762 matches
-
în care realitatea începe să distorsioneze pentru a face loc unor scenarii funambulești, unor ficțiuni compensatorii. Filmul este o comedie neagră de specific balcanic unde comicul nuanțează și amplifică dimensiunile tragicului, un fel de rîsu-plînsu pus pe acorduri de taraf oltenesc cu electrice ritmuri din Elvis Presley cu pigment local. Combinația îl amintește pe Kusturica din vremurile bune, - ultimele filme ale sale denotă manierizarea -, însă cu ceva cu totul personal care stă într-un dozaj al burlescului și ludicului carnavalesc. Nu
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
asta bărbătească fiind firea lui adevărată. - Ați mâncat vreodată chefali? întrebase din senin. - Iooo !... Noooo! făcuse jignit. Cel mai bun ascunziș, ori cea mai bună direcție de atac, depinde - mai reieșea - că era... taman claritatea, spusese cu un accent brusc oltenesc. Că inamicul, nu-i așa? nu se așteaptă niciodată să vii taman d-acilea... * Blanbecii de la punctul piscicol nu făcuseră nici o ispravă. Nu te pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
fotoliu, fiindcă tocmai se transmite meciul de la Craiova, care e captivant, mai ales că Farul constănțean, după câteva clipiri de tatonare peste... marea gazonului, joacă o "miuță", studenții olteni fiind plecați la un picnic pentru a se înfrupta cu cârnăciori oltenești zăpăciți în sos de praz și prăjiți în zgură de Hunedoara, după o rețetă a lui Mircea Rednic. Ca un pasionat telespectator ce ești, speri că luaseră cu ei și un televizor portabil unde o oltencuță îndurerată se tânguie, demnă
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
Băcești 1.270. Bălțeni ● - 1.271. Codăești ● - 1.272. Delești - ● 1.273. Dimitrie Cantemir ● 1.274. Dragomirești ● - 1.275. Drânceni - ● 1.276. Duda-Epureni ● 1.277. Dumești - ● 1.278. Găgești ● - 1.279. Ivănești - ● 1.280. Miclești ● - 1.281. Murgeni ● - 1.282. Oltenești ● 1.283. Oșești - ● 1.284. Pogana ● - 1.285. Poienești ● - 1.286. Puiești ● - 1.287. Pungești ● 1.288. Rebricea ● ● 1.289. Roșiești ● ● 1.290. Solești ● - 1.291. Stănilești - ● 1.292. Tanacu - ● 1.293. Tătărani ● - 1.294. Tutova ● - 1.295. Văleni - ● 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Bunești-Averești ridicat ● - 926. Coroiești ridicat ● - 927. Crețești ridicat ● - 928. Dănești ridicat ● - 929. Deleni ridicat ● - 930. Duda-Epureni ridicat ● - 931. Dumești ridicat ● - 932. Epureni ridicat - ● 933. Fălciu ridicat ● - 934. Gârceni ridicat ● - 935. Lunca Banului ridicat ● - 936. Miclești ridicat ● - 937. Murgeni ridicat ● - 938. Oltenești ridicat - ● 939. Oșești ridicat ● - 940. Perieni ridicat ● - 941. Pogana ridicat ● - 942. Pungești ridicat - ● 943. Rebricea ridicat ● - 944. Solești ridicat ● - 945. Ștefan cel Mare ridicat ● - 946. Șuletea ridicat ● - 947. Tătărani ridicat ● - 948. Todirești ridicat ● - 949. Tutova ridicat ● - 950. Viișoara ridicat ● - 951
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
a petrecut noaptea dinainte de sentință, Voiculescu a răspuns că a dormit bine, semn că nu este stresat. Am băut un pahar două sau trei chiar de vin alb, am mâncat niște varză călită făcută de soția mea extraordinară cu cârnați oltenești, m-am uitat la Mihai Gâdea la emisiune și pe la ora 11:30 - 12:00 (PM), m-am culcat", a povestit Voiculescu. El a mai spus că cei care au greșit trebuie să plătească, pentru ca "microbul" să nu se "prolifereze
Sentință în dosarul ICA: cele trei soluții posibile. Voiculescu: Dacă e nevoie, îmi duc viața în penitenciar, cu demnitate by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81778_a_83103]
-
plece la vânat oricând și imediat. Altă generație. Ca azi. Toți tinerii vor să circule, să umble, să cutreere lumea. Nu ca altădată. Când Fofo a întâia își culca botul pe genunchiul profesorului, în timp ce conducea mașina, ea privind câmpia săracă, oltenească, pe când moțăia... Să vă spun cum am văzut eu, întâia dată, o prepeliță, vie, cu puzderia ei de puișori. într-un lan de ovăz, la coasă cu Vodă, după cum ziceam mai sus, pe la Cotorca... El dădea rar cu coasa, culcând
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
cuișoare/ avem antricot de inorog cu ciuperci dezosate/ avem ciorbă de meduze țărănești/ avem priveghi haiducesc specialitatea casei/ avem lămpi la cuptor/ avem întuneric cu vișine/ avem licurici flambați/ avem pantofi prăjiți/ avem felinar de miel la tigaie/ avem șerpi oltenești/ avem barză murată/ avem carne de tun." (pag. 62) Toate acestea, aș zice, gătite la focul mic, minuscul în fond, care-a mai rămas din suflul suprarealismului autentic. Acesta luminează paginile neizbutite și le înnegrește nefast pe acelea interesante. (Probabil
