2,513 matches
-
s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
vin io, nu trebuie să vii tu. Vreau să dau la Drept, vreau să fiu avocată. Auzi tati, cu vecina Dorina te mai cerți? - Daaa! Și azi-dimineață mă certai cu ea! Dă-o dracului de piticoată bombată, că n-am ochi s-o văd! Da să vezi tu, o prind io odată și-i arăt io! - Tatiii! Nu mai vorbi așa despre ea! Și nu care cumva să dai în ea! De când bați tu femeile? Se poate? - Da de unde știi că
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
el. 7 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: Citește mai mult Era odată o lună,Care începu a pescuiCând o rază,Când un nor,Când o pană de cocor.Apoi s-a așezat cumintePe marginea orizontului, Și-a pus mâna la ochiși așa,Semilună cum era,A-nceput să numereUn veac, două, trei,O eră, două ereși, din două emisfere,Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele,S-au unit deasupra ei,I le-a dat,Le-au scuturat,Câteva
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Potcoavă, suntem prieteni, vă va ajuta. De altfel am să-l sun și eu. În mai puțin de douăzeci de minute se aflau în sala de consult a secție psihiatrice. Doctorul Potcoavă, era mic de statură cu mâini neliniștite și ochi vii care clipeau continuu. -Sunteți rude? -Nu, domnul doctor, cunoștințe. -Ați vorbit cu el înainte de a intra în sevraj, ce v-a spus? -Că este hotărât să termine cu băutura, și-a dat seama că are o problemă și este
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385343_a_386672]
-
pieptănat cu cărare pe o parte și lăsat să cadă pe umeri, cu figură inocentă, dar atentă la orice detaliu. -Bună ziua! Cine sunteți? -Pentru dumneavoastră zâna Măseluță, -femeia urmărea atentă ce se întâmplă cu bărbatul din fața sa, ai cărui ochi negri cu două luminițe ce păreau că aruncă fulgere, contrastau puternic cu fața palidă și buzele lipsite de orice roșeață. Am venit să vă opresc să deveniți criminal. -Ce tot spui acolo? -Bărbatul a încercat să se ridice într-un
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
care autorul a descris-o astfel: „Priveliștea era înfiorătoare și plină de farmec. Gavroche, ținta, îi necăjea pe țintași. Părea că petrece grozav. Era ca o vrabie care ar ciuguli vânătorii. Răspundea cu un cuplet fiecărei descărcări de armă. Îl ocheau întruna și dădeau greș de fiecare dată. Gărzile naționale și soldații râdeau ochindu-l. El se culca la pământ, apoi se ridica, se ascundea în dosul unei porți, țâșnea, pierea, se ivea iar, fugea, se întorcea, răspundea mitraliei cu tifla
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
Gavroche, ținta, îi necăjea pe țintași. Părea că petrece grozav. Era ca o vrabie care ar ciuguli vânătorii. Răspundea cu un cuplet fiecărei descărcări de armă. Îl ocheau întruna și dădeau greș de fiecare dată. Gărzile naționale și soldații râdeau ochindu-l. El se culca la pământ, apoi se ridica, se ascundea în dosul unei porți, țâșnea, pierea, se ivea iar, fugea, se întorcea, răspundea mitraliei cu tifla și fără încetare, prăda cartușe, golea cartușiere și-și umplea coșul. Răsculații, gâfâind
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
că mereu, acolo, mă simt acasă. Mai iubesc Severinul și pentru că am aici prieteni cum alții n-au. Ca să-i înșirui pe toți aș transforma scrierea într-un pomelnic: Ileana Roman, Florian Copcea, Dan Șalapa, Gigi Vilău, familia Boroianu, familia Ochea,familia Ochea, cei care m-au găzduit, Geta Iacob, Marius Dragomir, Elisabeta Udriște... și de ce nu primarul orașului, Constantin Gherghe, iată doar câțiva dintre ei. În ziua de 5 decembrie am fost invitat la” Gală Premiilor deExcelență”, eveniment- sărbătoare ce
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
acolo, mă simt acasă. Mai iubesc Severinul și pentru că am aici prieteni cum alții n-au. Ca să-i înșirui pe toți aș transforma scrierea într-un pomelnic: Ileana Roman, Florian Copcea, Dan Șalapa, Gigi Vilău, familia Boroianu, familia Ochea,familia Ochea, cei care m-au găzduit, Geta Iacob, Marius Dragomir, Elisabeta Udriște... și de ce nu primarul orașului, Constantin Gherghe, iată doar câțiva dintre ei. În ziua de 5 decembrie am fost invitat la” Gală Premiilor deExcelență”, eveniment- sărbătoare ce se află
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
