760 matches
-
muntelui, a plaiului, una a colinelor și o alta a șesului. Este unanim recunoscută deosebirea dintre c. de dragoste din nordul țării și cel din sud. În timp ce c. din Moldova de nord și Transilvania e mai învăluitor, cel muntean și oltenesc palpită de senzualitate, frizând uneori chiar trivialul. Stilul c. transilvănean este mai lapidar, piesele sunt câteodată scurte notații, motive singulare, în schimb în sud se manifestă tendința către discurs, către acțiune, de unde și ideea de a vorbi despre o lirică
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Ionel, Floarea florilor. Antologie de lirică populară, postfață Lucia Cireș, Iași, 1999; Andrei Ciornei, Mihai Iacobescu, La izvor de joc și cânt, Suceava, 2000; Pavel Ciobanu, Isidor Chicet, Ilie Mărțuică, Liliac de la Ponoare, Drobeta-Turnu Severin, 2000; Liviu Petreanu, Cântece populare oltenești, București, 2002. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit., I, 48-65; Béla Bartók, Însemnări asupra cântecului popular, pref. Zeno Vancea, București, 1956; G. Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, passim; C. Brăiloiu, Opere, I, tr. și pref. Emilia Comișel, București, 1967, 17-118; Ist.
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
citate din scrierile celor evocați și tind să demonstreze unitatea profundă care face din om și operă un întreg exemplar. Alte trei „portrete” - Petre Pandrea, D. Tomescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor - sunt contribuții notabile la cunoașterea și actualizarea unor reprezentanți ai culturii oltenești. Asemănător ca preocupare și atitudine cu Arbori din țara promisă, volumul Ultima invazie (1996) este un amestec de autobiografie și considerații despre situația social-politică din anii de la începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Giacomo Debenedetti, Luigi Pirandello, Italo Rocco, Elio Vittorini. Ca prozator, C. este autorul a două volume. Romanul Seara, când se-nchide poșta... (1971) prezintă, într-un limbaj frust, impregnat de oralitate, o serie de scene tipice din viața unui târg oltenesc din apropierea Craiovei, pe fundalul întunecat al evenimentelor sângeroase generate de cel de-al doilea război mondial, culminând cu declanșarea și înăbușirea rebeliunii legionare din 1941. Volumul de povestiri De taină (1977) reia, în linii mari, aceeași tematică (este de remarcat
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
a Femeilor Române, Universitatea Liberă, Școala de educatoare de puericultură din București, Casa Copilului. E tot mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave sau
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
și pentru A. reperele copilăriei. SCRIERI: Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918), București, 1929, republ. fragm. în Marea Unire a românilor în izvoare narative, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1984, 31-32, 99-118, 699-704; Dobrogea. File trăite, Craiova, 1936; Plaiuri oltenești, Craiova, 1938; Prin cetatea lui Bucur, București, 1940; Trecutul viu, București, 1940. Repere bibliografice: „Însemnări din timpul ocupației germane”, U, 1929, 121; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), București, 1933; Din corespondența familiei Ion C. Brătianu, I-
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
familiei Ion C. Brătianu, I-V, pref. I. Nistor, București, 1933-1935; Constantin-Stelian, „Dobrogea”, CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea”, RVS, 1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea”, RVS, 1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur”, VRA, 1941, 599; C. D. Fortunescu, „Prin cetatea lui Bucur”, AO, 1941, 113-118
