1,497 matches
-
care dezvoltă o inteligență naturalistă au abilitatea de a recunoaște și a clasifica indivizi, specii, relații ecologice. Se poate ca aceste persoane să opereze mai greu cu simboluri, scheme sau operații matematice. Ele au o înclinație spre organizarea unor tipare observabile. Persoanele cu inteligență interpersonală sunt capabile să recunoască diferențele dintre oameni, pot aprecia modul lor de gândire ceea ce implică interacțiunea eficientă cu colegii și alte persoane în general. Pot fi cu ușurință liderii grupurilor din care fac parte. În cadrul orelor
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
mai ales de echipa genoveză din jurul lui J.-P. Bronckart. Dacă vom considera limbajul drept o practică socială, implicit vom studia și factorii extralingvistici; un prim obiectiv al demersului ar fi teoretizarea parametrilor externi prin care se postulează o influență observabilă asupra producției de limbaj. Un al doilea obiectiv constă în definirea și clasificarea unităților lingvistice prezente la suprafața discursului. Și, în sfîrșit, un al treilea obiectiv ar fi elaborarea unui aparat ipotetic de operații de limbaj prin analiza relațiilor dintre
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
al doilea obiectiv constă în definirea și clasificarea unităților lingvistice prezente la suprafața discursului. Și, în sfîrșit, un al treilea obiectiv ar fi elaborarea unui aparat ipotetic de operații de limbaj prin analiza relațiilor dintre parametrii extralingvistici și unitățile lingvistice observabile. Astfel, limbajul poate fi definit ca activitate proprie oricărui obiect, subînțeleasă printr-o motivare generală de comunicare și reprezentare. Foarte concret, ca acțiuni de limbaj specifice, elementele paratextului se desfășoară într-o "zonă de cooperare socială" determinată (J.-P. Bronckart
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
capacitatea lui Slavici de a surprinde relația umană cu toate volutele pe care le presupune aceasta pe o durată de timp dată. Scriitorul e înzestrat cu această abilitate unică de a sesiza și nota în consecință toți indicatorii comportamentali greu observabili de către persoanele care îi produc sau de către cele care cu care intră în contact direct. Personajele devin oameni vii, iar rolul său pare a fi doar acela de a-i urmări în acțiune. Primind vestea despre nenorocirea ce-l ajunsese
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care o au conceptele matematice în formularea legilor fizicii, să ne amintim, ca un exemplu, axiomele mecanicii cuantice așa cum au fost ele formulate, în mod explicit, de către marele fizician Dirac. Există două noțiuni de bază în mecanica cuantică: stările și observabilii. Stările sunt vectorii în spațiul Hilbert, iar observabilii sunt operatorii auto-adjuncți aplicați pe acești vectori. Valorile posibile ale observațiilor sunt valorile proprii ale operatorilor dar mai bine ne oprim aici, ca nu cumva să ne angajăm într-o enumerare a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fizicii, să ne amintim, ca un exemplu, axiomele mecanicii cuantice așa cum au fost ele formulate, în mod explicit, de către marele fizician Dirac. Există două noțiuni de bază în mecanica cuantică: stările și observabilii. Stările sunt vectorii în spațiul Hilbert, iar observabilii sunt operatorii auto-adjuncți aplicați pe acești vectori. Valorile posibile ale observațiilor sunt valorile proprii ale operatorilor dar mai bine ne oprim aici, ca nu cumva să ne angajăm într-o enumerare a noțiunilor matematice dezvoltate în teoria operatorilor liniari. Desigur
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
poate vorbi de "erodarea statului bunăstării", cea ce a determinat transfomarea relației politice dintre guvern și cetățeni într-o relație economică: cetățenii plătesc taxe, iar în schimbul lor vor din partea statului anumite servicii, descrise pe cât se poate în termeni de realități observabile, măsurabile. Un asemenea mod de abordare valoare în schimbul banilor, în caracterizarea lui Gert Biesta are dezavantajul că încearcă să transforme procesul educațional într-un proces economic. Finalul procesului economic este "produsul", care are anumite caracteristici prestabilite și un anumit cost
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acțiunilor și descrierea exterioară a comportamentului nefiind suficiente pentru a înțelege semnificațiile consumului economic și cultural. "De aceea, preferințele sunt parte dintr-o structură teoretică menită să explice comportamentul latent și despre care se presupune că modelează comportamentul observat (sau observabil, n.n.)"153. E ușor de înțeles că oamenii au preferințe diferite de consum și că acestea depind în primul rând de nivelul veniturilor. E puțin probabil ca o persoană săracă să prefere icrele negre și șampania franțuzească. Dificultăți de explicare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: * Factori structurali țin de structura organizației
