167,404 matches
-
potoliți-l pe Eminescu, versiunea scenică Grigore Gonța și Cristian Teodor Popescu, primul semnând și regia. Înainte de a vedea spectacolul, într-un foarte scurt dialog cu regizorul, l-am întrebat dacă există și valențe polemice în ceea ce urma să ne ofere. M-a privit puțin surprins de întrebare, ca în final să-mi răspundă afirmativ. Spectacolul este inspirat din perioada când poetul a lucrat la ziarul Timpul și, în afară de Eminescu, cu multă energie și talent interpretat de actorul Dan Puric, mai
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
anumită inamiciție față de Caragiale, provocată de aceeași "legătură". În acest "scenariu" este inclus și Titu Maiorescu, hotărât să tranșeze rapid legătura dintre Veronica și marele poet. Atunci de unde acest Și mai potoliți-l pe... din titlul spectacolului? Răspunsul ni-l oferă publicistica poetului și satira violentă din scrisori, scrise și publicate în aceeași perioadă, care - așa cum se știe - n-au plăcut multora nici atunci, iar articolele din ziar nici mai târziu. Poetul n-a fost niciodată și în nici un fel mesagerul
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
două imperii (rus și austro-ungar) ni s-a părut a fi cel puțin discutabilă. În dialogul dintre actori și cei aproximativ două sute de elevi ce-au asistat la spectacol nu s-a discutat nimic din toate acestea. Folosind însă prilejul oferit de Teatrul Național, căruia îi mulțumim și pe această cale, vrem să remarcăm faptul că, dincolo de episodic și conjunctural, există, în cultura română, o constantă a unor spirite alese care, în pofida tuturor vicisitudinilor, s-au situat și se situează de
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
delimitările necesare între adevărații nepotoliți (pentru că și aici, ca pretutindeni, există impostură) și potolitori; aceștia din urmă mai ușor de depistat la noi pentru că ei trag clopotele pe toate canalele. Am spus "mai ușor" deși "originalul" spectacol politic contemporan ne oferă, nu de puține ori, imaginea unor inveterați frânari în ipostaza "nepotoliților"... de profesie. Și nu sunt puțini cei ce-i confundă și-i aplaudă, pentru că și în acest caz marile interese, nu numai politice, sunt precumpănitoare, confirmând celebra maximă a
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
la două niveluri, la nivelul realității și al mitului. C.T.: Ultimul meu roman, Farul din Blackwater, se bazează vag pe mitul Electrei. Pe mine m-a fascinat întotdeauna Antigona. într-o anumită măsură, Povestea nopții este anti-Antigona. Antigonei i se oferă posibilitatea de a-și îngropa fratele și ea spune nu, nu vreau să-l înmormîntez. Va ceda mai apoi. Eu lucrez împotriva mitului. Așa cum Richard Garay nu este curajos, nici alt personaj al meu nu este curajos. Și punînd o
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
întrebuința orice fel de cuvinte despre oricine... sînt homosexual și știu implicația acestor cuvinte. Dacă-i poți opri pe oameni să rostească aceste cuvinte, ajungi să realizezi ceva important. Și dacă vrei să creezi oportunități pentru femei, crează-le, nu oferi doar debușeuri, crează deschideri - numai așa poți schimba ceva. Dar nu merge prea departe. Iar în Statele Unite s-a ajuns prea departe. Toți își risipesc viața acuzîndu-se unii pe alții că sînt antisemiți, anti-homosexualitate, anti-femei, anti-tot. își petrec viața ca
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
cea de-a doua la Galeria Sabina&Jean Negulescu. Faptul că aceste expoziții au fost organizate aproape simultan și că ele numără împreună cîteva sute de lucrări poate fi, pînă la un punct, o simplă întîmplare. Pictorului i s-au oferit aceste spații și el n-a făcut decît să se conformeze ofertei. însă de la acest punct încolo, nimic nu mai este întîmplător. Ilie Boca este unul dintre foarte puținii artiști români în măsură să onoreze o astfel de propunere și
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
și vieții lui Mihai Eminescu este o dată memorabilă pentru cultura noastră, ca magistrală ilustrare a universalității poetului prin caracterul național al scrisului său prin care "va rămâne în poezia noastră nepereche". Cu enumerări legitimat alese din amploarea numerică a exemplelor oferite de monografiile-biografii, semnate de G. Călinescu (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu), Eugen Simion, în studiul introductiv G. Călinescu, biograful la ediția din 2002 a lucrării Viața lui Mihai Eminescu,1) se desfășoară într-o înlănțuire de planuri
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
