1,573 matches
-
și primul nepot pentru tata. Îmi plăcea de Șua, pentru că era durdulie și binevoitoare. A adus darul canaanit al cântecului în corturile noastre și ne-a învățat armonia. Simon și Levi au luat două surori - Ialutu și Inbu, fiicele unui olar. A căzut pe mine sarcina de a sta cu copiii și de a avea grijă de focuri, în timp ce nevestele lui Iacob luau parte la serbările de nuntă. Eram supărată că fusesem lăsată pe dinafară, dar în săptămâinile care au urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-o vreodată. Ahouri a suspinat ușurată cu al treilea copil al pântecului ei în brațe, singurul dintre ei care se născuse respirând. Era un băiat voinic pe care l-a botezat Den-ouri, primul copil botezat în cinstea mea. Bărbatul ei, olar de meserie, mi-a dat un urcior frumos drept mulțumire, mi-a sărutat mâinile și m-ar fi dus acasă pe brațe dacă l-aș fi lăsat. Meryt a răspândit vorba că aș fi făcut nu știu ce minune pentru Ahouri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ori au aspect ovoidal. Decorul acestor vase este compus din incizii orizontale și vălurite, ce coboară uneori până sub jumătatea exemplarelor, iar fundul este mai tot timpul ștampilat, inclusiv cu cruci. Astfel de semne pot fi interpretate ca ștampile de olar, dar și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor) ale membrilor comunităților locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe jumătatea superioară a vaselor, iar ca particularitate, pe fund au ștampile în relief, în formă de cruce, precum în siturile descoperite la Dodești, Fălciu, Epureni - Vaslui, Alba Iulia - Alba (pl. XXIV/3, 4). Tot sub forma unei mărci de olar s-a descoperit la Oncești - Bacău, pe un fund de vas, un decor de linii adâncite înainte de ardere, ce formează un sistem de figuri rectangulare (pl. XXIV/1), apropiat celui de pe recipientul de la Alba Iulia - Alba. Multe vase păstrează pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un fund de vas, un decor de linii adâncite înainte de ardere, ce formează un sistem de figuri rectangulare (pl. XXIV/1), apropiat celui de pe recipientul de la Alba Iulia - Alba. Multe vase păstrează pe fund urma de fixare pe discul roții olarului (pl. XXIV/2). vas-borcan cu corpul rotund, umărul puțin conturat, buza răsfrântă și fațetată sau rotunjită, iar diferența dintre diametrul gurii și al fundului (ultimul gros) este dublă, motiv ce a permis o bombare excesivă a exemplarelor respective; această variantă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acum se înmulțesc ornamentele incizate înainte de arderea vaselor: liniile orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă, fiind motivele de bază de pe recipientele specifice intervalului VIII-IX. De asemenea, o caracteristică a exemplarelor acestor faze preliminare o reprezintă mărcile de olar de pe fundul vaselor, care conțin semne creștine (crucea simplă sau gamată). Totodată, remarcăm și prezența altor simboluri creștine, mai numeroase decât în perioada precedentă, constând în cruci situate pe fusaiole (din lut sau plumb), psalii și străpungătoare din os, ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în cercuri, dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești) ori rozete. Aceste mărci de olar provin încă din perioada anterioară și se vor menține și ulterior secolelor X-XI. Decorul de pe corpul vaselor se compune din câteva elemente principale, combinate variat: linia orizontală, vălurită, punctată (făcute prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind redată prin lățime (Dănești, Gara-Banca, Dodești), mai îngustă, circulară sau continuă, în spirală. Rar, este combinată cu alte elemente. Combinarea a trei-patru decoruri pe suprafața unui vas conferea acestuia grație, suplețe și, totodată, indica nivelul ridicat de măiestrie a olarilor autohtoni. În afara motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente lustruite, sub forma liniilor orizontale, verticale și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au o veche tradiție, fiind preluate și păstrate din epoca geto-dacică. Însă, tradiționalele linii orizontale și vălurite capătă în secolele X-XI conotații deosebite, prin accentuarea folosirii lor în combinații diverse, care reflectă îndemânarea meșterilor olari locali. Totuși, există și elemente decorative noi, precum liniile verticale, oblice sau punctele, nelipsite de pe corpul vaselor ulterioare acestei perioade. Între perioada preliminară și cea numită clasică a culturii Dridu există o serie de schimbări, transformări, marcate de necesitatea perfecționării
