1,311 matches
-
de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apă beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, că a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri ca de mormânt... Citește mai mult O palmă de omăt ascunde caleaO palmă de omăt ce-a nins grăbit,A-ncremenit sculptată-n gheață valeași pomul de la geam mi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri ca de mormânt... Citește mai mult O palmă de omăt ascunde caleaO palmă de omăt ce-a nins grăbit,A-ncremenit sculptată-n gheață valeași pomul de la geam mi s-a chircit.Aleasă broderie ai, pădure,De franjuri țurțurânde și de nea,Cărări ascunse-n păturile surePe care le mai calc
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri ca de mormânt... Citește mai mult O palmă de omăt ascunde caleaO palmă de omăt ce-a nins grăbit,A-ncremenit sculptată-n gheață valeași pomul de la geam mi s-a chircit.Aleasă broderie ai, pădure,De franjuri țurțurânde și de nea,Cărări ascunse-n păturile surePe care le mai calc cu talpa mea...O veveriță
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
-un salt, mai stă puțin la pândăPrivind înspre știuleții de porumb.Fazanii pe terasă-și au ospățulși apă beau din vasul meu de lemn,Se-adună mulți, că a-nceput dezmățulși cocoțați prin vie își fac semn.O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământși pare totul alb ca părul mumiiCe-ascunde-n el tăceri ca de mormânt...... XXIX. RĂUL, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017. răul năpădise cu tentacule mari trompele
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
înspre știuleții de porumb.Fazanii pe terasă-și au ospățulși apă beau din vasul meu de lemn,Se-adună mulți, că a-nceput dezmățulși cocoțați prin vie își fac semn.O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământși pare totul alb ca părul mumiiCe-ascunde-n el tăceri ca de mormânt...... XXIX. RĂUL, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017. răul năpădise cu tentacule mari trompele-i ascuțite căutau să bea sângele jertfei
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
chip de dor, popas celest din ochi de mirt. Se adânceau în palma ta răvașe-n solzi de soare blând strângându-ți cerul de prin gând, scobindu-ți sufletul din stea. Eu, iernii, am să-i pun năvod din blând omăt voi cerne scrum, și sufletu-mi îmbrac în fum făcându-i dragostei iar nod! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: HOTAR DE VIS / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
HOTAR DE VIS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371448_a_372777]
-
stoluri, Înlănțuirea lor provoacă tainice ritualuri. Adorm pe tâmple spaime, se risipesc în ceață Din vise colorate răsare o nouă dimineață.. Zăpezile imaculate se-aștern, râzând pe alei, E primăvară-n zâmbet și soare-n ochii mei. Iarnă-și presară omătul și pulberea de stele.. E primăvară-n suflet și-n gândurile mele. Referință Bibliografică: E primăvară-n suflet / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2171, Anul VI, 10 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate
E PRIMĂVARĂ-N SUFLET de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371490_a_372819]
-
cărbunii ce au rămas, Ei au făcut bumbi la jiletcă. Dar omul e trist și fără glas, Că șade singur în potecă. Omul cel mândru de zăpadă Cu ai săi ochi negrii de cărbuni Stă cuminte lângă ogradă, Privind la omătul dintre pruni. El n-are gură să vorbească Căci au uitat ca să i-o facă. Nu poate să le mulțumească Și-atunci el trebuie să tacă. Dar toți năzdrăvanii au fugit Ca să se bată cu zăpadă. Însă soarele la asfințit
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
LĂSTARUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Timid se înalță lăstarul Pe lângă cumplitul troian, El trece spre ceruri hotarul, Pornit din adâncuri, mai an. Încet își întoarce privirea, Văzând doar omături în zare, În muguri își mută uimirea Sclipirii din albul cel mare. O rază de sus îl veghează Prinzându-l în calda-i lumină. Ăst timp, norii negri se-așează, Să tulbure bolta senină. Lui soarele cald îi zâmbește Îi
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375465_a_376794]
-
de bunicul, De toate-mi este dor. De primăvara caldă Când iarba încolțea, Și-n codru verde , cucul, Acasă se-ntorcea. De zilele de vară, Când grâul seceram, De toamna cea bogată, Când struguri culegeam. De iernile geroase, Când prin omăt umblam, Și de dojana mamei, Acasă când veneam. Mi-e dor de toți ai mei, De tot ce-i pământesc, Dacă știam ce-i viața, N-aș mai fi vrut să cresc. Mi-e dor de tot cea fost, Și
DOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375534_a_376863]
-
Soarele dă o ocheadă Și se joacă : - Uite-l! - Nu-i! Cu-n bulgăraș de zăpadă. Doar atât mai rămăsese Dintr-un rotocol mai mare, Uriașul ce fusese Fălos, troianu-”n cărare. Cine mai era ca el În satul înzăpezit? Omăt mare, cel mai cel! Pân” soarele s-a trezit. Adie și-un vânticel Ce-i dă un dram de speranță, Dar un galben anglicel Îi răsare drept în față! O rază-n spate-l împunge Și căldura-l moleșește, Se
BULGĂRAȘ DE NEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375614_a_376943]
-
ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia și taie Căpățâna fioroasă. - Na, că tu ai vrut bătaie, Eu voiam fata frumoasă! Eii, dar când se uită-n spate, Vede prin omăt o lână; Măi să fie, nu se poate, Zmeoaica e, cea bătrână. Rochia-i din două pături, Ochii ca de cucuvele, Zdrențele-i curg pe de lături, Dinții, ca niște surcele. De urechi i-atârnă grele Două cercuri de butoaie
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
miliarde de aripi infinitezimale se împletesc mistic în aer. Ninge, ninge cast și vetust, ca-ntr-un roman al lui Proust, ninge cu fulgi și cuvinte, se-așază ultima ediție a iernii peste lume, cuminte. Iată, urme de pași prin omăt și prin frământările-mi târzii. Ninge, ninge genial de banal. O sanie trasă de-un cal, plină de amintirile verii, trece discret peste discul palid al lunii, natura întreagă plutește în alb maiestuos, iar eu visez la gura sobei că
NINSOARE ÎN LUNA LUI GERAR de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372375_a_373704]
-
DE GHEAȚĂ FLOARE LA FEREASTRĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Un ger câinos se-așează-n noapte, Și țintuiește stele-n cale. E-așa de frig că-ngheață șapte Straturi de-omături de pe vale. Încremenesc pâraie-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o umbră, Ce-i strâmbă nopții-nfățișarea, Făcând-o să ne pară sumbră Lucire
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372802_a_374131]
-
carton volumul scriitorului Aurel Avram Stănescu, pentru că, orice aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
carton volumul scriitorului Aurel Avram Stănescu, pentru că, orice aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ORDONANȚA DIN MIEZ DE NOAPTE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Afară ninge liniștit Omătul încet s-așterne, Iar soarele trist și slăbit N-a ieșit de multă vreme. Iarna-i grea, gerul e mare Și iar românu-i păcălit, Căci guvernul vrea schimbare Prin „ordonanța” ce-a clocit. Ei, trădătorii hoți și lași Au gândit
ORDONANȚA DIN MIEZ DE NOAPTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372928_a_374257]
-
Temnița Troienelor Uriașe! Acolo să le înghețe oasele! Matahalele se repeziră ca turbații la cei doi prizonieri, îi înșfăcară și ieșiră cu ei în grabă mare. I-au aruncat în prăpastie, iar Nămețilă a aruncat peste ei un munte de omăt. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-20 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