nuvelei (jurnal, scrisori etc.). Eliade se joacă cu misterele și cu enigmele. Figura care îl definește perfect este anamorfoza - Eliade își ambiguizează extreme de abil orice text literar - nimic nu poate suferi o decodare sigură. "Proza fantastică a lui Eliade oferă echivalente literare ale tehnicilor picturale de anamorfoză și de trompe l'oeil - în joacă și în serios", concluzionează Călinescu. Matei Călinescu știe foarte bine să-și valorifice textele critice - nu speculează niciodată mai mult decît trebuie, întotdeauna își "pigmentează" articolele
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
ci ca la starea civilă) se oprește doar la câțiva din spațiile limbilor engleză, franceză și română. De pe meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează diferit. Cu cei care scriu În spiritul adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile aruncate cu anasâna asupra omului Eliade au devenit patologie. Tumora neadevărului, dirijismul politicianist al comuniștilor, prin via Italia, ca să Împiedice oficialitățile de la Stockholm să-i ofere savantului Premiul Nobel, se explică pilduitor de către noul
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
spiritul adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile aruncate cu anasâna asupra omului Eliade au devenit patologie. Tumora neadevărului, dirijismul politicianist al comuniștilor, prin via Italia, ca să Împiedice oficialitățile de la Stockholm să-i ofere savantului Premiul Nobel, se explică pilduitor de către noul cercetător al biografiei omului Mircea Eliade. Și cum acesta nu scrie sub impulsul vârstei juvenile sau adolescentine, ori a unor factori conjuncturali de istorie sau geografie, ci atunci când timpul pare să limpezească
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
faptul că viitorul premiat cu Nobel (În 1976), adică Saul Bellow, a stat multă vreme În preajma lui Mircea Eliade, În casa căruia și-a cunoscut viitoarea soție, originară din România. Cu toate minunatele clipe de destindere intelectuală, de beneficii enciclopedice oferite de Mircea Eliade, În Chicago, Saul Bellow a deturnat „impardonabil” sensurile nobile ale unei relații, transformând-o Într-o jenă de morală josnică. Lângă numele (și faptele, fie și literare) lui Bellow, istoricul propune altele, pe care le dezbate imparțial
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
sferei publicului de cea a privatului: e permisă orice critică atîta vreme cît ea nu pune în pericol ordinea socială, adică atît timp cît e privată, de unde iluzia unei oarecare libertăți de expresie. Un document extrem de interesant din partea celui care oferise deja cititorilor minunatele dialoguri cu Henri Stahl. Zoltán Rostás, Chipurile orașului. Istorii de viață în București. Secolul XX, prefață de Andrei Pippidi, Iași, Polirom, 2002, 400 pag., 169.000 lei
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
toate marile cotidiane sînt dornice să strîngă corupția de gît. Din acest motiv, ministrul Informațiilor, Vasile Dâncu, a contraatacat spunînd că presa e coruptă și ia "șpagă" mii sau zeci de mii de dolari. Cînd i s-a cerut să ofere și exemple, dl Dâncu n-a mai avut replică, deoarece n-avea dovezi. Gardianul, în pofida reclamei tv de o agresivitate vecină cu sperietura, nu face gaură în cer în lupta împotriva corupției. În schimb, în ediția sa de luni, 27
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
bună voie "într-un ținut nelocuit unde trăiau doar urși, râși și lupi", și că acest "neam nobil" nu cunoștea stăpâni sau slugi - în stilul reformei luterane, democrația perfectă înflorind mai ales în țările nordice). în 1210, regele Andrei a oferit cavalerilor teutoni Țara Bârsei. în numai 14 ani aceștia au construit 5 cetăți și au întemeiat majoritatea așezărilor germane din zonă. "Bula de aur" din 1224 consfințea drepturile acestor hospites ("loialii noștri oaspeți germani"), supuși direct regelui, independenți de un
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
ultimă instanță, o opțiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleșu alege, sesizînd poziția ambiguă a României - aflată în egală măsură înăuntrul și în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înțeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
-l aștepta de mulți ani: limba yahi nu era cunoscută decât prin intermediul unui vocabular limitat. Dialogul în limba sa i-a inspirat lui Ishi încredere. Nu i-a venit să creadă că un alb îi știa limba. Profesorul i-a oferit lui Ishi o cameră în incinta muzeului și a înregistrat un întreg dicționar yahi, cu gramatica, sintaxa și felul de a pronunța al singurului vorbitor al limbii. Astfel, știm azi că Jùpka e atât numele unui zeu cât și cuvântul