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
a sedus pe toți cei care au avut norocul să-l cunoască. Regizori excepționali, actori, colegi scenografi sau artiști plastici, studenți la scenografie, oameni de teatru și nu numai, arhitecți. A lucrat cu Alexandru Dabija la Odeon Gaițele, iar covoarele oltenești care defineau spații de joc îmi taie respirația oricînd. Cu Radu Afrim a colaborat la joi.megaJoy, tot la Odeon, și a devenit admiratorul lui complet, atras de energia lui Afrim și de sensibilitatea lui. Cînd i-am organizat în
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
fără de sfîrșit împotriva a ceva sau a cuiva. Vînzoleala sau lîncezeala din jurul unei mese de jucat cărți, dimensiunea cinică și grotescă de pe scenă, înainte și după moartea Margaretei, creează o imagine susținută și de ideea decorului, de cele cîteva scoarțe oltenești, autentice. Scenograful Vittorio Holtier nu numai că împarte spații și fixează trasee pentru drumurile și du-te-vino-ul personajelor, dar, suspendate așa cum stau, pe orizontală sau pe verticală, cu desenele și culorile lor inconfundabile, ne amintesc mereu, și vizual, în ce zonă
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
Messia și om aflată la sfântul Julien al lui Flaubert; este evocată subtilitatea pascaliană în oscilările dintre credință și tăgadă, se face o justă apropiere între Florile de mucegai și Florile răului din partea celui care l-a adaptat cu ardoare oltenească pe Baudelaire. În universul carceral arghezian, dar și în tablourile răzvrătirii împotriva divinității se disting trăsăturile unei arte populare intenționat naive, ca în icoanele populare.Iar despre imaginile învierii și ale neantului, despre orizontul hermetic al morții din tradiția populară
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
olteni (curioși, mobili, întreprinzători, suspicioși la maximum) ce ocupă spațiul salonului, instalându-se ca la ei acasă. Îi urmărim prin ochii la fel de vii ai tânărului coleg de suferințe, obligat să stea într-o rână, în propriul pat, pentru ca multele șezuturi oltenești să aibă unde poposi, în timp ce gurile înfulecă praz și alte delicatese. În plin haos spitalicesc și în această atmosferă halucinantă, absurdă, de râsu'- plânsu', Sorin Stoica își păstrează reflexele condiționate de prozator. Dincolo de postura lui omenească, jalnică, de boala care
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și de rezistență. Cula (de la turcescul kula) semnifică, de altfel, „o construcție bine asigurată și bine păzită, care servea ca loc
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
un exil intern, la Craiova, începînd cu anul 1964 pînă la final (să reamintim: exilul intern e un fenomen asupra căruia, din motive pentru noi obscure, se vorbește încă prea puțin, revoltător de puțin). în sensibilitatea sa ultragită, capitala alutană (oltenească) devine un teribil simbol al provinciei lîncede, timorate, perfide, "capitala seismică a fricei și neoturciei", "oraș anticultural, mediocru mafiot, șovin general și multilateral dezvoltat". Hiperbolă, posibil. însă în niciun caz neadevăr, căci mediul marginalizării i-a pus la grea încercare
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
iunie 2012, p. 36-40), a fost confirmat ulterior, de prodigioasa muzicologă, prin identificarea, în fondul Ligeti din cuprinsul colecțiilor Fundației „Paul Sacher” din Basel, a unui caiet de muzică cuprinzând 27 de transcripții, în manuscris, ale unor cântece din folclorul oltenesc și bănățean, între care și șase melodii din culegerea lui Sabin Drăgoi, inclusiv Miorița. După un prim excurs muzicologic („Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Ce a fost de când am venit încoace mi se învălmășește în cap. Abia acum, de la o vreme, lumea ni sa pustiit. Telefonează iar Andrei. Pați a murit. (A avut ultimii ani buni. Băiatul, foarte reușit, Andrei, Autobiografia lui Ceaușescu, moșia oltenească...) Vorbisem cu Mașa să ne ducem la înmormântare, undeva într-un sat. Nu ne mai hazardăm în lume, dar încă mai dă viața, și uite că și moartea, peste noi. - Mai știi cum venea Pați, cu Anca și Jenița, cu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
a 400 000 de cartele telefonice pentru al căror design au fost utilizate imagini cu obiecte din patrimoniul Muzeului Țăranului Român. Cele patru piese care pot fi admirate pe cartele datează din secolul al XIX-lea și reprezintă două scoarțe oltenești, o podoabă de cap de mireasă din zona Banatului și un ulcior de nuntă din județul Olt. Colaborarea RomTelecom cu Muzeul Țăranului Român se va derula și în continuare, în luna decembrie urmând să fie emisă o serie de cartele
