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
astfel, ea capătă valoare de referință și dimensiune universală. Lucrarea propune o perspectivă nouă asupra stilului național (dar și asupra arhitecturii românești în general), surprins în procesualitatea, în evoluția sa atât de brusc curmată. Spiritul analitic fin, pătrunzător, distincțiile subtile, observațiile pertinente se îmbină cu evocarea vieții politice, sociale și culturale în cele mai variate aspecte, pentru a oferi o imagine cât mai completă și mai complexă asupra subiectului. Cercetarea meticuloasă, minuțioasă, bine documentată în orice domeniu abordat (a se vedea
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
o parte, dar și în reviste internaționale umaniste (de lingvistică, poetică, semiotică), pe de altă parte. Am cunoscut încă din anii '50 ce înseamnă să trimiți un articol la o revistă internațională, să aștepți câteva luni până ți se comunică observațiile critice ale referenților (dacă nu cumva chiar respingerea articolului), să-l trimiți din nou, refăcut, să aștepți din nou verdictul, să te superi uneori și să încerci să contra-argumentezi, dar până la urmă să-ți vezi (uneori) articolul publicat. Am parcurs
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
faptele cu mintea proprie și să stabilească singur în ce măsură cel în cauză mai merită încrederea sa. Scriind despre vinovățiile de ieri, Vladimir Tismăneanu nu uită nici de provocările care pot submina astăzi ordinea liberal-democratică. Articolul datează din decembrie 2004, dar observațiile pe care le cuprinde sunt mai actuale ca niciodată: "Un ethos democratic, deci o voință a cetățenilor de a lupta pentru menținerea democrației și o îmbrățișare a principiilor toleranței și încrederii sunt necesare pentru ca pluralismul să țină piept demagogiilor populiste
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
ale lui Rusu, în sensul spălării imaginii lui Maiorescu, nu erau o invenție a lui Călinescu de dragul polemicii. Și, în fine, multe Cronici s-au dovedit cît se poate de utile în dezideologizarea criticii noastre literare. Venite din partea lui Călinescu, observații care astăzi pot să pară banale, au avut importanța lor în acea vreme. A afirma, de exemplu, că legitimismul lui Balzac ori misticismul lui Tolstoi nu i-a împiedicat să-și zugrăvească obiectiv epoca reprezenta o întoarcere a judecății critice
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
deobicei lui Călinescu faptul că-și desconsideră confrații. Faptul e doar în parte adevărat. El fiind mai direct în expresie decît toți, bănuiala cu pricina are mai mult un temei lingvistic. E de notat că G. Călinescu greșește rareori în observația concretă, de amănunt. E greu de retorcat bunăoară obiecțiilor sale la conceptele lovinesciene de sincronism, diferențiere ori mutație a valorilor. Ceea ce i se poate obiecta, la rîndul lui, este că n-a măsurat corect impactul lor în epocă și mai
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
purificat, responsabil". Lărgind sfera la alte genuri, nu putem lăsa neremarcată evoluția stilului călinescian din cronici de la liric și epic la pur critic. Unele dintre primele articole sînt impregnate de literatură. Așa scrie Călinescu la început despre Blaga, Arghezi (dar observațiile fundamentale sînt de pe acum la acesta din urmă), ba chiar despre Crainic (prima cronică începe prin a relata o călătorie cu trenul, repetată cuvînt cu cuvînt în romanul Cartea nunții), detestat apoi cu tot atîta înaripare stilistică. Portretul mitologic al
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
a lui Ibrăileanu, și a lui Lovinescu, și a lui Vianu a fost mereu aceea că istoria literară se ocupă de operele trecutului iar critica, de cele ale prezentului. "Litigiul" va mai avea căutare la Ș. Cioculescu în 1940. Singurele observații care ne surprind în acest concert sînt ale lui Sextil Pușcariu, care afirma în 1930 că istoria literară este relativă, "alta de la epocă la epocă", și D. Caracostea, care anunța în 1938 structuralismul de la mijlocul secolului susținînd "concepția primatului coexistenței
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
stăruinței cu care Stagiritul, criticîndu-și peste ani maestrul, avea să-i atace acele părți din doctrină pe care le considera lipsite de temeinicie. În ochii lui, doctrinei platonice îi lipsea "laptele" unor argumentații credibile și al unor explicații bazate pe observații concrete, iar nu pe speculații făcute în aer. Ar fi însă deplasat să-l învinuim pe Aristotel de ingratitudine: în filosofie poți iubi un om fără să trebuiască să-i împărtășești neapărat părerile. În cartea Protrepticul, Aristotel scrie că "toți