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să își legitimeze mereu autoritatea față de copil prin „sacrificiul” pe care îl face pentru reușita școlară a copilului. Părinții pot influența reușita școlară a copiilor, fie indirect (prin climatul familial favorabil dezvoltării psihosociale a copilului), fie direct și mai ușor observabil (prin grija manifestată față de preocupările copilului, prin cunoașterea învățătorului / profesorilor, colegilor și prietenilor lui, prin ajutor oferit la temele școlare, prin participarea la activitățile școlare, ședințele cu părinții, prin sfătuirea cu copilul și implicarea copilului în decizii privind viața lui
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de aceea, o folosim pe cea din limba engleză. În esență, metoda desemnează practica dezvoltării unui model teoretic explicativ care izvorăște în principal din analiza nemijlocită a materialelor textuale variate. Acest lucru face ca teoria să fie întemeiată pe experiența observabilă. Practic, este vorba de procedura codării emergente sau a elaborării categoriei inductive, care constă din formularea unui criteriu al definiției categoriei derivat din datele materialului textual colectat. Urmărind acest criteriu, textul este cercetat cu succes și categoriile sînt deduse pas
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sociale, care presupune un permanent schimb între grupul de referință, pe de o parte, și minoritari și marginali, pe de altă parte, schimb care determină o reevaluare a procesului excluderii. Evident, procesul de categorizare este latent, iar efectele influențării sunt observabile în timp374. Mai mult decât atât, Serge Moscovici, Gabriel Mugny și Juan Antonio Perez consideră că nu doar conotațiile evaluative ale caracteristicilor grupului determină influența socială, ci și "conflictele sociocognitive ce pot să apară între categorizări și atribute, ca în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
profundă și o mai bună aplicare a cunoștințelor; Elevii dau dovadă de o mai bună memorare ; Elevii dezvoltă aptitudini de gândire mai bune; Aceste metode sunt mai apreciate de către elevi. În cadrul Învățării active se pun bazele unor comportamente, de altfel observabile: comportamente ce denotă participarea (elevul e activ, răspunde la Întrebări, ia parte la activități); gândirea creativă (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretari); Învățarea aplicată (elevul devine capabil să aplice o strategie de Învățare Într-o anumită situație); construirea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
să asigure dezvoltarea economică, slujbe mai bune și o mai mare coeziune socială” . Un cadru al competențelor descrie În termeni comportamentali și procesuali modul În care unitățile școlare pot să Își atingă obiectivele. Acesta ar permite școlilor să: Definească comportamentele observabile și esențiale; Să pună bazele unor procese integrate de gestionare a talentelor; Să determine schimbări pe scară larga la nivel organizatoric și cultural; Să evalueze talentele și capacitățile existente; Sa „livreze” pe piața muncii absolvenți care au deprinderile și cunoștințele
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
În vederea atingerii obiectivelor de referință. Elementele procesului sunt aceleași, oricare ar fi unitatea de Învățare vizată. Stabilirea obiectivelor instructiv educative ale unității de Învățare În concordanță cu obiectivele de referință propuse de programa școlară. Descrierea obiectivelor În termeni de comportament observabil; Precizarea condițiilor În care elevii urmează să demonstreze că au dobândit performanțele preconizate, condiții cunoscute și acceptate de elevi; Formularea diferențiată a criteriilor de evaluare, de acceptare a rezultatelor Învățării, criterii cunoscute și Înțelese de elevi; Organizarea, structurarea și adecvarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
potrivit analiștilor, a avut ca rezultat o formă nouă și importantă de diferențiere socială. Dacă sărăcia, foametea și bolile sunt imediat recunoscute ca cea mai crudă și mai puțin scuzabilă formă de privațiune, privațiunea lingvistică reprezintă o situație mai greu observabilă, dar fără îndoială una de mare importanță. În cele mai multe state ale lumii mobilitatea socială este dependentă de cunoașterea limbii engleze. Ca o consecință, studiul limbii engleze este o parte esențială a curriculum-ului școlar, inclusiv în Europa unde engleza are
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
