23,008 matches
-
amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
În noiembrie 2002 s-a opus așa-zisului război preventiv împotriva Irakului: îBush a spus: Nu vom permite ca armele cele mai crunte ale lumii să rămână în mâna celor mai proști conducători." Corect. E cazul să te uiți în oglindă, amice. Despre tine e vorba.' În 1997, Herb Greer pune oarecum la îndoială virulența lui Pinter, sau mai degrabă lipsa ei de umor: îDeclarațiile publice ale lui Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
dar, cu cât văd eu cerul în sine înscris cu tot cu primordii, văd și dârele tale spre austera formă în care se toarnă pe sine din sine etherul și iar deschid acea fântână'n Shaďm mareea va mări chipul meu, în oglinzile apei, la noapte: cocorul nemuritor își desface aripile elegie pentru mâna stângă scriu despre iarnă, scriu despre tine, îmbrac parfumul meu Ysatis dăruit de Fabiola de Suedia, în Monti Tamaro, și-mi pun la degetul mic inelul tumular: singurul punct
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
ești pleoapă lumea toată e o apă Noaptea ca un vin scump Un pantof roșu într-un copac o întrebare în plus despre mersul toamnei după geamul aburit trupurile noastre se amestecă într-un aluat suplu și cald lumina și oglinda se cheamă stins, dar profund... tu îngenunchiezi și mîinile tale îmi desfășoară buricul... Stai }inîndu-mă ești atît de fină încît nu-mi mai pot aminti moartea și noaptea îmi pare un vin scump pe care îl beau cu urechile mijlocul
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
să nu-și piarză rândul. Evident, un bolnav. Rareori a fost în stare să trăiască în înțelesul cel mai propriu al cuvântului, - să fie adică în legătură directă și imediată cu lumea. Din contră, el a fost toată vremea cu oglinda în față, - și asta îl făcea comic. Și toată această oglindire cronică, această preocupare puerilă de mutra lui morală și fizică (nota bene!) i-a obstruat și talentul literar. Gândește-te la cantitatea romanelor și nuvelelor lui neisprăvite. începea, de
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
hesse mai tîrziu handke patru ani fusese troțkistă dar numai în felu-i aparte și-aproape se măritase-n glumă cu-un brutar acum poartă rochii lungi sigur liber-centriste i se face rău amintindu-și cambodgia și are orgasm cînd atinge oglinda firește că asta nu spune lucrurilor pe nume și nici nu alungă spaima uzina cu focul continuu la care trudesc toată noaptea ca-n romanele cu sertare - cîțiva tropi chei schimbate un salt în oglindă prin fumul încîlcit al țigării
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
și are orgasm cînd atinge oglinda firește că asta nu spune lucrurilor pe nume și nici nu alungă spaima uzina cu focul continuu la care trudesc toată noaptea ca-n romanele cu sertare - cîțiva tropi chei schimbate un salt în oglindă prin fumul încîlcit al țigării și gata - existăm - firește că asta nu spune lucrurilor pe nume Cam atît cam atît și liniștea noastră a tuturor un roșu covor (și adînc ca să-ți poți lua cîmpii în voie) pe care ni
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
nu mai pornește de la o bucată anume, ci de la un sector mai amplu al operei vizate. Prin Mihai Viteazul și turcii legendele istorice ale lui Bolintineanu sînt parodiate în bloc. Parodia colectivă poate merge și mai departe, reflectînd într-o oglindă comică un întreg grup de scriitori, un întreg curent literar, un întreg mod de a scrie (vezi, la Topîrceanu, Armonii vesperale și Enigma cărților închise). De remarcat că acest "model" tipologic este mînuit cu destulă suplețe, autorul atrăgând atenția că
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
Emil Brumaru Deschideam ușile grele, căptușite cu oglinzi adînci, limpezi, de cuarț regal, mai păstrînd încă imaginile tale dragi, strîmbăturile copilăroase, spăimoase, gingaș-hidoase, de spînzurată, de înecată, de împușcată-n jugulară... după cum îți trăsnea să mimezi... cu mișcările mici, migăloase, cu care îți prăfuiai atentă genele în pulberi
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