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și cinci alogene). Pentru defuncții orientați V-E sunt specifice obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint, bumbi sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cuptoarele din siturile arealului amintit aveau destinații diverse, fiind întrebuințate ca surse de foc la prepararea și încălzirea alimentelor, precum „bucătăria de vară” de la Dănești sau pentru arderea oalelor (Dănești). Olăritul este o altă ocupație prioritară a comunităților medievale timpurii, olarii locali fiind preocupați de producerea ambelor categorii ceramice, la mână și la roată. Prima categorie domină inventarele din secolele VI-VII, ca ulterior să-și piardă din calitate și cantitate, ajungând pe plan secund, principală devenind în intervalul veacurilor VIII-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lustruit și incizat, care devine frecventă în secolele X-XI. Din punct de vedere cantitativ, este vizibilă diferența în favoarea ceramicii lucrată la roată, cea modelată cu mâna scăzând treptat. În secolele VIII-IX se păstrează motivele cruciforme de pe vase, precum și ștampilele de olar, cunoscute din perioada anterioară și aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în cercuri, dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești), ori rozete. Aceste mărci de olar, semnalate anterior, se păstrează și după secolele X-XI. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (unde ocupă 30 % din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea conviețuirii româno-slave
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau executate în centrele de fabricare autohtone și bizantine, ultimele având ponderea mai ridicată. În consecință, trebuie menționate piesele de factură bizantină (referințele bibliografice se găsesc în textul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de lut ale polcovnicului Zamfir, pe primele pojghițe de pietre cubice ce placaseră, parcă în glumă, grumajii Uliții Vergului (Calea Călărași). De unde nevătămata Bucureștioară, pîrîiașul-mireasă, se scurgea (cînd nu primise încă antonimul nume de familie de Căcata) prin copăile mahalalelor Olari și Olteni, prin cele ale nărăvașei Uliții a lui Vasilache (strada Labirint) și mai la vale, prin cele ale Jitniței Vechi (din strada Sf. Nicolae Jitniță), fostele cămări cu bucate ale Curții Domnești. - Mofturosule... - Hep!... răspundea neparticipativ omul volanului. - Calc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
crocodil. Îi descusu acestuia gulerul de marchiz. Îi slăbi din strânsoare nervurile gâtului și, scotocindu-i prin măruntaie, îi extrase, dintre zăcămintele fișelor statistice, un dosărel, concis și nutritiv, ca de serviciu secret, al numitului Victor Rugnis, domiciliat în zona Olari - Calea Moșilor, profesie incertă, oarecum literat, caracter întortocheat, 32 de ani, regele-artist al Bucureștiului ce trebuia călcat în cea de-a treia zi. Străbătîndu-și odăița în lung și în lat și memorîndu-i acestui Victor inept punctele slabe de poet și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Colegii de clasă pot constitui grupuri de co discipoli, parteneri de comunicare intelectuală bazată pe reciprocitate.” Când copilul e mic se aseamănă cu o bucată de aluat, căreia i se poate da orice formă; sau un fel de lut al olarului; prin urmare părinții au putința de a face din fragedele lor odrasle ceea ce vor. „Copiii au dreptul după legile lui Dumnezeu să pretindă de la părinții lor o a doua naștere, o naștere sufletească după nașterea trupească.” Mulți părinți din vremea
