2,363 matches
-
butonul roșu, să declanșeze explozia chiar în momentul când intram în corpul avionului vrăjmaș. Vedeam cu ochii deschiși pe camarazii noștri care iradiau de bucurie și ne strângeau mâinile felicitându-ne pentru sucesul obținut, iar „truditorii din uzine și de pe ogoare” ne vor mulțumi că-i apărăm, ca să poată munci în pace. Cu aceste gânduri înălțătoare ne-am îmbarcat imediat (după ce a luat sfârșit defilarea) în vagoanele unui tren special (destinat spre direcția Saratov) din gara Vasilevskaia. Toate bune și la
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, generali și amirali, C-ați distrus armata țării, eu v-acuz drept criminali! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, nici ogorul nici mormântul, Trădătorilor de țară, nu v-ar mai răbda pamântul! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, istoria și trecutul Trădătorilor de țară, ne-ați înstrăinat avutul. Nu ne vindeți, nu ne vindeți, senatori, la venetici Din apărători de țară
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au născut din roua humei ca merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca un dar adus luminii din
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au nascut din roua humei că merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca un dar adus luminii din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
mult străbunii mei au fost păgânin-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii,s-au nascut din roua humei că merii,le-au crescut și aripi ascuțite de vultur,dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satuluiau cultivat prin ogoare dărnicia,iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericireîn fiecare an, babele din neamul nostru păgânîmpleteau cu mâinile uscate de anicununi zdravene de cepe;le atârnau la colțul grinzii de la târnațca un dar adus luminii din soareși mulțumeau cerului că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
acolo unde am văzut lumina zilei. Pentru unii înseamnă mai mult, pentru alții poate nu înseamnă nimic. Pentru mine satul acela cu dealuri domoale înseamnă o adevărată icoană pe care o am în față permanent. Amintirea câmpului verde primăvara, cu ogoarele mustind încă de apă, de un negru aproape de culoarea cărbunelui prin care se plimbau plugurile trase de boi în mod frecvent în satul nostru. Primăvara toate fânețele pline de acea iarbă verde crud și plin, pigmentate cu florile de stânjenei
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
Astăzi, ca și altădată, Am ales tot niște șui. Credeam că ei, au cuvânt, Când am fost atunci, la vot. Dar, sunt mulți hoți pe pământ Și pe toți îi doare-n cot! În opinci de piele-odată, Străbunii mei pe ogor; Munceau ziulica toată Și la toate aveau spor. Bogății, ne dă natura, Unii, cu japca le ia; Astăzi, ne-nconjoară ura... Cât să mai putem răbda? Necăjiți sunt azi, prea mulți Unii la „căpșuni” plecați. Uită că-au lăsat desculți
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
la hotare să vadă țara cum plânge Cum a trecut glia noastră printre sabie și sânge, Fiii lor și-au luat adio și-au pleca în țări străine, Stau mamele și se roagă : nu mai vine, nu mai vine... Zac ogoare nemuncite, munții noștri aur poartă, Noi cerșim pe la străini, blestemați mereu de soartă, Unde-s Ștefan și Mihai, unde s-au dus Brâncovenii, Unde e Moldova noastră să răscoale moldovenii, Unde-i Țara Româneacă, Transilvania de vis, Am rămas săraci
UNDE SUNTEŢI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359931_a_361260]
-
Acasa > Cultural > Traditii > UN PLUGUȘOR (DIN FOLCLORUL NOU) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
galbeni 162 Alte semințe horticole 163 Seminceri legumicoli (plante mamă) 164 j) Plante de nutreț pentru sămânță -total cod (166 + 167 + 168) 165 X X X X X Leguminoase perene 166 Graminee perene 167 Anuale și bianuale 168 Căpșunerii în ogor propriu 169 Flori, plante ornamentale și dendrologice în câmp 170 Răsadnițe 171 Pajiști temporare artificiale (însămânțate pe teren arabil pentru mai puțin de 5 ani) 174 *) Pentru rândurile: 150 până la 163 coloanele 3, 6, 9, 12 și 15, referitoare