înțelegere a omului; lucrul se spune de toată lumea, dar mi-l spun și eu mie). Și, la urma urmii, nu știu dacă merită ca un asemenea scop, - supraviețuire a mea, a acestui ins care mă dezgustă cînd îl privesc în oglindă, sau interior, să grupeze toate preocupările mele pentru toată viața; mă-ndoiesc dacă merită să-mi dau toată viața pentru asta, pentru mine; și, apoi, nu știu dacă voi avea liniștea și lipsa de lene necesare. în orice caz, dacă
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
și Maria Egipeanca. Înălțarea Fecioarei. Pot urca la etaj, la Adam și Eva. Moise făcând să țâșnească apa din stâncă, ploaie lacteie. Și Ploaia de mană. Și Sacrificiul lui Isac , adâncind Tăria. Obosești să te uiți la cer. Dar sunt oglinzile, de privit cu fața în jos, alegi una - și scara lungă a lui Iacob e-un fund de mare, în care te temi că vei cădea; și oprești, pierdut, sfânta spaimă. Pentru sala, cred a Altarului. Aici, din nou amețeala
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
la Eminescu: În odaie, prin unghere / S-a țesut păienjeniș" ce devine Singur la Bacovia, cu același accent pe încăperea pustie și neprimitoare: "Odaia mea mă înspăimîntă, / Aici n-ar sta nici o iubită. / Stau triste negrele tablouri, / Făclia tremură-n oglindă". În alt loc, în proza Tîrziu, același spațiu inospitalier găzduiește un poet abulic: "Singur prin casă fac versuri", în timp ce în noapte "un greier cîntă în tăcere". Atmosfera și chiar elementele care o generează apar și în Melancolia lui Eminescu: În
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
hîrtie tipărită petalele soarelui se zbîrceau și cădeau pe caldarîm bum! dincolo era o olandă în cutii de tutun era un miros de bărbat cu mustață tata îi cînta mamei la vioară sonata kreutzer și ea prăjea cafea am o oglindă rotundă da'n ea cine șade șapte vaci grase și șapte slabe apar la ore fixe cînd unele cînd altele în cerc acolo în turnul cu ceas din cetate cum se-așează pielița asta tulbure pe ochi cum se'nțepenește
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
lui într-adevăr extraordinar, deoarece de tînăr artist decadent, m-a/ne-a plimbat cu mașinile lui uimitoare, sport, în care era un miracol să te introduci și pe care le conducea uluitor, adică încet și fără să folosească nici oglinzile retrovizoare, nici semnalizarea. I-am gătit și eu, în bucătăria lui bizară, plină de sute de cutii de medicamente și cu așa de puține vase, încît era o minune să fierbi un orez în apă. Am vorbit la telefon de
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
timp iluzia C-așa va fi mereu. Dar drumul către ușă Se face tot mai lung, Și apropiații parcă Stau numai în culise Iar când deschizi fereastra Decorul s-a schimbat. Odăile din casă îți sunt necunoscute Și omul din oglindă Se sperie de ce vede. Rămâne telefonul. Dar cum formezi un număr? Și de-ți răspunde-o voce Cum dibui ce să spui? Ce bine-ar fi spre seară, Să sune doar o dată Și-n receptor s-auzi O boare ca
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
un verde de te da de-o parte, te curenta, te zgîlțîia ca electrica pipăită la gaura fasungului" așa" din curiozitate" te lipea de pereți, te strivea de mobilele din holul devenit deodată periculos de tandru, de difuz, lichefiind cuierul , oglinda, contorul, taburetul, crema de ghete" creind apoi o forță contrarie, extrem de puternică, de alipire disperată, de confundare a unui trup cu celălalt, într-o îmbrățișare dureros de caldă, de prietenoasă, de pură" de șmecheră, de veselă" și luîndu-ne unul altuia
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
buna tradiție simbolistă: "Vîntul rupe rufe de mătasă, / gîndurile au fugit din casă, / vino, rece mînă de mireasă" (Doleanțe) se întretaie cu ariditatea notației sumare din "pastelul citadin": "Pretutindeni zidurile, porțile și ferestrele (...) / piețele de asfalt și statui răsfrînte în oglinda lor neagră" (Rechizitoriu), mergînd pînă la hieratica picturii naive din goblenuri: În curtea de culoarea mării rîde o fată slută / și vîntul îi prinde rochia în scaieți și cucută. / Aerul e sărat și foarte vechi gardul pe unde / cîte o
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