vede: „Au tras glonț după glonț. Nimeni nu a strigat. Toată lumea a fost cuprinsă de stupoare”. „Apoi o tăcere de moarte”, povestește ea. Ascunsă în spatele peretelui aude pași care se apropie și noi focuri de armă. Apoi...Apoi îi vede... Ochi mari Unul dintre ucigași o țintește cu arma. „L-am privit. Avea ochi mari, negri, o privire foarte blândă”. Acesta era Said Kouachi, care îi spune: „Nu-ți fie frică. Calmează-te. Nu te voi ucide. Nu ucidem femei. Dar
„Mi-a spus: Pentru că nu te ucid, vei citi Coranul”. Întâlnirea cu ucigaşii. Mărturisirile uluitoare ale unei ZIARISTE de la Charlie Hebdo [Corola-blog/BlogPost/93052_a_94344]
-
Plimbându-te pe aici, pe coama deasupra sălașului, desigur că dincolo de ea ai mai văzut o altă coamă de munte, ceva mai înaltă. Pe coama aceea era granița dintre noi și Țară. Dacă ar fi ziua și cum dumneata ai ochi buni, ți-aș putea arăta cu degetul urmele cazărmii unde se adăposteau finanții regimului politic trecut și cu cari am dus o luptă crâncenă în negustoria noastră. Ocolind cu multă grijă acel punct am adus porumb și vite din țară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
prin cuvânt și rodul muncii fiecăruia dintre noi) momentul virtuții, spre care omul mileniul trei, supranumit Omul Trei, n-are a-și mai putea imagina. Între cele două perioade istorice, prăpastia adună încrustații. Noi, Generația liceeană 1965 privim cu alți ochi acest prezent, și-l cântărim, cu discernământ. Cu aceste sentimente am călcat pragul Complexului Școlar Bârlad, fost Liceul „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, actualmente, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Și după o jumătate de secol rămas-a uriașa clădire, destinată inițial pentru școală militară
Dedic acest eseu în amintirea foştilor noştri profesori şi foştilor noştri colegi, promoţia 1965! [Corola-blog/BlogPost/93331_a_94623]
-
Sharon îmi este coleg la Institutul naval din Akko unde am obținut o bursă. Un tip subțire, nu foarte înalt. Are exact chipul lui Isus, evreul ăsta, fața prelungă, plete ondulate, parcă în șuvițe, ochi vii, un surâs fără cauză puțin trist.. Părinții lui sunt veniți din România. Sharon a preluat din familie o limbă română stâlcită a târgușoarelor moldave de pe la 1920 dar arată ca un european-israelian. Aspectul lui contemporan și limbă de altădată îi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
suferință. Acolo și atunci, am avut marea șansă a vieții mele literare să îl cunosc pe Nichita Stănescu, care, de la început, mi-a dat un sfat plin de înțelepciune: *Lungane, așează-te, bre, mai pe la mijlocul sălii: prea-n față, te ochește stăpânirea; prea-n spate, te gâdilă bețivii*. Tatăl Oului și Sferei avea dreptate: în față adulmecau sala leonicele capete ale lui Dodu și nea Jean, iar în spate fâlfâia nemuritorul Pâcă. Prin 1970, la Cenaclul George Bacovia, îi cunosc pe
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
adusese o farfurie plină. Iar alături îi pusese un pahar cu rom. Beliov gustase romul cu vârful buzelor, apoi, mulțumit, îl turnase peste înghețată. Olimpia începuse să râdă iarăși, dar nu de colegul ei, ci de mine, fiindcă probabil făcusem ochi mari privindu-l. Fără să se sinchisească de reacția mea la ceea ce vedeam, Beliov începuse să-și mănânce în deplină tăcere, cu o lingură de supă, originala compoziție. Discuția de care îmi amintise observația malițioasă a doctorului Werner, că nici
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
haotice se zvârcolesc în iarna albă Prin gânduri răvășite în besmetice căutări, Cu vise înșir speranțe în aleasă salbă Peste oceane întinse, mări de așteptări. Cu raze cerul sărută gândul troienit de frig Într-o lume absentă de durerea ta, Ochi-mi zâmbesc chiar și atunci când țip Topind nămeții cu căldura din inima mea. Cenușă adun... renasc din propriul scrum Cu versuri pășesc pe aleea gândurilor tale, Speranțe-n ramuri cresc pe margine de drum În ,,Poeme cu aripi de îngeri
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
altui învățător. Pătimise destule cu noi și voia să ne țină în frâu cu mâna lui. O clasă de zburdalnici trebuia stăpânită numai cu prestanța și autoritatea domniei sale. Înalt, subțire, ținută maiestuoasă, păr ondulat, grizonat, mustăcioară dată-n spic alb, ochi albaștri-cenușii cu reflexe de oțel, reușea să impună respect fără să te privească, fără să-ți spună o vorbă. Deși vorbea aproape șoptit, te pătrundea cu spusele sale și reușea să aibă liniște în clasă fără să facă observații, fără
