1,092 matches
-
cu tămâie, o să-ți înșir cele 20 de biserici distruse de Ceaușescu: 1. Sfântul Nicolae (Crângași); 2. Biserica Albă (Postăvari); 3. Sfântul Nicolae (Jitnița); 4. Mănăstirea Cotroceni; 5. Biserica Enei; 6. Sfânta Vineri (Herasca); 7. Sfântul Nicolae (Sârbi); 8. Biserica Olteni; 9. Biserica Văcărești; 10. Biserica Bradu Staicu; 11. Sfântul Spiridon Vechi; 12. Mănăstirea Pantelimon; 13. Biserica Spirea Veche; 14. Biserica Izvorul Tămăduirii; 15. Sfânta Treime (Troița); 16. Capela Sfântul Mina; 17. Biserica Gheorghiceanu; 18. Capela Izvorul Tămăduirii Crângași; 19. Capela
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la mine. La poartă era de pază Mitică Boloaga, flăcău din satul mamei, Sălciile, proaspăt recrut, care mi-a făcut semn din sprâncene. Nu-ți fie frică, măi frate. Trece și asta. I-am mulțumit cu un zâmbet. De la vânzătorii olteni (nu țigani) de lângă poartă ne-a cumpărat covrigi calzi, cu susan, iar un soldat l-a lăsat să ne dea câte doi. Părinții, cu glas mustrător, dar înduioșat de lacrimi, ne-au zis: Ce-ați făcut, măi copii, ce-ați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simpatizați de noi toți pentru buna dispoziție pe care o creau totdeauna acolo unde se aflau. Se mai tachinau, fără ca glumele lor să degenereze în cuvinte vulgare sau dure. Apartenența regională le favoriza suficient material pentru dispute hazlii. Vișan era oltean, Vilescu prahovean. Într-o zi, săgețile lor s-au înveninat. Glumele au degenerat de la înțepături fine, fără adresă directă, la ironii și zeflemisiri cu adresă la persoană și până la urmă cu insulte directe. Diavolul ce altă treabă are? Să strice
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alții îi ziceau Werner, șvab din Banat. Pe cei bolnavi sau suspecți de icter, ne-a izolat în camere mici, pe aripa dinspre curtea interioară, la primul etaj. Eram cu un moldovean, subofițer, criminal de război, și cu un țăran oltean, acuzat și el de crimă de război, ostaș în unitatea primului. Securitatea voise să-l folosească pe ostaș ca martor împotriva subofițerului, dar nu a reușit și i-a condamnat pe amândoi. Am constatat că-l cunoaștem pe subofițer din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe cineva important... și pentru că le veneau să creadă... mi-au băgat informatori în celulă. A fost pentru prima dată când s-a întâmplat asta. Primul informator, a venit în haine de deținut și s-a recomandat Șarpe Ion. Era oltean, din Craiova, și a spus că e profesor. Prima reacție am avut-o când am văzut ce mănâncă el. Nu-mi venea să cred... Este greu atunci când ești înfometat de luni de zile să-ți iei ochii de la un castron
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foamete... Și deținuții se plângeau: Aaa, ne e foame... El așa în trecere și-n scârbă: Și mie mi-e foame... Nu ne scoate la aer, și avem nevoie de aer. Și eu am nevoie de aer. Și un ziarist oltean, mai obraznic, dacă a văzut că ăsta nu ține cont de nimic, și tot repetă... zice: Domnu’ colonel, eu sunt nebun. Și eu sunt nebun... Vă cred! L-a prins pe picior greșit cu asta... (râde - n.n.) Zice: Te prind
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cărui curte puteau să intre peste 60 de carete. Dl și dna Glogoveanu primeau mult și nenumărați oaspeți de seamă onorau cu prezența lor prânzurile oferite cu atâta voie bună de către gazde” (Olga general Gigurtu, „Regele Carol I și boierii olteni”, în Al. Tzigara Samurcaș (ed.), Din viața regelui Carol I, București, 1930, p. 108). I.P. Vercescu (n. 1840), originar din Cerneți, Mehedinți, a făcut parte din prima generație de absolvenți ai Școlii de Medicină conduse de Carol Davila. A obținut
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Comunele: Blejesti Cosmesti Grația Mereni Siliștea Sirbeni 4. Circumscripția electorală nr. 4 Tatarastii de Jos Comunele: Ciolanesti Poeni Scurtu Mare Siliștea Nouă Talpă Tatarastii de Jos Tatarastii de Sus Trivalea-Masteni 5. Circumscripția electorală nr. 5 Olteni Comunele: Băbăița Gălățeni Necsesti Olteni Orbeasca Radoiesti Vîrtoape 6. Circumscripția electorală nr. 6 Dracsenei Comunele: Balaci Didesti Dobrotesti Dracsenei Saceni Scrioastea Sfințești Stejaru Zimbreasca 7. Circumscripția electorală nr. 7 Roșiori de Vede Orașul Roșiori de Vede Comunele: Drăgănești de Vede Maldaieni Troianul Vedea 8. Circumscripția
