708 matches
-
însuflețească nevoile sale cărturărești”, ziarul se alătură acestui demers și-l însuflețea. Erau în ziar și articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul lui Teodorovici, își îndreptase atacurile împotriva unității noastre naționale, iar pe de altă parte căuta să învrăjbească populația, denigrând autoritățile, desigur pentru a înlesni operațiile lui Teodorovici. Acest ingenios bandit prinsese rădăcini în Cernăuți și pentru izbânda ideilor sale își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se adresează în primul rând săteanului nostru, dar și învățătorului, preotului, intelectualității satelor”. Nu o spune, dar Foaea Săteanului este săptămânalul care se adresează în fiecare duminică cititorilor din partea Partidului Național Țărănesc - dr. C. Jeleriu scriind și la Cuvântul Țărănimii - oficiosul acestui partid. Foaea le oferă cititorilor săi mai de toate: politică, educație, cultură, inclusiv poezie, dar mai ales folclor, sfaturi agricole, informații diverse. „Scăderea unor biruri” este un titlu care susține în text că de la 1 octombrie 1932 se reduc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și prof. Constantin Zoppa, care la 11 iulie 1926 semna și editorialul „Parlamentarism...” * Gazeta țăranului 102 Gazeta țăranului apare la Cernăuți între 7 martie-17 octombrie 1909. Este un ziar dizident la oficialul Patria de la 7 februarie 1909, care apărea ca oficios al Partidului Creștin Social Român de sub conducerea lui Iancu Flondor, care împăcase taberele românești din Bucovina acelei perioade. * Gazeta țăranului Gazeta țăranului, organ al Partidului Național Democrat, redactat de Modest Scarlat. Îi este anunțată apariția în numărul 48 din 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
8 din 1 noiembrie 1931: „ A dispărut fițuica, dar aceeași, „conduși de mânuitorul politic Dr. N.D. Costeanu editează un nou ziar cu titlul Crainicul Bucovinei”... Mai apoi, participanții la prohodul Crainicul Bucovinei - cei de la Timpul - scriau la 17 ianuarie 1932: „Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și discursuri rostite de dl. prof. N. Iorga în diferite împrejurări. Profesorul Nicolae Iorga despre care Poporul scria că a publicat 1.250 de volume și articole de opinii cu Glasul Bucovinei, dar și cu Dreptatea, uneori și cu Voința... oficiosul Guvernului. La 6 mai 1923 în loc de editorial în prima pagină apare articolul redacțional: „Cerem pedepsirea vinovaților” - în care se spune că în numărul trecut al ziarului s-a publicat o hârtie către judecătoria din Cernăuți în care se spunea că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
problemă sau alta. „Presa primarului Costeanu” se intitulează un articol din 11 octombrie 1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de câtva timp două coloane din foaia sa pentru „Timpul învățătorilor...” (Din Voința Școalei, 20 iulie 1935) * Tribuna „Ziar nou” consemnează știrea din Bucovina nr.85 din 4 iulie 1919. Și în continuare: „Ne bucură mult apariția ziarului Tribuna , organul oficios al învățătorilor români din Bucovina. Comitetul redacțional se compune din domnii: C. Cozmiuc, V. Olinici, P. Popescu, D. Rușceac și Lazăr Roplean. Urăm noului confrate spor la muncă”. În același ziar se publică și elogiul binemeritat adus profesorului universitar dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.33. Purta pe copertă mențiunea: fondat în 1919. Fiecare număr purta ca preambul la partea literară un cuvânt din partea omului de cultură Ion I. Nistor care era pe plan local și conducătorul partidului de nuanță liberală ce avea ca oficios ziarul „Glasul Bucovinei” Calendarul pe anul 1924, de exemplu, în afara părții calendaristice, cu sfaturi pentru plugari în fiecare lună a anului, Pashalia anului Iulian 1924, mersul trenurilor, bâlciurile din România Mare și alte informații uzuale, cuprindea o bogată paletă literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ambasadorii Angliei, S.U.A. și Italiei, pentru că țările lor sunt singurele interesate în această chestiune. Colegii mei așteaptă, de altfel, instrucțiuni din partea guvernelor lor pentru a acționa de comun acord cu mine. De altfel, am avertizat din acest moment în mod oficios pe Comisarii Poporului despre drepturile speciale pe care Franța și anumite guverne le au asupra Tezaurului român. Comunicați la Paris telegrama dv. nr. 19 despre situația internă, dacă n-ați făcut-o încă. Noulens 58 1918, ianuarie 31/februarie 12