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
să o ia în vacanță, îi spuse Delia lui Ștefan la telefon: Cristina dorește să facă aceste sărbători cu bunicii. Încă nu am curajul să o las singură acasă. Ea este Ludmila! Delia întinse mâna unei femei amețitor de frumoasă. Ochi negri migdalați, sprâncene fine, încadrau obrazul dându-i un aer enigmatic. Un nas grecesc, buze frumos conturate, înaltă, suplă. Se simțea femeia puternică stăpână pe soarta ei. Dar, vorbind despre soartă, greșea Delia. Femeia din fața ei era vulnerabilă, chiar dacă nu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383265_a_384594]
-
Zise cel mic - „De bună seamă Domnul se va-ngriji apoi / Să vii cu bine înapoi.” Atuncea capra a plecat, / Iar iezii ușa-au încuiat. Însă o vorbă veche zice: / „Pereții au urechi amice, Și-apoi ferestrele, și ele, / Au ochi care văd toate cele.” Tocmai atunci, un lup pe care, / Cumătru, capra ceea-l are - Un lup care de mult voia / Să pupe iezii, de-o putea - A ascultat sfatul pe care / Îl dete capra la plecare, Iezilor ei. El
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
glas răgușit și distonat. «Per te venit hac tribulatio O quam pravo ducti consilio Exierunt Duces in praelio Damiata tu das exilio Maledicta fatorum series.» Încă de la primele cuvinte, o tăcere neașteptată se așternu În tavernă. Dante văzu nu puțini ochi umezindu-se. Cu toții, chiar și mușteriii cei mai umili, păreau să sufere Încă din pricina tragediei cruciadei. Damietta, floarea Nilului, cetate martir, unde trupele creștine suferiseră o Înfrângere cumplită, recucerită și pierdută În două rânduri din Încăpățânarea cruciaților de a rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să privească scena. În centru, un tinerel Îngenuncheat susținea din spate o fantoșă de cârpă, construită În așa fel Încât să semene cât de cât cu un bărbat despuiat. Pe partea anterioară a capului era schițat un chip grosolan: doi ochi larg deschiși, cavitățile negre ale nărilor și o gură plină de dinți În ceva ce putea fi un zâmbet, un rânjet ori un strigăt Înghețat. Păpușa era singura ființă vie de pe scenă Îmbrăcată Într-o haină obișnuită de lucru. La stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
împărăția Ta decât șchiopi și gângavi. — Amin! - șopti Iovănuț. — Și-acum să mergem, fiule - grăi Metodiu - să dăm ochii cu domnul nostru lumesc. Episodul 73 NOUL DOMN Mai la începuturile acestei povestiri, când și condeiul nostru șovăia, neștiind cu ce ochi va privi măritul Cetitor osârdia de față, și când însuși măritul Cetitor sta pe gânduri, neștiind cu ce ochi să se uite, pomenit-am faptul că preacuvioșii călugări Metodiu și Iovănuț se întorceau de la Râm cu o misiune tainică încredințată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu domnul nostru lumesc. Episodul 73 NOUL DOMN Mai la începuturile acestei povestiri, când și condeiul nostru șovăia, neștiind cu ce ochi va privi măritul Cetitor osârdia de față, și când însuși măritul Cetitor sta pe gânduri, neștiind cu ce ochi să se uite, pomenit-am faptul că preacuvioșii călugări Metodiu și Iovănuț se întorceau de la Râm cu o misiune tainică încredințată lor de Barzovie-Vodă. însă Istoria, această carte pe care și analfabeții o pot citi, a făcut ca între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu”. Păi ce acțiune să construiești cu asemenea cuvinte? Ca să nu mai vorbim că tot ce ne-a furnizat colegul cu personajele au fost trei slujnicuțe care aduceau tăvile, din care doar una, cu păr castaniu și ochi mari - după cum spune cel cu descrierile - se individualizează cât de cât. Făgăduind ca asemenea situații să nu se mai repete, ne cerem scuze Cetitoriului și trecem la episodul 182. Episodul 182 AMINTIRI Pe la asfințit, când soarele se înjumătățește trecând peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu seceta asta... în sfârșit, la prima geană de lumină, zări ca prin pâclă casele unui sat. Aprinseră cu chiu cu vai șomoioagele de paie, apoi bătrânul, clătinându-se maiestuos, se ridică în șa și dădu semnalul de atac. El ochi o casă mai arătoasă, porni în galop chiuind și, cu destulă precizie pentru starea în care se afla, aruncă șomoiogul aprins pe acoperișul de trestie al casei. întoarse iapa și intră în curte cu sabia scoasă. Din tinda casei țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]