încât eu nu văd decât Fluxul și refluxul unor sensuri Reverberate de valul falsificator Veșnic crud La dus și la-ntors Peste pietrele-afunde, Flux și reflux al unor sensuri Care aud întrebările, dar nu și Cine și ce le răspunde. Această oglindă între noi doi Această oglindă moale, nesigură Astfel înclinată încât Eu nu mă văd Și tu nu te vezi, Dar te văd Și mă vezi, Ochii ni se întâlnesc Și se încleștează în zarea ei argintie. Cât timp această oglindă
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
Fluxul și refluxul unor sensuri Reverberate de valul falsificator Veșnic crud La dus și la-ntors Peste pietrele-afunde, Flux și reflux al unor sensuri Care aud întrebările, dar nu și Cine și ce le răspunde. Această oglindă între noi doi Această oglindă moale, nesigură Astfel înclinată încât Eu nu mă văd Și tu nu te vezi, Dar te văd Și mă vezi, Ochii ni se întâlnesc Și se încleștează în zarea ei argintie. Cât timp această oglindă Va continua să fie Și
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
oglindă între noi doi Această oglindă moale, nesigură Astfel înclinată încât Eu nu mă văd Și tu nu te vezi, Dar te văd Și mă vezi, Ochii ni se întâlnesc Și se încleștează în zarea ei argintie. Cât timp această oglindă Va continua să fie Și să ne găzduiască în visul ei afund Viața și moartea în care ești, în care sunt, Rămân doar povești în care sunt, în care ești. O catedrală de lână Fantome cu crengi, Trunchiuri cu aripi
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
noaptea, harta cu punctele de trecere ale Dunării pe malul iugoslav, împușcăturile. De ce editorul din Frankfurt selectează cărțile din Est după ponderea procentajului politic și nu-l interesează, vai, nici un pic, disperata tăcere care se ascunde într-un labirint cu oglinzi deformatoare noaptea, după plecarea vizitatorilor. Oare în ochii cititorului occidental scriitorul ungur sau bulgar sau român nu are decît meritul de a fi victimă? în Vest cînd sînt aplaudată mă simt în același timp jignită, pentru că nu eu îi interesez
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
faci cineva sigur îți va ura o zi fericită continuă să alergi, nu întreba, aleargă cu o sticlă de apă plată lipită de piept îți spun, aici nu se moare și dacă totuși s-ar întâmpla, nu va observa nimeni. Oglinda de cenușă Azi împart oglinda în două: pe o parte cea care am fost până la tine corabie de aer cu pânzele umflate de zborul păsărilor pendulând între case de vară acoperite de iederă și de mirosuri tinere ah, fragii sălbatici
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
ura o zi fericită continuă să alergi, nu întreba, aleargă cu o sticlă de apă plată lipită de piept îți spun, aici nu se moare și dacă totuși s-ar întâmpla, nu va observa nimeni. Oglinda de cenușă Azi împart oglinda în două: pe o parte cea care am fost până la tine corabie de aer cu pânzele umflate de zborul păsărilor pendulând între case de vară acoperite de iederă și de mirosuri tinere ah, fragii sălbatici însângerându-mi buzele � hoinăream prin
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
acum singură și fericită schimbându-mi mereu orizontul de așteptare privind cum din măruntaiele pământului iese un câine negru tăcut și nu mă tem si cât din viața aceasta să fie sortită sfiiciunii de a ne arăta întregi într-o oglindă de cenușă. De dincolo Există o țară și mai îndepărtată Decît cea în care tocmai ai ajuns O patrie pentru fiecare zi a săptămînii Tentația de a-ți ascunde în pod un cal albastru de foc Fornăitor, hoinăritor, gata să
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
rigidă și seacă (de pildă, visa numai cifre), iar Adriana, deși mi se potrivea întru totul, era la fel de frântă de oboseală ca și mine, așa încât de obicei tăceam împreună. În drumul de la gimnaziu la școala cu încăperi luminoase, pavoazate cu oglinzi uriașe, unde învățam să facem serii de piruete și tot felul de alte învârteli de mâini și picioare, aveam nevoie de un însoțitor, mai ales când treceam pe lângă zidul vechi al orașului, cam pustiu la ceasul la care aveam eu
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]