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Podul Ilfovatului 4. Poștă 9. Calugareni 1. Calugareni 2. Branistari 3. Crucea de Piatră 4. Hulubesti 5. Uzunu 10. Ciorogîrla 1. Ciorogîrla 2. Dîrvari 11. Clejani 1. Clejani 2. Neajlovu 3. Podu Doamnei �� 4. Sterea 12. Clinceni 1. Clinceni 2. Olteni 3. Ordoreanu 13. Colibași 1. Colibași 2. Cimpurelu 14. Comana 1. Comana 2. Budeni 3. Falastoaca 4. Grădiștea 5. Vlad Țepeș 15. Cornetu 1. Cornetu 2. Buda 16. Crevedia Mare 1. Crevedia Mare 2. Crevedia Mică 3. Dealu 4. Gaiseanca
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Dumbrăveni 33. Județul Suceava Centru de îngrijire și asistența Localitatea Pojorâta Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Sasca Mică Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Costana 34. Județul Teleorman Centru de îngrijire și asistența Localitatea Olteni 35. Județul Timiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Varias Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciacova Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Gavojdia Centrul de zi "Îngerii Speranței", cu centru rezidențial de recuperare și reabilitare Localitatea Lugoj Centrul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148523_a_149852]
-
Sibiu. 49. Frisch Eleonora-Maria, născută la 4 octombrie 1972 în localitatea Târgu Secuiesc, județul Covasna, România, fiica lui Kadar Ioan și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 2602 Blumau, Gleiswiesenstr. 2/2/9, cu ultimul domiciliu din România în satul Olteni, comuna Bodoc, județul Covasna. 50. Crenicean Nicolae, născut la 21 august 1951 în localitatea Steierdorf, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ioan și Sofia, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Lengenfeldgasse 1/1/7, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Dumbrăveni 33. Județul Suceava Centru de îngrijire și asistența Localitatea Pojorâta Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Sasca Mică Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Costana 34. Județul Teleorman Centru de îngrijire și asistența Localitatea Olteni 35. Județul Timiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Varias Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciacova Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Gavojdia Centrul de zi "Îngerii Speranței", cu centru rezidențial de recuperare și reabilitare Localitatea Lugoj Centrul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146203_a_147532]
-
2. Kozepajta 6. Bâțani 1. Bâțanii Mari 1. Nagybacon 2. Aita Seaca 2. Szarazajta 3. Bâțanii Mici 3. Kisbacon 4. Herculian 4. Magyarhermany 5. Ozunca-Băi 5. Uzonkaflirdo 7. Belin 1. Belin 1. Bolon 8. Bodoc 1. Bodoc 1. Sepsibodok 2. Olteni 2. Oltszem 3. Zalan 3. Zalan 9. Boroșneu Mare 1. Boroșneu Mare 1. Nagyborosnyo 2. Boroșneu Mic 2. Kisborosnyo 3. Dobolii de Sus 3. Feldoboly 4. Let 4. Lecfalva 5. Tufalau 5. Cofalva 6. Valea Mică 6. Kispatak 10. Brăduț
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
depresiunile sunt mai mari, 24 GEOGRAFIE FIZICĂ Vulcanii noroioși (Pâclele Mari) Valea Milcovului Bazinul superior al Râmnei Munte de sare la Slănic Prahova dealurile având înălțime și extensiune mai reduse. Ele alcătuiesc două șiruri: lângă munte este „Depresiunea subcarpatică nord- olteană“, iar între dealuri, depresiunile Târgu Jiu și Târgu Cărbunești. În subsol sunt zăcăminte de sare (exploatate la Ocnele Mari), cărbuni, petrol, ape minerale valorificate în scop curativ în stațiunile Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora etc.) În Subcarpații Getici se găsesc
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
trist al unor probleme grave, nerezolvate de decenii. Peste toate, ministrul Berceanu, diversionist șmecher și abil manipulator de presă, și-a îndreptat rapid degetul acuzator, fin manichiurat, cum îi stă bine unui metrosexual de fițe, asupra unui fantomatic "acar Păun" oltean, interogat prompt de procurori vreo 14 ore. "Terorism!" - striga artistic, la televizor, ministrul transporturilor, în speranța că suntem atât de proști încât să nu vedem că, din bugetul astronomic alocat de Guvern la dispoziția domniei sale, doar patru la sută s-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
numerele 6-7/1922, pag. 391-392. El credea că presa ar fi trebuit să se despartă de metehne frecvente în „vechiul regat” (Caragiale le-a incizat în schițe de 129 felul aceleia intitulată Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Jurnalistul de la revista olteană nici nu visa că și în secolul XXI presa scrisă, la concurență cu televiziunile la fel de „tabloidizate”, va promova același fel de „hrană intelectuală” extrasă din zonele senzaționalului ieftin, făcând din România o mare provincie sălbatică sau o imprevizibilă mahala. Doar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