Agenda2005-47-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284398_a_285727]
-
dacă interpretarea lui Petre Pandrea va fi sau nu acceptată de brâncușiologi. Este dificil de estimat și dacă această interpretare „etnopsihologică" a Olteniei (incluzând elemente de sociologie, psihologie, economie și istoriografie) va mai fi acceptată astăzi, după deceniile de „spirit oltenesc" ceaușist. Trebuie însă să recunosc că, măcar ca exercițiu al inteligenței și al unei dialectici materialiste liberale, textul lui Pandrea este captivant și incitant. Este de reținut și un aspect particular al eseisticii acestui mare autor, cu care istoria nu
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
Taine a Cununiei, soții Ioan și Silvia Barbu au fost asistați de nașii Lilian și Tatiana Zamfiroiu, care le-au introdus în degetele inelare verighetele de aur cu inscripția „50 de ani”. La ceremonia religioasă - și, seara, la ospitaliera Casă Oltenească Km. 7, pe drumul național Rm. VâlceaPitești - le-au fost alături peste 70 de persoane, rude și prieteni foarte dragi: fiul „mirilor” cincuagenari, Sorin-Alexandru cu soția sa Ildiko Barbu (șumi), nepoatele Adela Oana și soțul său Alexander William Cowie, Diana
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de mare iubire față de soții Ioan și Silvia Barbu. Preotul paroh N. State-Burluși a înmânat familiei sărbătorite Certificatul prin care se adeverește cununia de aur a „robilor lui Dumnezeu Ioan și Silvia Barbu, conform canoanelor credinței creștin-ortodoxe”. La Casa Oltenească, într-un cadru pitoresc, mesenii au fost întâmpinați cu șampanie și pișcoturi, iar ing. Corneliu Barbu, patronul acestui modern și ospitalier complex oltenesc, ajutat îndeaproape de fiul său Ionuț Barbu, i-au onorat cu un meniu de zile mari: cârnați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cununia de aur a „robilor lui Dumnezeu Ioan și Silvia Barbu, conform canoanelor credinței creștin-ortodoxe”. La Casa Oltenească, într-un cadru pitoresc, mesenii au fost întâmpinați cu șampanie și pișcoturi, iar ing. Corneliu Barbu, patronul acestui modern și ospitalier complex oltenesc, ajutat îndeaproape de fiul său Ionuț Barbu, i-au onorat cu un meniu de zile mari: cârnați vânătorești, salam de mistreț, pastramă de cerb, brânză de burduf, sărmăluțe în foi de varză acră fierte în tuci pe pirostrii, sub foc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
varză acră fierte în tuci pe pirostrii, sub foc de lemne, ca pe vremuri (o bunătate de mâncare a casei, consumată cu mămăliguță, smântână de casă și ardei iute!), tocăniță de carne de mistreț (o altă delicatesă, specialitate a Casei Oltenești!), friptură de pui la grătar, cu cartofi natur gratinați și castraveți acriți de curând. A fost o minune de mâncăruri, opera unor bucătari „de clasă” națională: Cornelia Văcaru, Mirela Nedeluș și Ovidiu Uță. Bunătățile au fost stropite din plin cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Anamaria Panait, o tânără frumoasă, dar și și o foarte talentată interpretă a cântecului popular românesc, acompaniată de doi instrumentiști din elita folclorului vâlcean: Adrian Munteanu și Radu Gheorghe. A fost „darul” lui Grig Predișor, un împătimit al muzicii populare oltenești. S-a jucat până spre miezul nopții, dar și după aceea, făcându-se o pauză de-o jumătate de oră pentru tăierea tortului: un aranjament special îmbrăcat în ciocolată, pe care trona cifra 50 - opera unui laborator de produse de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
specialist în tehnică medicală și de membru de onoare al comunității. Sigur, în limba română trăiesc dintotdeauna, limba română îmi este adăpost de intemperii. Cele aproape trei decenii de trăire în alte limbi nu m-au îndepărtat de limba mea olteneasca, chiar dacă o mai amestec și o mai încurc puțin cu limbile în care îmi câștig existența. Avem o limbă frumoasă, complexă și cu un perfect simplu pe care il recomand și pentru care pledez la toți prietenii mei - o formă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Julia Deaconu - Cetățeanu să trăim ultima parte a vieților noastre acasă, între dealurile copilăriei mele de la Amărăști spre Drăgășani. Julia a fost medic acolo, la începuturile carierei. Casă este aproape gata, exact pe același loc unde a existat marea cula olteneasca distrusă de răul comuniștilor, cula în care m-am născut. Visez că descopăr și fântână astupata de comuniștii cei fără de suflet - fântână copilăriei mele cu apă bună, miraculoasă, poate apă vie pentru mine. Va fi ultima mea copilărie, nu știu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]