REGISTRUL AGRICOL din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292783]
-
această cultură. Nu se includ suprafețele ocupate de culturile succesive din sere și din grădinile familiale; ... b) pe rândul "Culturi intercalate - total cod (11+12+16+... + 22)" - cod rând 10 - se înscriu date privitoare la culturile însămânțate pe/între rândurile de culturi în ogor propriu (culturi principale), suprafața lor estimându-se a fi 1/3 din suprafața totală a culturii principale; ... c) pe rândul "Culturi modificate genetic cod (24+25)" - cod rând 23 - se înregistrează suprafața ocupată de plante modificate genetic, așa cum sunt definite la
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
1758) Potârniche Proiect 1, 2 Tema 1, 2 50 Juvenili și/sau adulți vii vii 18. Crex crex (Linnaeus, 1758) Cristel de câmp Proiect 1, 2 Tema 1, 2 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 19. Burhinus oedicnemus (Linnaeus, 1758) Pasărea ogorului Proiect 1, 2 Tema 1, 2 50 Juvenili și/sau adulți vii vii 20. Scolopax rusticola (Linnaeus, 1758) Sitar de pădure Proiect 1, 2 Tema 1, 2 50 Juvenili și/sau adulți vii vii 21. Larus cachinnans (Pallas, 1811) Pescăruș pontic Proiect
ORDIN nr. 763 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295806]
-
bărbați, Bărbații singuratici, doar cu boala, Și toți de-o grijă-s frământați, Să nu vândă “domnia” ȚARA!... Durere de pământ Îmi simt inima rănită Și mă doare plaga gliei, C-a rămas sireaca părăsită Și de cântul ciocârliei. Stau ogoarele pustii, Codrii plâng de se îneacă, Lacrimile Sfintei Glii Cu-ale Codrului se-ncheagă. Iar livezile-n pârloage, Rău uscându-se la soare Ar vorbi, ar vrea să roage: Nu vi-i jale de noi, oare?! ***** ...Unde-s caii de
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
moarte . Mi-i scumpă apa dulce de izvor, Și stelele din satul meu în noapte, La vatra neamului de dragoste și dor, Revin acasă, chiar și după moarte. Dorința Să păzim această glie De străini și de hoție, Ca frumoasele ogoare Să zâmbească ca un soare. Apa-n râuri curgă lină, Gingașă și cristalină, Și să spele de păcate Lumea din orașe, sate. Sufletele în speranță Să le curețe de gheață, Să dispară-n lume ura, Dragostea domnească- ntruna. Constatare Iată
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
Autorului Of, țara mea dintotdeauna, Din alte timpuri, din prezent, Din ieri, din mâine, din miciuna Acestui timp doar aparent, Din pietre aur azi ți-aș face, Din stâncă apă de izvor, Câmpia-n munte aș preface, Islazu-n arii de ogor, Opincile din pod și iia, Maramă din tincturi de flori, Din fibre de cămașă via Iubire doar din trei culori Și din durere și din doruri În țipete de dor și vis Purta-voi mort și în onoruri Cămașa Mirelui
MĂ DOARE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340505_a_341834]
-
câte o damigeană de zaibăr de la bunică-su mai multor factori de decizie a ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai fierbinte sector al luptei, acela de pe ogoare unde strângeau recolta în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente între soldați și doamnele autohtone de pe tarlale se finalizau și cu tot felul de mici probleme de la păduchii lați la gonoree sau sifilis
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
ne spun miturile, așa au făcut Dumnezeu și Sf. Petru: au coborât pe pământ să îndrepte câte ceva. Doar că lumea funcționează ca în pilda cristică a semințelor care cad: unele în drum, altele în mărăcini, altele în loc sterp, unele în ogor. Doar ” Unii oameni își aud vocea interioară foarte clar. Ei trăiesc după ceea ce aud. Astfel de oameni ajung nebuni sau ajung legendă”, după cum ne spune eternul indian la începutul filmului ”Legendele toamnei”. În concluzie, nu atitudinea resemnată în fața vitregiilor face
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