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur”, VRA, 1941, 599; C. D. Fortunescu, „Prin cetatea lui Bucur”, AO, 1941, 113-118; C. D. Fortunescu, „Trecutul viu”, AO, 1942, 119-124
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
cum îl chema, era îmbrăcat în uniformă. Și eu m-am prins: "ce legătură are Securitatea cu covoare și cu mine, care sunt la unitate de transmisiuni!?" Și-mi zic: "Ăștia acum m-au priponit! - cum se zice în limbajul oltenesc - ăștia să știi că gata, mă arestează!" El s-a uitat în ochii mei și a văzut că eu m-am schimbat la față, că adică, am priceput. Între timp a venit și magazionerul meu, iar maiorul a insistat: "Hai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
răzeși, numai 34 răzeși mai aveau pământ, 90 erau fără pământ și 104 erau foști clăcași; Hrănicenii paharnicului Cârjă și a altor răzeși, 168 aveau pământ și 6 erau fără nici o palmă de teren. În județul Fălciu situația era aceeași: „Olteneștii sulgerului Tulbure și a răzeșilor, 200 răzeși aveau pământ iar 10 fără pământ; Gușiței a bănesei M. Sturdza și a răzeșilor - 60 aveau pământ, 50 fără pământ și 20 foști clăcași; Hurdugii vornicesei Smaranda Beldiman și a răzeșilor, 140 răzeși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lista și numărul elevilor din școlile comunelor rurale, din care rezultă că în 27 comune existau școli pe care le frecventau 903 elevi: Același cercetător, prof. Costin Clit, publicând în revista „Lohanul" nr.10/2009 un document despre schitul Zgura- Oltenești, redă intervenția pe care Locotenentul de Episcop Calinic Hariuopoleos o remite în martie 1860 Ministerului, propunând transformarea bisericii schitului din marginea satului într-o biserică de mir, iar chiliile într-o școală sătească, argumentând: „apoi acest așezământ ce-a mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a confirmat - de atunci, Dorel a publicat frecvent în Dilema veche, unele din acele texte fiind reunite aici). Să nu fiu înțeles greșit: nu a fost aici vorba nici despre prietenia cu autorul respectiv și nici despre vreo cabală oltenească, prin care s-ar presupune că oltenii se sprijină unul pe altul doar pentru că provin din aceași regiune a țării - ci doar despre evidența faptului că Dorel Chirițescu poate face din economie, prin explicațiile sale, un domeniu intelectual accesibil oricărui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fotoliu, fiindcă tocmai se transmite meciul de la Craiova, care e captivant, mai ales că Farul constănțean, după câteva clipiri de tatonare peste... marea gazonului, joacă o "miuță", studenții olteni fiind plecați la un picnic pentru a se înfrupta cu cârnăciori oltenești zăpăciți în sos de praz și prăjiți în zgură de Hunedoara, după o rețetă a lui Mircea Rednic. Ca un pasionat telespectator ce ești, speri că luaseră cu ei și un televizor portabil unde o oltencuță îndurerată se tânguie, demnă
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
primul rînd, că în lucrările mai vechi de descriere sincronică și de cultivare a limbii - Iorgu Iordan, Limba română actuală, 1943; Al. Graur, Tendințele actuale ale limbii române, 1968 etc. - nu este menționat un asemenea fenomen. Iordan pomenește totuși forma oltenească să iese, dar care se opune unui indicativ (el) iasă. De fapt, formele verbale de conjunctiv de persoana a III-a nu sînt în mod normal un punct de variație sau de posibilă eroare pentru vorbitorii nativi de română: confundarea
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