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii pasionale și cei ai rezervei înciudate. Punctul de plecare al criticii actuale adresate comunismului e, să recunoaștem, nu o dată rezonabil, precum observația privitoare la antiintelectualismul endemic al demnitarilor comuniști, începînd cu cei din vîrful piramidei: "înainte de a deveni total sufocantă - Ceaușescu de dimineața pînă seara - se mai perindau și niște seriale: Dallas (Saga a rechinilor capitaliști) sau Colombo. în legătură cu acesta din urmă
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza intră astfel și în sfera observației ce apropie literatura de studiul sociologic și antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea acestuia devin elemente ce țin mai degrabă de imagine, de proiecția exterioară, decât de autenticele trăiri interioare ale personajului. În lumea vieților mărunte, detaliul poate decide eticheta
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
capitale ale realității sunt superficialitatea și indiferența, impersonalitatea dureroasă a unei lumi în care nimeni nu (se) comunică. Bobe, Stoica, Bădescu, Florian, Teodorovici, Lungu, Bleoca, Mihuleac scriu o proză a criticii sociale implicite, subtile, a hazului de necaz situațional, a observației fine de psihologie a maselor și individului dus de valul colectiv împotriva curenților propriei voințe. Subiecții experimentului sunt mult mai diversificați, acesta limitându-se doar arareori la simpla explorare a intimității persoanei întîi. Generații, educații și clase sociale se înfățișează
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra atitudinii sale față de Arghezi, încununîndu-și observațiile cu paradoxala concluzie că acesta "n-are stil"... Poate că sînt singurul om în viață care, copilandru fiind de 18-19 ani, a avut prilejul de a-l întreba pe Arghezi ce părere are despre Blaga și pe Blaga ce părere
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
Block 14, care spunea că "experții francezi s-au împotrivit cu îndărătnicie oricărei încercări de a face din limba vorbită un criteriu de naționalitate care, au argumentat ei, era determinat pur și simplu de cetățenia franceză". Într-o anumită măsură, observația se susține, daca este să luăm în calcul și ceea ce spune Hagen Schulze 15, ca limbă oficială a Franței a fost impusă după Revoluție, după ce trecuse prin filtrul Academiei Franceze. Până atunci, nu putea fi vorba de o limbă franceză
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
două maniere de istorie literară. Cea dintîi inserează, "eseuri", "monografii" de autori captivi ai originalității lor, în ordine cronologică (soluția Croce), cea de-a doua studiază temele, genurile, tipologiile: "La noi, G. Călinescu poate fi încadrat în tipul Croce. Cu observația că istoria și critica literară nu sînt pentru el decît literatură cu și despre literatură. Literatură pe marginea literaturii. Operația, reușită deseori în plan estetic-literar, mi se pare totuși, hermeneutic vorbind, tautologică, de ordinul parafrazei. Criticul spune exact același lucru
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Stănescu și I. Alexandru și I. Gheorghe și M. Preda pot fi coborîți, iar L. Dimov și M. Ivănescu urcați", drept o condiție prealabilă pentru a scrie o "istorie literară credibilă a perioadei postbelice". în fine, să ne referim la observația Monicăi Lovinescu, potrivit căreia asităm la o bifurcare a colaboraționismului. Mai întîi "colaborarea" fățișă cu regimul înlăturat în decembrie. Adică "resurgența ceaușismului de la România Mare la totuși iubirea pentru călăii de ieri propovăduită de bardul de curte, Adrian Păunescu", revenirea
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
stricam vii torul”. Capcană: viitorul vine, legic, peste puterile noastre de a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant și un om lipsit complet de spirit de observație, nu-și da seama că volumul „Amintiri din Samsara” se aseamănă, într-un anume sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al lui Erik von Däneken. Acolo se vorbea despre civilizații terestre (cu obârșia în extraterestricitate, probabil...), aparent, dispărute dar cu elemente
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
draconice și, în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în zona de întretăiere dintre poemul în proza, eseu, aforistica și tabletă, adică un gen hibrid, experimentat și anterior de autoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
linie a raționamentului: pornesc de la aparentele dezavantaje ale filmului (lungimea, povestea, modul de filmare manual relativ obositor pentru spectator) pentru ca apoi să relateze cît de bine funcționează sutura și cît de adevărat sună replicile. Aș spune mai degrabă că prima observație e cauza, iar a doua, efectul. Iar aceste comentarii indică faptul că lungmetrajul a trecut testul plauzibilității și nu din cauza realismului. E adevărat că modul de filmare al lui Oleg Mutu ține de cinema-ul direct, dar faptul că imaginea
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]