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
o anume atitudine, cea aristocrată, de o anume scriitură, cea a rememorării calme, senine în ciuda nebuniei timpurilor. Prefața cărții este extrem de importantă - Constantin Țoiu ne introduce tocmai în această atmosferă a toleranței, a gîndirii pașnice, de boier, a autorului. Ne oferă o neașteptată apropiere de personajul-autor, prefațatorul îndemnîndu-ne să recunoaștem în spatele lui Gh. Jurgea-Negrilești un personaj fascinant numit Georgică. Țoiu a fost prieten cu autorul, iar prefața sa este o caldă invitație la o lectură leneșă, calmă a unei cărți făcute
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
Sinonimia "obiectiv"-"pozitiv" pe care o reclamă autoarea cărții este tendențioasă. Istoria (și literară) a pretins dintotdeauna să se întemeieze pe obiectivitate ca pe o interpretare corectă a documentelor, dar asta nu înseamnă, în nici un caz, că a urmărit să ofere o viziune pozitivă asupra faptelor; obiectivitatea implică distanța critică, nicidecum identificarea ideatică ori emoțională. Altfel spus, cartea Alexandrei Laignel-Lavastine suferă de o tendențiozitate care îi umbrește meritele și, mai grav, îi subminează puterea de convingere. Este ca și cum, în loc să descrie, denunță
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
doar mie, numai mie, singurul narator posibil de pe scena măturată de vântul turbat... Stau și mă gândesc cu ce-o fi semănând ce văd... ce sens are tot ce contemplu eu, ce operă ar fi în stare să exprime... să ofere vreun înțeles... și, în loc de asta, îmi șoptesc, eu însumi uluit: Guliver în țara piticilor. În același carnet, în paginile următoare, a căror hârtie a căpătat nuanța mierii vitrificate, văd ce-i spune lui Socrate, Kephalos, în Republica (cartea 1, pag
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
culturală, sobră și neutră după rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al unei opinii voluntariste, inflamate și, în cele mai multe cazuri, semidocte. În locul unei știri folositoare, corecte și fără emfază, care să identifice timpul, locul și natura unui anumit eveniment cultural, mediile oferă, într-o cantitate îngrijorătoare, păreri personale emise de către persoane inexistente în esență. Iar semnele sigure ale acestei inexistențe sînt verbiajul, delirul ideatic, agresiunea gramaticală, incontinența frazeologică. Să fie responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
în special la Bodochi - o schimbare clară a registrelor, a relației diferite cu celelalte personaje - Regina Marie, Doctorul, Juliette, Guardul. Aici, funcționează scenic doar Irina Bîrlădeanu ca un contrapunct în Juliette, fata în casă, infirmiera și, atît cît rolul îi oferă, Marius Gâlea în Guard. Farmecul îi lipsește lui Marie (Gabriela Butuc) și nebunia cinică Doctorului (Viorel Păunescu) de la felul în care spun textul. Mai departe este, de multe ori, la nivelul de figurație atitudinea lor. Nu trebuie însă omis efortul
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
în N.A.T.O. Adică să se doteze cu "avioane invizibile", cu elicoptere teleghidate, cu mitraliere care trag după colț - ce mai, întreg arsenalul lui Rambo. Pe de alta, guvernul nu dă semne că va fi prea curând capabil să-i ofere cetățeanului minima satisfacție a hranei decente la prețuri decente. Dacă un simplu ou a ajuns să coste în România dublu cât în orice stat occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci de ori mai mari), cât costă el, de fapt
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
de partid, care copiază exclusivismul răposatului PCR și care, de 13 ani încoace, se face că nu-i observă pe cei care nu sînt "cu noi sau cu ai noștri". Oamenii de valoare independenți sau care nu acceptă să-și ofere serviciile decît în calitate de tehnocrați, indiferent cine s-ar afla la putere, nu sînt bine văzuți în România. Sau sînt ignorați pentru a satisface clientela proprie. Cine vine la putere în România are o listă pentru toate funcțiile posibile, ba mai
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
a organizat la Focșani un simpozion prilejuit de "Ziua Europei". Ziariștii boicotați de putere au reușit să intre în sală îmbrăcați în tricouri pe care scria "Ziar supus presiunilor politice". Oficialitățile s-au ținut departe de ciumați. Președintele le-a oferit tricouri cu inscripția U.E. Nedorind, probabil, să facă parte din aceeași Europă cu președintele Consiliului, tinerii ziariști le-au refuzat. * Cartea Recordurilor a făcut un sondaj, la care au participat peste 30.000 de persoane, menit să aleagă topul primelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]