e pomenit prilejul cu care Romulus Diaconescu îi ia un interviu timișoreanului transplantat recent la București. Care e - aflăm - și oltean prin adopțiune ("cum ființele pe care le iubesc cel mai mult - nevasta, fetele, până și nepotul luxemburghez - au sânge oltenesc, vă dați seama că mă simt adânc legat de Oltenia"). Ca și Adriana Babeți în interviul Dansând cu Muli din "Orizont", și Romulus Diaconescu e curios să afle cum decurge adaptarea în Capitală, unde Livius Ciocârlie s-a mutat "din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
Serviciul secret și care îl snopea în bătăi în '90, au fost desființați. Minus Stolojan, simpatizat, se pare, lucru observat și de moderatorul cu bretele. Curios, tot moderatorul din Caracal se purtase înainte cu Stolojan cu o simpatie contrară tupeului oltenesc. A se vedea în continuare și convorbirea lui cu cele două lăstare ale PDSR-ului, Roman și Meleșcanu, luați la vale, mai ales prezidențiabilul cu urechi de pachiderm. Despre alegeri, poetul Mircea Dinescu, punând în funcțiune alfabetul său hiperaccelerat, ne
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
și m-a făcut să simt focul frazelor meșteșugite pe care le ascundea, ceea ce mă obligă să felicit autorul și pe cei care l-au ajutat să își îmbrace atât de sugestiv povestea. Băiatul venit de undeva dintr-un sat oltenesc rezemat de peretele Universității, alb ca varul, ce nu avea cu cine să se bucure de reușita lui, a rămas undeva în urmă, „devenirea prin suferință” din acel acel prim an al studențimii transformându-l în studentul de anul doi
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
de Apuseni - de Vâlcele - de Vetis - de Brașov - de Sibiu - Cindrelul - de Nădlac - Panduru de Dolj - ardelenesc Cârnați - de Cluj - de Aries - de Plescoi - de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău Piept de porc - de Satu Mare - de Brașov - ardelenesc Jambon - de Satu Mare Toba - Transilvania - de Brașov - de Vâlcea - de Sălaj Virsli - de Sălaș - de Brad
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Malusteni 8. Bacesti │ 67. Miclesti 9. Bălțeni │ 68. Mireni 10. Berezeni │ 69. Mînjești 11. Bîrzești │ 70. Muntenii de Jos 12. Blagesti │ 71. Muntenii de Sus 13. Bogdana │ 72. Murgeni 14. Bogdănești │ 73. Negrești 15. Bogdanita │ 74. Obirseni 16. Boțești │ 75. Oltenești 17. Bozia │ 76. Osesti 18. Bunesti │ 77. Pădureni 19. Ciocani │ 78. Perieni 20. Pochidia 21. Codaesti │ 80. Poenesti 22. Corodesti │ 81. Pogana 23. Coroiesti │ 82. Pogănești 24. Costești │ 83. Popeni 25. Cosești │ 84. Puiești 26. Cozmesti │ 85. Pungești 27. Crețești
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA - S.A. VETRIȘOAIA 663. MIXT AGROZOOTEHNICA - S.A. VASLUI 664. PODGORIA - S.A. POGANESTI 665. POMICOLA - S.A. BÂRLAD 666. PRODAGRO - S.A. ZORLENI 667. PRODINCOM - S.A. VASLUI 668. SERE SOLARII - S.A. BÂRLAD 669. VIDISAMP
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151111_a_152440]
-
C.S.V. Stănilești Stănilești 59.341 219 20. C.S.V. Ștefan cel Ștefan cel Mare 59.342 215 Mare 21. C.S.V. Șuletea Șuletea 59.343 245 22. C.S.V. Murgeni Murgeni 144.903 112 23. C.S.V. Negrești Negrești 59.332 360 24. C.S.V. Oltenești Oltenești 59.333 132 25. C.S.V. Perieni Perieni 59.334 156 26. C.S.V. Lipovăț Lipovăț 59.330 218 27. C.S.V. Laza Laza 59.329 154 28. C.S.V. Ivănești Ivănești 59.328 193 29. C.S.V. Iana Iana 59.327 182 30
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
Stănilești Stănilești 59.341 219 20. C.S.V. Ștefan cel Ștefan cel Mare 59.342 215 Mare 21. C.S.V. Șuletea Șuletea 59.343 245 22. C.S.V. Murgeni Murgeni 144.903 112 23. C.S.V. Negrești Negrești 59.332 360 24. C.S.V. Oltenești Oltenești 59.333 132 25. C.S.V. Perieni Perieni 59.334 156 26. C.S.V. Lipovăț Lipovăț 59.330 218 27. C.S.V. Laza Laza 59.329 154 28. C.S.V. Ivănești Ivănești 59.328 193 29. C.S.V. Iana Iana 59.327 182 30. C.S.V.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]