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
o fată. Cea mai frumoasă din lume. Ca să-i desenezi trăsăturile, ți-ar trebui neapărat o pensulă subțire. Are un păr pe care vântul i-l înfoaie chiar și când nu mișcă nicio frunză. Corpul ei pare modelat pe roata olarului. Cum o cheamă ? întrebă Coropciuc. — Magdalena. Dar nu știu de fapt cum o cheamă. Adică nu știu numele cu care o strigă ceilalți. Oricum, n-are importanță. Azi a aflat care-i e numele adevărat și viața ei va fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la controverse și polemici violente. Autorul a dat un prim răspuns voalat într-o scrisoare aparent bizară, un pretext dramatic cu acțiunea în China antică, intitulat Șun sau calea neturburată, mit mongol (1943), în care Șun, "muzicant, poet, filozof, agricultor, olar, mânuitor al tuturor industriilor folositoare", este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea morală șirespectul vechilor rituri. În Bietul Ioanide (titlul ascunde o ironie) eroul e, ca și modelul său mitic, un arhitect însuflețit de mărețe proiecte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
parte, antreprenorii și rețelele lor specifice 54, pe de alta, muncitorii și sociabilitățile lor proprii 55. La intersecția dintre castă, profesie sau mini-întreprindere, unele meserii private au făcut astfel obiectul unor investigații aprofundate, precum fierarii sau, pe continentul indian, țesătorii, olarii, tăbăcarii etc.: aici s-a remarcat în mai multe rânduri voința economică a acestor caste numite inferioare, aspirația lor la o ascensiune în același timp materială, prin investirea pieței, și statutară prin "sanskritizare 56". Din această scurtă trecere în revistă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
originea lumii. În regim creștin, acest Dumnezeu este iremediabil imaginat după modelul muncii unui meșteșugar care, cu unealta sa, modelează obiectul transformând o materie primă. Biblia, de exemplu, îl concepe ca pe un plăsmuitor al lumii. El acționează ca un olar care modelează lutul din care, sub mâinile sale, vor ieși formele vieții. El se distinge de lume, reflexie a "slavei" creatorului ei, cum scriu teologii. Transcendenței Creatorului i se opune imanența creatului. Dumnezeu ar fi putut să nu facă lumea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Moldovei, când nu se mai îngăduiau practicile păgâne de depunere în mormânt a anumitor obiecte, așa cum se întâlnesc în necropolele din perioadele anterioare. Ar mai fi de adăugat că aproape întreaga cantitate de ceramică rezultă de la vase modelate cu ajutorul roții olarului, găsindu-se și câteva fragmente de la vase modelate cu mâna dintr-o pastă grosieră. Să fi provenit acestea de la recipiente ce au aparținut triburilor alogene ? Greu de dat un răspuns corect în lipsa cercetărilor sistematice. La Inărie, loc situat la sud
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost lucrată cu mâna sau la roată, a fost găsită de elevi într-un loc neprecizat, dar în mod cert tot cu prilejul lucrărilor de desecări prin săparea șanțurilor din lunca Bârladului; -o căniță (ceașcă), frumos modelată cu ajutorul roții olarului de către un meșter olar iscusit, a fost descoperită de către locuitorul Ilie Marincea pe terenul de la est de biserica satului Siliștea, aproape de malul Bârladului, exact acolo unde se întâlnește vechiul curs al apei cu cel actual; - un vas mare, cu capacitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mâna sau la roată, a fost găsită de elevi într-un loc neprecizat, dar în mod cert tot cu prilejul lucrărilor de desecări prin săparea șanțurilor din lunca Bârladului; -o căniță (ceașcă), frumos modelată cu ajutorul roții olarului de către un meșter olar iscusit, a fost descoperită de către locuitorul Ilie Marincea pe terenul de la est de biserica satului Siliștea, aproape de malul Bârladului, exact acolo unde se întâlnește vechiul curs al apei cu cel actual; - un vas mare, cu capacitate de 10 l, având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]