Da păstorii auzitu’ Cătră Tine s-o urnitu’ Ia cei îngeri zburau susu’ Și cântau Acelui unsu’ Iar acum vă veseli vă-ți Pe la case duce-vi vă-ți Vestea spuneți-o pe drumu C-a ieșit Domnu cel bunu Omăt bun ,omăt crăitu’ Steaua magii urmăritu’ Neaua cerne de colinde Coronițe pe la grinde Referință Bibliografică: Domnu Bunu / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 359, Anul I, 25 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile
DOMNU BUNU de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371165_a_372494]
-
auzitu’ Cătră Tine s-o urnitu’ Ia cei îngeri zburau susu’ Și cântau Acelui unsu’ Iar acum vă veseli vă-ți Pe la case duce-vi vă-ți Vestea spuneți-o pe drumu C-a ieșit Domnu cel bunu Omăt bun ,omăt crăitu’ Steaua magii urmăritu’ Neaua cerne de colinde Coronițe pe la grinde Referință Bibliografică: Domnu Bunu / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 359, Anul I, 25 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOMNU BUNU de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371165_a_372494]
-
așa cum nici nu pot spune în cuvinte, că și-acuma îmi vine să plâng de bucurie și de fericire. Apoi, să se audă în întreaga lume de isprăvile jandarmilor, de curajul lor. Îi vedem în fiecare zi, prin ploaie, prin omăt, pe soare ori căldură, fie ziua, fie noaptea, că ei nu știu de oboseală. Ei nu cunosc acest cuvânt. Ei, au jurat că vor păzi țara și locul strămoșesc, așa cum au făcut înaintașii lor - cu curaj și cu demnitate. Mă
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
lapte. Iată peste pod - privea el Zâna - / Trece albă, dulce, mlădioasă, jună,/ Albă ca neaua noaptea, păru-i de aur,/ Lin împletind în crinii mânilor,/ Ivind prin haina albă membri-angelici,/ Abia călcând podul cel lung cu-a ei / Picioare de omăt zâna Mirandoniz./ Ea ajunge în grădina ei de codri/ Și rătăcește,-o umbră argintie/ Și luminoasă-n umbra lor cea neagră;/ Ici se pleacă spre a culege o floare,/ Spre- a arunca în fluviul bătrân/ Colo aleargă dup-un flutur
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
dulcea Crăiasă a nopții, aluneca deasupra codrilor mândră și singuratică, străjuindu-le și luminându-le cărările; doar ei doi în oceanul acelei nopți primăvăratice pășeau încet pe drumuri tăinuite, în josul bătrânului Danubiu... Trecuserăpodul cel lung cu-a ei/ Picioare de omăt Zâna Mirandoniz și singuraticul poet pe urmele ei, mergeau în josul apei tăcuți, fermecați de minunile primăverii care se vărsaseră peste ei cu toate drăgălășeniile de pe pământ, primăvara care le adusese fericirea, florile, iarba, fluturii, dragostea, veselia, exuberanța... Adia un vânt
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
numeșteParis și Elena. Știind că aveți mare talent dramatic, v-am copiat rolul și vi-l înmânez. Eu joc pe Paris și dumneavoastră pe Elena. Eminescu scoase o hârtie din buzunar și i-o întinse Veronicăi râzând. Apoi îngenunche în omătul ierbii și începu să joace rolul lui Paris: Tu ești o undă, eu sunt o zare Eu sunt un țărmur, tu ești o mare, Tu ești o noapte, eu sunt o stea, Iubita mea! Veronica Micle încremeni, se roși toată
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
de munte un trandafir sfârșește în zăpadă îți e a ta ființă cu unică dorință iubirea ta de semeni tu știi a noastră suferință tu ființa uitată zaci astepti salvare acolo pe zăpadă spre cer grăbitele spaime pierd forme în omăt mijloc de iarnă ce știe lumea de trandafirul din zăpadă liniște așezată lumea nu aude vocea ta îi cheamă lumea nu te știe buzele carmin schimbate de vânt mâini cuprinse strâns se moare oricum caută salvare pârâul din lacrimi rămas
UN TRANDAFIR SFÂRŞEŞTE ÎN ZĂPADĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347358_a_348687]