Copilăria, peste deal, la Odaia Bursucani „Continuând confesiunile, în copilărie (înainte de război) petreceam verile în Odaia Bursucani la sora mai mare a tatălui meu, Maria Șolcă. Soțul ei, Teodor Șolcă, avea o gospodărie frumoasă, cu livada lângă casă, vie și ogor “la câmp”, cai, vaci, porci și o droaie de orătănii în ogradă. Neavând copii, familia Șolcă era bucuroasă să găzduiască și îngrijească în vacanța de vară nepoții de la cei doi frați - unul era inginerul CFR Teodor Balaban cu un băiat
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
ne scuturăm acum de ei ne vor afecta pe veci verticalitatea. În România e necesară, fără îndoială, o acțiune amplă de curățire a gunoaielor de la guvernare. Inculții, pungașii aceștia plini de bani care ne conduc, trebuie trimiși la lucru pe ogoarele patriei. E musai să reînviem agricultura cu brațele lor vînjoase, iar averile dobîndite fraudulos, împărțite la săracii neamului. Ce a dat Occidentul României? Ceea ce îndurăm azi cu demnitatea șifonată și cu buzunarul gol. Poporul a ieșit în stradă în ’89
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
ce culoare are pielea feței). M-au bătut, m-au înghiontit, m-au pus arestat și s-au dus. Așa, pe la amiază, vine schimbul soldatului cela și mă ia pe mine, pe jos, vreo 15-20 km, s-o căutăm pe la ogoarele noastre pe mama. Am ajuns așa pe un deal. Iar în vale era o pădure. M-au pus să strig: Ieși mamă din pădure, ieși mamă din pădure. Dacă n-oi ieși, pe mine m-or împușca. Fie-ți jale
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
de porci, de păsări, un siloz pentru porumbi. Toată munca este realizată doar de cei patru membri ai familiei, beneficiind de o mecanizare specifică. Recoltatul porumbului, de exemplu, presupune că la sfârșitul zilei de lucru pe suprafața recoltată rămâne doar ogorul, pentru că combina a separat boabele, camionul le-a transport așa cum m-a lămurit că începând cu acest an l-a dat pe-al său în arendă, fiindcă a ajuns la o vârstă când îi ajunge cât a agonisit, iar tatăl
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
afirma cu certitudine că personajul analizat în cercetarea de față a fost un om de mare calitate intelectuală și de înaltă ținută morală, ce a știut mereu să fie la înălțimea vremurilor și să îmbine trăirea ortodoxiei cu munca în ogorul românismului transilvănean. O carte necesară cu privire la care Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului afirma în cuvântul care o prefațează: ,,Prezentul volum ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte
Ierom Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Restitutio Grigore Pletosu, Editura Renaşterea / Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Recenzie de pr. stavr. Radu Botiş () [Corola-blog/BlogPost/339373_a_340702]
-
o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val cu val. Băștinașii s’au învățat, de sigur după aspre experiențe, să nu se amestece de loc, sau cât mai puțin
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
găsi, cu aurul lor, în alte țări, alte orașe și alte castele, unde vor putea continua vieața ușoară de belșug ...Țăranul nu pleacă nici de voie, nici de nevoie. El n’are unde să-și mute sărăcia,pentrucă, smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit să piară ca un arbore smuls din rădăcini. De aceea țăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului național. Și dacă e așa în general, de ce n’ar fi și pentru țăranul român, a cărui dragoste de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
inextricabil cu spiritul, face să se conștientizeze că a obosit („a adunat oboseală, rutină, toxine, înfrângeri”) și, sub aspectul ideii de moarte, se profilează ca fiind „atât de prețios”. Bucuria și fericirea corpului rezultă din atingeri și din jocuri („fotbalul, ogorul, lapte-gros, sărituri, rișcă”. Mintea și sufletul ca forme ale spiritului au până la perceperea morții o evoluție, un spațiu separate. Spiritul este locul visării și rătăcirii, este locul inscripționării cu cuvinte, este instanța axiologică (judecătorul a ceea ce contează), este palierul pe
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]