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sub detenție, de Securitate, interzis de la publicare, câțiva ani, lovit și prin pier derea fratelui, Radu Cioculescu, deținut politic, mort în închisoarea de la Dej. Nu li s-a iertat celor doi, printre altele, colaborarea din anii ’46, ’47 la Dreptatea, oficiosul PNȚ, o anga jare politică în contrasens total cu mersul lucrurilor din România postbelică. Alți confrați, orientați mai bine în istorie, ca G. Călinescu, găsiseră repede modalități de acomodare cu noul curs, ba chiar izbutiseră să se autoconvingă că de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu cel al altor scriitori, Nichifor Crainic sau Radu Gyr, cărora li se pregătea trimiterea în închisori, osândiți cu privarea de libertate. Tudor Arghezi, interzis și el de a mai fi publicat, vindea cireșe pe stradă, la Mărțișor, ca să trăiască. Oficiosul Partidului, Scânteia, îl ataca violent prin faimosul articol semnat de Sorin Toma, cu titlul „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”. Octavian Goga era și el tot sub embargou, iar puținii studenți care îl mai citeau înfundau pușcăriile. V. Voiculescu nu era
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nouă" intitulat Porumbeii, care mi-a evocat toate câte le-am spus, nu lămurește problema aceasta. Articolul e totuși interesant, glumeț, spiritual; are o factură de cronică ușoară și nu poartă nici o semnătură. El a apărut în No. 4 al oficiosului junimist, cu data de Duminică 22 Octombrie 1889. Nu știu pentru ce, am sentimentul că el s-ar datori lui Petre Missir. E, în orice caz, în factura lui, în maniera lui, în concepția lui, ceva care amintește scrisul, verva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
calmă și demnă, e un model de constanță, de consecvență, de rectitudine... * Prima redacție (serioasă, reală) în care am figurat cu un rol bine definit de colaborator cotidian, având "rubricele" mele, sarcinile mele, răspunderile mele, a fost redacția Jurnalului, organul oficios al partidului radical. În Catalogul publicațiunilor periodice românești, prețioasa lucrare a domnilor Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, publicată în 1913, din inițiativa și sub îngrijirea Academiei Române, foaia aceasta figurează cu indicațiile următoare: "Jurnalul, ziar democrat independent, Iași, 16 Noembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
importă însă și pe care am ținut să-l scot la lumină e următorul: cele două articole, în care criticam politica guvernului, le-am publicat în ziarul Opinia din Iași, din redacția căruia făceam parte și care era unul din oficioasele guvernului. Articolele au apărut în numerele din 5 și 15 Ianuarie 1913. Primul poartă titlul "Punctul negru" și are ca motto cuvintele acestea înțelepte, spuse cândva de regele Carol I: "toate cesiunile de teritorii sunt dureroase pentru că sunt în același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a poporului românesc”, pentru „Însănătoșirea fizică și morală a nației noastre”, pentru „o riguroasă selecție pe bază de Însușiri rasiale” etc. Citatele de mai sus le-am preluat din doar două articole, publicate de Traian Herseni și Constantin Papanace În oficiosul Mișcării Legionare, Cuvântul, În ianuarie 1941 <endnote id="(188, pp. 357-359)"/>. S-ar părea că ștacheta stilistică nu putea fi coborâtă mai mult - și totuși, Îndemnurile publicate În anii 1939-1940 În reviste de tip Porunca Vremii sunau și mai populist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România la Războiul de Independență, imediat după Tratatul de pace de la Berlin, În mai 1880, guvernul român a ordonat ca toți „străinii și evreii” să fie alungați din comunele de lângă granițe. Motivul acestei măsuri anticonstituționale a fost dat de presa oficioasă. Iată-l rezumat de Adolphe Stern : „Evreii (toți evreii !) sunt primejdioși