numerele 6-7/1922, pag. 391-392. El credea că presa ar fi trebuit să se despartă de metehne frecvente în „vechiul regat” (Caragiale le-a incizat în schițe de 129 felul aceleia intitulată Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Jurnalistul de la revista olteană nici nu visa că și în secolul XXI presa scrisă, la concurență cu televiziunile la fel de „tabloidizate”, va promova același fel de „hrană intelectuală” extrasă din zonele senzaționalului ieftin, făcând din România o mare provincie sălbatică sau o imprevizibilă mahala. Doar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mulți compatrioți ai săi, cu o ură nemaipomenită dusă până la uciderea lui în mod tiranic, cu ferocitatea românului setos de sânge. Aceasta pentru că a fost un fiu de țăran simplu și român care și-a iubit țara și neamul, caracteristic olteanului naționalist și patriot. Poate că dacă ar fi fost de neam nobil sau de altă nație , ar fi fost altfel apreciat în mod sigur, de snobii națiunii noastre. Istoria noastră cunoaște mai multe cazuri: cazul Cuza cu Brătenii lui, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ia inima-n dinți și se apleacă din nou spre colegul de compartiment. — Auzi, întreabă el, da’ al cui ești matale din Toga-Toga? Toată lumea e conectată cu toată lumea Această glumă, o preferată printre antropologi, nu este neapă rat despre ardeleni, olteni sau moldoveni, și nici măcar despre țărani. Ea reflectă nevoia fundamentală a oamenilor de a pune lucrurile într-un context familiar și, desigur, face referire la faptul că în societățile tradiționale, care în principiu au un număr limitat de membri, toată lumea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
D. Pencioiu (1869-1936), avocat în Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de a deveni doctor în drept la Bruxelles s-a afirmat că editor, alături de Traian Demetrescu, al "Revistei Oltene", ca traducător din opera poetica a lui Heine, precum și că un atent critic literar al prozei eminesciene; a mai fost colaborator al publicațiilor periodice "Ramuri", "Românul Liberal" sau "Evenimentul Literar"20. Să mai amintim aici pe avocatul din Baroul Vlașca
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fiind considerați fără notorietate 29. Desigur că noi am putea să mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
deputați, senatori, primari ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
plan, însăși disensiunea operei lui." După excursul biografic și după analiza operei, istoricul literar conchide cu fermitate: "Alexandru Macedonski este așadar un mare poet antologic și un tot atât de mare precursor." O sumedenie de reviste conmilitone de până la " ("Analele literare", "Revista olteană", "România literară", "Revista poporului", "Actualitatea", "Duminica", "Generația viitoare", "Foaia pentru toți", "Povestea vorbei", "Vieața nouă", "Carmen", "Biblioteca familiei"Ă sunt simple efemeride "conmilitone", căci "roind și pierind în preajma stupului macedonskian, au avut o anumită relație cu matca prin directorii, redactorii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în mod obiectiv, în lumină. Fără exagerări apologetice, bineînțeles, dar și fără minimalizarea care se practică în mod curent în așa-zisa viață literară de la noi. Idealul și chiar arhetipul literar național al integrării europene este, se pare, doar poetul oltean șmecher, care circulă cu cobilița prin Europa, furând când poate, pe naivii literari, la cântar... Nu-i mai dăm numele... Toate acestea încep, încet, să fie recunoscute și, în mod salutar, tot mai bine reactualizate. în ultimul număr din Synthesis
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Hașdeu și după el D. Onciul și O. Tafrali, iar în ultim loc tratatul de istorie al Academiei din 1962, vedeau în acest misterios personaj un Basarab, ban românesc, care ar fi înfruntat pe tătarii lui Orda, undeva, pe Dunărea olteană. Alexandru Gonța stabilea, însă, că drumul lui Orda n-a atins niciodată țara în care stăpânea Litovoi și că, în realitate, este vorba de o falsă lectură a numelui în cauză, făcută de istoricul D’Ohsson. Cercetările ulterioare întreprinse de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]