lista de responsabilități a instituțiilor democratic-reprezentative. Ele nu sunt interesante pentru stat. Aceste rezultate ale unor asemenea diferențe de neevitat sunt lăsate să fie rezolvate de individ în sistemul reglator al pieței. Implicațiile pot fi radical inechitabile: chiar la nivelul observabil unde se exprimă alegerea parentală, combinând libera înscriere cu politicile de raționalizare a locurilor școlare, într-o cultură individualistă și anticomunitară, familiile sărace (sau cu mai puțin noroc, în termenii adoptați de criteriile de selecție a elevilor) sunt în mod
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
determină indirect "presiuni" asupra școlii din partea comunității. Caracteristicile socio-culturale ale localității/cartierului sunt parte integrantă a sistemului educațional. Natura influenței exercitată de grupul de pe stradă depinde nu numai de istoria acestuia, ci și de natura activităților deschise spre ei. Comportamentul observabil diferă de la oraș la sat, de la cartierele suburbane la străzile aglomerate ale marilor orașe. În asemenea locuri singurele aventuri posibile implică interferența cu traficul sau "colecționarea de gadgeturi. * Efectele rezidenței într-o anume localitate sunt resimțite în diverse feluri. În
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1990), de formare și autoformare a propriei individualități bio psihosocioculturale ; un set de acțiuni cu valoare informativ formativă, proiectat, organizat, condus și evaluat în mod direct sau indirect de educator, cu evoluții progresive în planul eficienței schimbărilor semnificative și relativ observabile la nivelul conduitei cognitive, acționale, sociorelaționale și emoțional-afective. Semnalăm aici prezența dominantă a unor concepte corelate, precum: reușită, progres, performanță, fără să excludem, la anumiți subiecți sau în anumite perioade ale dezvoltării umanului nereușita, în sens de efect/fenomen al
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
centrul frunții (nu pe toată suprafața ei; ridurile pot fi curbate, iar dacă sunt permanente, se vor adânci. 1A) o urmă de ridicare a colturilor interioare ale sprâncenelor; 1B) colțurile interioare ale sprâncenelor sunt ridicate ușor...; dacă mișcarea nu este observabila, apar riduri ușoare pe centrul frunții; 1C) sunt prezente atât mișcarea de ridicare a colturilor interioare ale sprâncenelor, cât și ridarea zonei centrale a frunții, și cel puțin una este marcată ; 1D) atât ridicarea colturilor interioare ale sprâncenelor, cât și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Rebreanu. Nu analiza unui succes ne instruiește, ci a unei ratări. E tulburător, nu?, că emoția s-a lăsat citită tocmai în destinul unui romancier lipsit de recunoaștere, reputat pentru erorile lui. Ca și cum ar exista un raport între intensitatea emoției observabile și abuzarea genului. Poate că întrebarea nu e "de ce": de ce a greșit Lovinescu? de ce a ales melodrama? de ce un critic literar cu experiență a scris rău? De fapt, nici demonstrația lui Antonio Patraș nu merge în acest sens. Nu construiește
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în care este prezentă forța gravitației, dar nu a stabilit cauza acestei forțe, întrucât eu nu inventez ipoteze. În secolul al XVII-lea astronomia planetară și mecanica terestră erau considerate macro științe, întrucât acestea se ocupau de proprietăți și procese observabile și măsurabile. În schimb, optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice postulau existența unor entități declarate inobservabile. În cercetarea acestor procese, metaforele și analogiile sunt frecvente, întrucât, așa cum evidenția Robert Hooke, unul dintre oamenii de știință ai secolului al XVII
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
222), o dispoziție internă, latentă și durabilă. Facilitățile operative create de modelul S-A-R au permis o evoluție în materie de tehnici de studiu. Scalele de atitudine, experimentările, chestionarul s-au dezvoltat într-un astfel de cadru (Deschamps și Beauvois, 1996). Observabilă sub forma unor expresii verbale (opinii) și non-verbale ajustate între ele, atitudinea implică în mod potențial acțiuni conforme cu orientările sale. Apropiată de noțiunile de caracter, personalitate și sine, prin stabilitatea sa și prin legăturile sale cu diferitele valori și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
privitoare la starea unui individ sau la cauza unui eveniment plecînd de la informații diferite reprezintă, într-un astfel de cadru teoretic, un fenomen de studiu în sine. Individul caută astfel factorii unui eveniment, adică "o structură permanentă, dar nu direct observabilă, care susține efectele, manifestările direct perceptibile" (Deschamps, 1996, in Deschamps și Beauvois, 1996, p. 210). În acest tip de abordare, individul este un savant naiv care nu stăpînește corect metodele și legile logicii. Principiul de non-contradicție sau de consistență cognitivă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]