pentru siguranța statului, adică bănuiți, ca evrei, că ar fi trădători și spioni !” <endnote id="(754, II, p. 19)"/>. Cu prilejul mobilizării pentru Războiul Balcanic din 1913 (la care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reușit să constatăm acțiuni organizate sau individuale ale elementelor sioniste (nici nu aveau cum deoarece Securitatea atâta aștepta pentru a le băga la zdup!, n.n.). Prin cultivarea vigilenții și combativității activului CDE (laude deșarte, auto-perieri, n.n.), prin materialul din <<Unirea>> (oficios al comuniștilor evrei din România, plin de amenințări și invective la adresa sioniștilor, n.n.) cât și scrisorile din palestina (subl.ns.) care În ultimul timp sunt f. negative (subl.ns.), am reușit În mare măsură să lămurim oamenii care mai sperau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care ar fi scos În față realitatea despre unele produse scoase pe piață. Petru Necula ștersese definitiv o propoziție, pe care a și subliniat-o, ce ar fi trebuit să apară Întrun articol din numărul 1811/23 decembrie 1973 al oficiosului PCR Vaslui „Vremea nouă”. În materialul „Responsabilitatea comunistă” referitor la „Adunarea de dare de seamă cu activul Comitetului municipal de partid din BÎrlad” era cuprinsă și următoarea informație: „Un aspect negativ În activitatea unor Întreprinderi Îl constituie calitatea necorespunzătoare a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de șnapani Vaslui - , citând câteva titluri din numărul 1954/10 decembrie 1974, care i-au gâdilat În mod foarte plăcut urechile: „Munca de zi cu zi - semnul profundei rezonanțe al Înaltului forum al comuniștilor”, rubrică permanentă ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din Chișinău. Atât la Cuvântul moldovenesc (ca redactor și apoi prim-redactoră cât și la România nouă (1918ă, publicație editată de Onisifor Ghibu, Vasile Harea a fost o prezență remarcabilă. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul Sfatul Țării, iar din toamna aceluiași an a devenit deputat în Sfatul Țării de la Chișinău și a votat unirea fără condiții. Între anii 19231924, la Iași, participă la redactarea ziarului Îndrumarea, alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
stat. Profesorul Traian Brăileanu a refuzat însă sămi primească demisia, cerându-mi să rămân mai departe, ca nu cumva generalul Antonescu să-și numească omul său la Culte. Tot la începutul lui Septembrie, când s-a hotărât reapariția „Cuvântului” ca oficios al Mișcării Legionare, conducerea Legiunii s-a oprit întâi la formula unui comitet de direcție format din profesorul Brăileanu, Kico și cu mine. Dar apoi, după formarea guvernului, s-a dat această sarcină lui Kico Panaitescu, iar el a îndeplinit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
abandonînd fidelitatea ancestrală făceau adesea parte din Curtea regală a Italiei. În culise, urmînd un joc de "combinazioni", în care italienii excelează și care era necesar pentru ca Sfîntul Scaun să trăiască alături cu regatul Italiei, existau contacte secrete prin agenți oficioși baronul Monti, între alții, care, la căderea nopții, făcea tainic naveta între Portone di Bronzo din piața Sfîntul Petru și prefectura palatului Quirinal sau Consulta spre a regla situații prin măsuri etern provizorii, mereu în pericol. În afara disensiunilor interne întreținute
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
textul de bază, din revistă, deși e greu de găsit, rămâne totuși singurul doveditor. Mai este reluat în „România”, 3 sept. 1938 (nu l-am consultat). O știre care înconjoară lumea Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care d. Vernescu era tratat într-un mod prea adevărat pentru un organ ministerial, domnia sa și-a dat demisia azi dimineață. Însă, în urma asigurărilor d-lui Carp, cum că va dezavua ceea ce a și făcut în numărul de azi al oficioasei pe d. Eminescu, autorul articolului în chestiune, d. Vernescu și-a retras demisiunea. Uite popa, nu e popa.” Alt ziar, „Telegraful”, adaugă: „d-nii Carp și Theodor Rosetti, față cu dl. Laurian, i-au declarat că articolul privește pe d. Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]